MUSTRARILE SFANTULUI ANTIM IVIREANUL

27-09-2011 Sublinieri

“Cel mai de seamă ierarh al Ţării Româneşti, deopotrivă păstor şi învăţător, ilustru om de carte și de arte, a fost şi rămâne Mitropolitul Antim Ivireanul. Deşi n-a fost român de neam, prin harul cuvintelor şi vieţii lui, Mitropolitul Antim a fost iubit şi preţuit de poporul nostru care a văzut în el un adevărat „om al lui Dumnezeu”. Aşa se şi explică decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 19-20 iunie 1992, prin care strălucitul între ierarhi, Antim Ivireanul, a fost confirmat oficial în rândul sfinţilor, ca Ierarh Martir, fiind prăznuit în data de 27 septembrie.

Originar din Iviria, Georgia de astăzi, născut în jurul anului 1650, purtând numele de botez Andrei, tânărul este luat rob de turci şi adus la Constantinopol (1680). Aici este răscumpărat de Patriarhia ecumenică unde îşi desăvârşeşte măiestria în sculptură, pictură, caligrafie şi broderie, învăţând totodată limbile greacă, turcă şi arabă pe care le va folosi mai târziu tipărind cărţi pentru creştinii din spaţiul creștinătății răsăritene aflate sub ocupaţie otomană.

În jurul anilor 1690, binecredinciosul voievod Constantin Brâncoveanu îl aduce în Ţara Românească, devenind ucenic – tipograf al fostului episcop Mitrofan al Huşilor în Mănăstirea Snagov, unde este călugărit şi apoi, hirotonit ieromonah în anul 1691. Este numit egumen al acestei mănăstiri în vara anului 1694 de către bătrânul mitropolit Teodosie, iar din 1701 conduce tipografia Mitropoliei Ţării Româneşti de la Bucureşti. Pentru viaţa sa duhovnicească oglindită şi în activitatea-i tipografică și culturală, a fost ales şi apoi, a doua zi, înscăunat episcop al Râmnicului la 17 martie 1705. La 22 februarie 1708, potrivit testamentului mitropolitului Teodosie, episcopul Antim este întronizat mitropolit al Ungro-Vlahiei, de faţă fiind şi patriarhii Alexandriei şi Ierusalimului.

A desfăşurat o bogată activitate pastorală şi tipografică. În total, Sfântul Antim a tipărit 63 de cărţi liturgice şi de folos duhovnicesc, 39 cu mâna sa, 21 în limba română, iar 4 fiind scrise de el însuşi. Multe cărţi sunt ilustrate cu miniaturi gravate chiar de el, de o măiestrie şi frumuseţe deosebite. Între cărţile tipărite de el şi puse la îndemâna credincioşilor amintim: Antologhionul (1697), Mărturisirea Ortodoxă (1699), Carte sau lumină (1699), Învăţăturile creştineşti (1700), Floarea darurilor (1701), Liturghierul greco-arab (1701) – prima carte imprimată cu caractere arabe, pentru folosul credincioşilor din Antiohia, Ceaslovul greco-arab (1702), Noul Testament (1703), Didahiile (28 de predici ale sale), Învăţătură pe scurt pentru taina pocăinţei (1705), Chipurile Vechiului şi Noului Testament (1709), Psaltirea (1710), Învăţătură bisericească la cele mai trebuincioase şi mai de folos pentru învăţătura preoţilor (1710), Octoihul (1712), Liturghierul (1713), Evhologhionul (1713), Pilde filozofeşti (1713), Catavasierul (1715), Ceaslovul (1715).

Înflăcărat luptător pentru afirmarea poporului român împotriva asupririi turceşti, ca și voievodul şi ocrotitorul său Constantin Brâncoveanu, Mitropolitul Antim este întemniţat de Nicolae Mavrocordat (primul domnitor fanariot) în primăvara anului 1716, şi supus la cumplite defăimări şi chinuri. Obligat să-şi dea demisia şi refuzând-o, Mitropolitul Antim a fost caterisit pe nedrept de Patriarhia ecumenică, urmând să fie închis pe viaţă în Mănăstirea Sfânta Ecaterina de pe muntele Sinai. Pe drum însă, spre finalul lunii septembrie 1716, ostaşii turci l-au omorât, aruncându-i trupul în apele râului Tungia, lângă Adrianopol. Abia după 250 de ani, în anul 1966, Patriarhia ecumenică a anulat nedreapta sentinţă de caterisire dată asupra marelui Ierarh Martir Antim Ivireanul. Iar proclamarea lui oficială ca Sfânt de către Sfântul Sinod în 1992 a venit, apoi, ca o mărturie firească a prețuirii și a recunoștinței poporului creștin ortodox român pentru viața și lucrarea Sfântului Antim închinate Domnului Hristos și Bisericii Sale.

[…]

Îndemnuri de a nu face păcate

Sfântul Antim Ivireanul ne îndeamnă mereu „să nu ne întinăm sfântul botez cu păcatele”, adică

„să nu ne lunecăm cu firea spre lucrurile céle deşarte ale lumii, pentru că sunt toate trecătoare şi mincinoase. Să ne ferim de ucideri, de curvii şi de preacurvii, de beţii şi de apucări. Să nu ţinem pizmă unul altuia, nici să ne vindem cu pâra, unul pre altul, cu cruzie de inimă şi cu nemilostivniciia, pentru ca să ne păgubim şi să ne sărăcim unul pre altul.” (în Cuvânt de învăţătură la Bogoiavlenie).

De asemenea, mai înainte de a ne ruga:

Să cuvine întâi să lăsăm răutatea, jafurile, strâmbătăţile, urâciunea, vrajba, zavistiia şi atunce să ne rugăm, pentru căci atunce vom afla ascultătoare urechile lui Dumnezeu.” (în Cuvânt de învăţătură la octomvrie 26, în zioa Sfântului şi marelui Mucenic Dimitrie Izvorâtoriului de mir asupra cutremurului).

Iar mai cu atenție să ne ferim de mândrie, chiar dacă alte păcate nu am face:

Să nu ne trufim întru inimile noastre, veri pentru ce bine am face, că ne vom piiarde plata ostenélii şi în scurt să ne ferim de toate lucrurile céle réle şi necuvioase, carele ne vatămă la suflet şi să bucură vrăjmaşul nostru diiavolul de iale, ci numai să pohtim pururea să facem fapte bune şi plăcute lui Dumnezeu, pentru că rămân făr’ de moarte şi vom lua plată la ceriuri pentru iale.” (în Cuvânt de învăţătură la Bogoiavlenie).

Însă, credinciosul, chiar dacă păcătuieşte, „să nu să deznădăjduiască niciodată de darul lui Dumnezeu” (în Cuvânt de învăţătură la Dumineca Vameşului), ci să vină spre pocăință și mântuire.

Dojeni și îndreptări

Mâhnit de starea morală și spirituală căzută a unora dintre români, Sfântul Antim îi ceartă cu tărie pe contemporanii săi:

„Ce neam înjură ca noi, de lége, de cruce, de cuminecătură, de morţi, de comândare, de lumânare, de suflet, de mormânt, de colivă, de prescuri, de ispovedanie, de botez, de cununie şi de toate tainele sfintei bisérici şi ne ocărâm şi ne batjocorim noi înşine légia?! Cine din păgâni face aceasta, sau cine-ş măscăréşte légia ca noi? Oare, nu înjurăm cu acéstia toate pre Dumnezeu? Oare, nu ocărâm cu acéstia poruncile Lui? (…) Biséricile le ţinem ca nişte grajduri şi când mérgem la dânsele, în loc de a asculta slujbele şi a ne ruga lui Dumnezeu, să ne iarte păcatele, iar noi vorbim şi râdem şi facem cu ochiul unul altuia, mai rău decât pe la cârciume.” (în Cuvântul de învăţătură la Dumineca Vameşului).

De asemenea, Sfântul Antim arată și condamnă fățărnicia și superficialitatea creștinilor:

„acii, [la biserică,] în pripă ne ispoveduim şi ne cuminecăm şi acii în pripă, iarăş ne apucăm de păcatele céle obicinuite şi atâta ne bucurăm de iale şi ne pare bine, căci le facem ca când am câştiga mare bogăţie şi mare bunătate şi ne lăudăm într-însele, după cum zice David: <Să laudă păcătosul, întru pohtele sufletului său şi cel ce face strâmbătate bine să cuvintează.>. (…)

Unii să ispoveduesc de frica vreunor întâmplări, alţii pentru un obiceaiu, alţii de ruşinea omenească, alţii de frica stăpânilor; alţii iară au câte doi duhovnici, unul la ţară şi altul la oraş; la cel de la ţară, ca la un om prost, spune păcatele céle ce socotéşte el că sânt mai mari, iar la cel de la oraş spune păcatele céle ce socotéşte el că sânt mai mici, neguţătorind şi meşterşugind taina ispovedaniei. Şi, în scurte cuvinte, nici unul din noi nu vom să ne ispoveduim de bună voe, pentru evlavie şi cu gând desăvârşit, ca să ne părăsim de păcate, ci numai în vedéria oamenilor, pentru pricinile ce am zis, până ne vom cumineca, apoi iară ne întoarcem, să mă ertaţi, ca câinele la borăturile sale şi ca scroafa la tăvăliturile de împuciciune.

(…) Şi când mérgem să ne ispoveduim nu spunem duhovnicului că mâncăm carnea şi munca fratelui nostru, creştinului, şi-i bem sângele şi sudoarea féţei lui cu lăcomiile şi cu nesaţiul ce avem, ci spunem cum c-am mâncat la masa domnească, miercurea şi vinerea, péşte şi în post raci şi untdelemn, şi am băut vin.” (în primul Cuvânt de învăţătură la Dumineca Florilor).

CITITI INTEGRAL PE BLOGUL PARINTELUI MIHAIL STANCIU, LA:

***

***


Categorii

"Concentrate" duhovnicesti, Ce este pacatul?, Parintele Mihail Stanciu, Rugaciunea (Cum sa ne rugam?), Sfantul Ierarh Antim Ivireanul, Sfintii - prietenii lui Dumnezeu, prietenii nostri, Sfintii romani, Spovedanie si Impartasanie (Sfintele Taine), VIDEO

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

13 Commentarii la “MUSTRARILE SFANTULUI ANTIM IVIREANUL

  1. @DeVeghePatriei:

    Va rugam sa puneti astfel de intrebari, pe viitor, la sectiunea de stiri, unde sunt mai la locul lor, aici fiind chiar off-topic. Multumim!

  2. Am inteles, multumim!

  3. Pingback: Ne-a vorbit Părintele Făgeţeanu... » Alex Rădescu Blog
  4. Pingback: Viața și opera lui Antim Ivireanul (1650 – 1716) « Tipărituri vechi românești
  5. Pingback: SFANTUL ANTIM IVIREANUL. Viata unui stalp al Ortodoxiei (audio, video) -
  6. Pingback: Parintele Efrem Filotheitul despre PACATUL DE A INJURA SI A BLASFEMIA NUMELE DOMNULUI SI CELE SFINTE -
  7. Pingback: PREDICI AUDIO LA DUMINICA VINDECARII DEMONIZATULUI DIN GADARA: IPS Bartolomeu Anania si Arhim. Damaschin Luchian (Sihastria Putnei). Cum iesim biruitori in lupta cu diavolul? Ce face demonul din om? -
  8. Pingback: Anturajul ca o troaca de porci. URACIUNEA si OTRAVA VORBELOR MURDARE sau DESARTE. Puterea de corupere a tovarasiei pacatoase. TERIBILUL AVERTISMENT IMPOTRIVA PARTASIEI CU PACATUL | Cuvântul Ortodox
  9. Pingback: SFANTUL ANTIM… ROMÂNUL, georgianul care a slujit neamul românesc si a primit mucenicia, marturisind pentru turma sa si pentru taranul român împilat | Cuvântul Ortodox
  10. Pingback: SFÂNTUL IERARH ANTIM IVIREANUL – 300 DE ANI DE LA MARTIRIUL “STRĂINULUI” CARE NE-A ȚINUT ORTODOCȘI ȘI ROMÂNI, a “robului” vândut de două ori de către “ai săi” păgânilor nelegiuiți: „Au doară vom af
  11. Pingback: PE URMELE SFANTULUI ANTIM IVIREANUL – Detalii biografice descoperite recent (si AUDIO, VIDEO, TEXT) | Cuvântul Ortodox
  12. Pingback: MITROPOLITUL ISIHAST, smeritul “MELC” cu coarnele spre cer si cu Biserica in spate si MANGAIETORUL CELOR OBIDITI – Cuvinte pentru suflet de la Pr. Petre Comșa intru restituirea CHIPULUI DUHOVNICESC al Sfantului ANTIM IVIREANUL (video) |
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Articole Recomandate

Carti recomandate