CUM A FOST ALES PARINTELE CLEOPA, “PROSTUL DE LA OI”, STARET LA SIHASTRIA. Discretia care pazeste taina vietii duhovnicesti autentice

8-12-2011 Sublinieri

Discreţia: paza virtuţilor

Uneori discreţia e atât de bine observată respectată, încât virtuţile excepţionale rămân total necunoscute în obşte. De aceea e foarte greu să ştii, întâlnind pe cineva prin curtea unei mă­năstiri, dacă ai întâlnit un călugăr obişnuit sau un sfânt. In Mănăstirea Sihăstria, la o alegere de stareţ, s-a petrecut un fapt puţin obişnuit cu care am putea ilustra excelent cele spuse mai sus despre discreţie:

Ava Ioanichie [Moroi, n.n.] de la Sihăstria, biruit de bătrâneţe şi de gri­jile mănăstirii — tocmai arseseră o parte din acareturi — a strâns obştea într-o bună dimineaţă de vară şi a grăit celor optzeci de părinţi şi fraţi, tot atâţia câţi anii săi:

Vremea este să las locul altuia, părinţilor şi fraţilor. Blagosloviţi şi mă iertaţi pe mine păcătosul că mă trag la odihnă. Alegeţi alt stareţ. De azi înainte trec în rândul as­cultătorilor, să-mi plâng păcatele pe care le-am agonisit cât timp a rânduit Cel de Sus să vă fiu povăţuitor. Că ştiţi Prea Cuvioşiile voastre, nu-i treabă uşoară să porţi grija atâtor su­flete. Mai greşeşti, mai te mânii, ca omul, mâhneşti fraţii, superi pe Dumnezeu. Dar vremea de greşeală trebuie răs­cumpărată cu vreme de pocăinţă şi eu sunt slab, şi cine ştie zilele omului! Ca mâine mă cheamă Dumnezeu şi mă găseşte nepregătit.

Au zis părinţii:

– Lasă Avă, că ne rugăm noi pentru Prea Cuvioşia ta. Milostiv este Dumnezeu. Rămâi mai departe. Cine ţi-ar putea lua locul? Sfinţia ta ne-ai primit pe toţi din lume şi ne-ai invatat calea mantuirii si dulceata cugetarii la Dumnezeu. Ai mila de sufletele noastre pana la sfarsit.

Erau printre dansii multe capete albe, dar toti se simteau copii pe langa el. Ii ziceau intre ei „Batranul”, uitandu-si numarul anilor lor, care nu erau cu mult mai putini.

Toate straduintele parintilor de a-l indupleca sa le ramana staret au ramas zadarnice. Nu si nu! De altfel, il stiau: gandea bine inainte de a vorbi, si cand vorbea, cuvantul era sfant.

– Si pe cine s-alegem in loc, Parinte? – intreba Natanail cu dreapta nedumerire.

– Pe Cleopa, raspunse Batranul, simplu, privindu-i cu oarecare infruntare.

– Care Cleopa? sarira mai multi, de parca le-ar fi pus jaratec sub talpi.

Ciudata priveliste cand sfintii isi pierd capul!

Cateva barbi pornira sa tremure marunt, iar parintele Natanail incepu sa-si manance varfurile mustatii, tragand firele unul cate unul cu limba si, asezandu-le intre buzele stranse, facea crant, crant... Avea par aspru parintele Natanail si dintii din fata intregi.

– Cleopa de la Piciorul – Crucii, explica Batranul.

– Prostul de la oi?

Cativa schitara zambete complice, intelepte si ingaduitoare.

In spate, parintele Chesarie, un batran vanjos, cu barba rosie inspicata si lunga, isi traduse zambetul de-a dreptul in cuvinte grele:

– S-a stricat batranul! Anii, ce vreti! Cu adevarat i-a venit vremea sa se linisteasca la chilie!

Lui Cleopa i se zicea intr-adevar „Prostul de la oi”. Venise in manastire cu cinsprezece ani inainte, baetan cu armata facuta, si Batranul il incercase ca pe nimeni altul.

– Acum, frate Constantine, esti frate la manastire. De maine te duci sus in munte, la Piciorul-Crucii, la stana manastirii, si ramai acolo pana voi trimite eu vorba sa vii in obste aici, cu calugarii.

Trecura de atunci cinsprezece ani. Si iata ca abia acum trimitea Batranul vorba sa vina in obste.

Au incercat parintii sa-l induplece pe Batran sa renunte. Nu i-au spus ca gandul de a-l alege pe Cleopa e un gand nastrusnic, dar au gasit destule argumente cuminti: Cleopa nu stie carte; Cleopa nu stie sa vorbeasca cu lumea; Cleopa nu se va descurca cu reparatiile; Cleopa nu are experienta duhovniceasca pentru ca a stat la stana… Meritam un staret ca Cleopa; o sa fie sfarsitul manastirii!

– Eu zic sa fie Cleopa, starui Batranul in hotararea sa.

– Dar Prea Cuviosiile Voastre puteti alege altul. Eu mi-am spus numai o parere, fiindca m-ati intrebat.

– Acum nu mai sunt staret, nu mai poruncesc. Stiu ca va ganditi la Ioil, ucenicul meu, dar nu va fi Ioil [protos. Ioil Gheorghiu, n.n.] acum, Ioil va fi dupa ce va pleca Cleopa.

Asta suna a profetie, dar nimeni nu se ridica la inaltimea momentului. Lucrurile erau prea limpezi. Batranul isi pierduse cumpana mintii.

Parintele Visarion, caruia ii incoltise un gand, propuse obstii sa se retraga sa chibzuiasca ce e de facut.

– Parintilor, le zise el cand ramasera singuri, nu e bine sa-l mahnim pe Batran. A fost tatal nostru o viata intreaga. Sa-l lasam sa moara linistit. Sa-l alegem pe Cleopa, cum vrea el, si om avea noi grija de manastire. Doar avem un Consiliu. Cleopa sa fie asa, de forma.

S-au intors si i-au spus Batranului ca l-au ales pe Cleopa. Batranul le-a multumit, zambind siret si satisfacut.

A doua zi dupa Liturghie, imbracati de sarbatoare, cu camifalci, cu mantii, sprijinindu-se in bastoane de fag, pornira toti sa-si aduca staretul de la Piciorul-Crucii.

Urcau tacuti, rumegand ingrijorati intamplarea, ca pe o mare incercare prin care are de trecut manastirea.

Cleopa ii vazu cel dintai.

– Parinte Antonie, striga el, vine obstea la deal.

– Fac rugaciuni pentru ploaie, hotari Antonie cand ii vazu urcand si se repezi sa randuiasca lucrurile la stana.

Obstea s-a apropiat tacuta, solemna, ca la o inmormantare. Il priveau ciudat pe Cleopa, care statea in fata lor, in costumul lui de fiu risipitor, zdrentuit si murdar.

Parintele Visarion a iesit inainte, s-a gandit putin, apoi a facut o inchinaciune pana la pamant, apoi s-a razgandit si a facut metanie pe iarba, in fata lui Cleopa, care privea nedumerit.

– Parinte Cleopa, spuse Visarion, ridicandu-se. Batranul s-a retras din staretie si Obstea te-a ales pe Sfintia Ta staret. Am venit sa te luam la vale.

Si atunci toti, ca la o comanda, se lasara pe iarba, facand metanie ca la staret dupa obicei, dar Cleopa a cazut o data cu ei in genunchi si a spus:

– Nu mă ridic de la pământ până nu vă schimbaţi hotărâ­rea. Eu nu sunt vrednic de stareţ.

Părintele Visarion a luat din nou cuvântul şi a vorbit cam aspru şi cam de-a dreptul:

– Ştim. Ştim noi totul, Părinte. Dar e ascultare de la Bătrânul. El te vrea. Noi ne-am hotărât să ascultăm, ca să nu-l mâhnim. Cine ştie câte zile mai are, şi e păcat să-l supărăm tocmai acum. Primeşte, de ascultare. De mănăstire o să avem noi grijă. Lasă asta. Să-i facem o bucurie Bătrânului!

Auzind că e vorba de poruncă, Cleopa se ridică drept şi zise cu seriozitate:

– Dacă e din ascultare faţă de Bătrânul, primesc. Dar să nu mă lăsaţi, Părinţilor, fără ajutor.

Antonie, uimit şi surprins, spuse vorbă neghioabă, pentru sine, dar o grăi destul de tare:

– Şi nu e nici măcar diacon!

L-au coborât în mănăstire, l-au îndrumat să se spele, i-au adus schimburi, dulamă şi rasă nouă de la magazie, i-au dat bocanci cu care nici nu putea umbla ca lumea, şi apoi l-au dus în biserică pentru ceremonia de instalare. Aşa era datina.

A venit şi Bătrânul la biserică. Secretarul a citit fără entuzi­asm hotărârea de alegere, iar Bătrânul i-a dat cârja stăreţească fără nici un cuvânt, căci nu ţinuse cuvântări niciodată. Apoi toţi se mişcară, dând să se retragă, când noul ales ridică mâna, cerând ascultare.

– Stareţul nostru ştie să vorbească! zise unul în râs. Într-adevăr le dovedi că ştie să vorbească.

Două ceasuri le vorbi din Sfinţii Părinţi, le arătă cum înţele­ge să-i povăţuiască pe calea mântuirii, analiză păcatele “groa­se” şi pe cele “subţiri” ale minţii şi ale imaginaţiei, le dădu sfa­turi, cită din memorie pagini după pagini ,,ca după carte”, din Sfântul Isaac Sirul, din Efrem Sirul, din Ioan Damaschin, din Scărarul, din Maxim Mărturisitorul, din manuscrisele paisiene şi din teologia modernă, le spuse cum înţelege să reconstru­iască acareturile arse şi cum va duce mai departe rânduiala Bătrânului, şi toţi înţeleseră că se află în faţa adevăratului urmaş al Bătrânului.

La sfârşit, se rânduiră toţi şi-i sărutară mâna – cel dintâi Bătrânul – iar prin faţa Bătrânului trecură umiliţi, cu respect şi veneraţie.

Taina era simplă. Dintre toţi, singur Bătrânul ştia că în cei cincisprezece ani cât fusese la oi, lui Cleopa nu-i lipsiseră din traistă cărţile, împrumutate în taină, fie de la Neamţu, fie de la Secu, mănăstirile vecine de care se apropia anume cu turmele prin pădure, mănăstiri cu biblioteci mari, din care în cincisprezece ani îşi făcuse o adevărată cultură teologică. Mai târziu, a putut sta alături de mari teologi şi cărturari, care l-au iubit şi ascultat.

Spusese Bătrânul odată: Fiţi cu dragoste şi respect faţă de tot omul, că nu ştiţi niciodată cine vă stă în faţă. Dar toţi şi-au amintit cuvântul şi l-au crezut abia acum.

Ava Cleopa a refăcut mănăstirea, a întemeiat obşti vestite în alte părţi [1], iar în locul lui la Sihăstria a venit Ioil, aşa cum profeţise Bătrânul, care între timp se mutase la Domnul.

In anii din urmă, Ava Cleopa s-a retras din nou la metanie la, Sihăstria, într-o chilie simplă, ascultător la rândul său faţă de un stareţ tânăr, ucenic de-al lui, aşa cum fusese şi el ucenic al lui Ioanichie. Rânduielile lumii se schimbă ca anotimpurile, iar înţelepciunea reîntinereşte cu fiecare generaţie.

Ava Cleopa nu se va mândri dacă aceste amintiri vor ajunge până la dânsul. Citindu-le, va spune cu încredinţare că e doar un călugăr obişnuit, că mai postitor decât dânsul e Chiril, mai învăţat e Petroniu, mai smerit e Paisie, mai folositor pentru obşte e Caliopie, mai lepădat de avere e Valerian, mai iubitor de singurătate e Calinic.”

[1] Părintele Cleopa a fost câţiva ani stareţ la mănăstirea Sla­tina, apoi s-a retras la metanie, la Sihăstria.

(din: Mitropolit Antonie Plamadeala, Traditie si libertate in spiritualitatea ortodoxa, Editura Sophia, 2010)

***


Categorii

1. SPECIAL, Calugaria / viata monahala, Mitropolitul Antonie Plamadeala, Parintele Cleopa, Razboiul nevazut

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

23 Commentarii la “CUM A FOST ALES PARINTELE CLEOPA, “PROSTUL DE LA OI”, STARET LA SIHASTRIA. Discretia care pazeste taina vietii duhovnicesti autentice

  1. Slavit sa fie Domnul pentru o intelepciune pe cat de adanca pe atat de simpla si smerita , cum o avea Parintele Cleopa .

    Parinte Sfinte , de acolo din raiul pe care l-ai tot urat tuturor , roaga-te lui Hristos , pentru noi , netrebnicii si mult preapacatosii , sa stearga zapisul pacatelor noastre .

  2. Vai, nu stiam cum a ajuns staret Pr Cleopa! Ce mare este smerenia!!!

  3. Smerenia. Divina smerenie. Darul pierdut și devenit străin firii umane căzute. Când o întâlnim, (cu atât măestrie, frumuseţe și simplitate dezvăluită, de cei care prin darul lui Dumnezeu i-au cunoscut și preţuit valoarea) ne umplem de frumosul tainic al viului duhovnicesc care-i simte divinul, care îi preţuiește valoarea și sfinţenia, (atât de familiare sufletului nostru dar uitate, ne căutate, ne cultivate și pierdute cu desăvarsire). Cine rămâne oare nemișcat, nemângâiat și nerevigorat de ea ? Cine nu trăiește șocul trezirii (cu inensitate), frumosul,adâncul, necunoscutul dar atât de familiarul sfânt din noi ? . Cât de dumnezeiasca este smerenia ! Cât de curată, de nevinovată, de nobilă și de orcrotită de ea este persoana umana care a dobandit-o și cu darul Lui Dumnezeu, conștient și-o păzeste neprihanită. Mulţumim admin. pentru așa frumuseţe dăruită.

  4. Pingback: PARINTELE CLEOPA – CENTENARUL NASTERII UNUI MARE DUHOVNIC: “Va rog din toata inima, iubiti Biserica, mama!” - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  5. Pingback: SLUGA SUTASULUI. Predica audio importanta despre DISCRETIA CREDINTEI, INIMA MILOSTIVA versus “GENERATIA EU” SI PACATUL SUPERIORITATII CARE OSANDESTE. Cum pot ortodocsii, “noul Israel”, sa repete caderile “poporului ales”
  6. Pingback: In actualitate: IMPOSTORUL RELIGIOS, FALSUL PROFET, INSELATUL, FANATICUL… (I) -
  7. Pingback: In actualitate: PRIMITIVUL “MISTIC”, “VEDETA” DUHOVNICEASCA, “MINUNISTUL”, DREPTUL MANDRU, SARLATANUL RELIGIOS (II) -
  8. Pingback: PARINTELE CLEOPA – 14 ani de la nasterea in Cer: GANDUL LA MOARTE (si video) -
  9. Pingback: PARINTELE TEOFIL ROMAN (Cluj) despre POST SI DISCRETIE: “E foarte multa suferinta în viata noastra din mandrie, pentru ca vrem sa fim apreciati” (si AUDIO) -
  10. Pingback: CUVIOSUL PAISIE OLARU (DE LA SIHLA) si DARURILE SALE: Simplitatea, Tainuirea de sine, Smerenia. “In lumea CV-urilor, tainuirea vi­etii inseamna nebunie” -
  11. Pingback: PARINTELE CLEOPA ILIE (†2 decembrie 1998) – 15 ani de la mutarea la Domnul a marelui duhovnic al Moldovei. Viata si marturii in DOCUMENTAR VIDEO -
  12. Pingback: AVVA CLEOPA CEL MARE, “inteleptul cu minte de batran si suflet de copil”/ (Video inedit): INMORMANTAREA PARINTELUI CLEOPA. Intalnirea cu Staretul Tadei -
  13. Pingback: PARINTELE CLEOPA despre CONDITIILE DOBANDIRII PACII IN INIMA si despre SFARSITUL LUMII: “Urgia lui Dumnezeu, toate acestea striga la cer si nu stim pana cand…” -
  14. Pingback: “Vezi, nimanui sa nu spui nimic!”. LUPTA CU SLAVA DESARTA si ASCUNDEREA VIETII LAUNTRICE sau: Intre TAINA PAZIRII DUHULUI si TENTATIA SUCCESULUI -
  15. Pingback: PREDICI AUDIO si TALCUIRI DE MARE PROFUNZIME la EVANGHELIA INMULTIRII PAINILOR: Ce vrea Hristos de la noi si ce cautam noi la Dumnezeu? -
  16. Pingback: Anecdote duhovnicesti cu parintele Ioil Ianakopoulos: SMERENIE SI “POZA” -
  17. Pingback: PARINTELE PAISIE AGHIORITUL: “Este foarte obositor atunci cand nu exista sim­plitate si incredere! In vremea noastra insa, cu cat se raspandeste politetea lumeasca, cu atata se pierde bucuria adevarata si zambetul firesc” -
  18. Pingback: Alte sfaturi pentru viata duhovniceasca dusa intru SIMPLITATE si SMERENIE, din intelepciunea SFANTULUI AMBROZIE DE LA OPTINA: “Nu fi ca o musca suparatoare, care uneori zboara de colo-colo fara nici o noima, iar uneori inteapa, sacaindu-i pe toti
  19. Cine putea sa fie mai bun de staret decat un pastor de oi care va avea sa pastoreasca suflete?E greu sa fii pastor de oi , dar de oameni?Cred ca se roaga pentru noi sus in cer.

  20. Pingback: SFANTUL SPIRIDON AL TRIMIDUNDEI sau lectia SIMPLITATII care vadeste si biruieste MINCIUNA VICLEANA si “INTELEPCIUNEA” HULITOARE A LUMII. Predici audio ale Pr. Ciprian Negreanu si Arhim. Nichifor: NEW AGE – NOUL ARIANISM | Cuvântul Ortod
  21. Pingback: “Roaga-te Tatalui tau Care este intru ascuns…” | Cuvântul Ortodox
  22. Pingback: MARTURII despre darurile duhovnicesti ale CUVIOSULUI CLEOPA de la Sihastria | Cuvântul Ortodox
  23. Pingback: “Ai răbdare!” – MARTURII DESPRE SFINTENIA PARINTELUI CLEOPA: “De cîte ori mi-e greu, îl chem în rugăciunile mele, aşa cum am făcut şi cît a fost în viaţă” | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Articole recomandate

Rânduială de rugăciune

Articole Recomandate

Carti recomandate