PARINTELE TEOFIL ROMAN (Cluj) despre POST SI DISCRETIE: “E foarte multa suferinta în viata noastra din mandrie, pentru ca vrem sa fim apreciati” (si AUDIO)

4-04-2013 Sublinieri

Extras din conferinta “Despre discretia omului in post” sustinuta la Cluj, pe 21.03.2013 de Arhim. Teofil Roman, eclesiarh al Catedralei Mitropolitane din Cluj Napoca

sursa audio: ASCOR Cluj

“Chiar dacă am emoţii destul de mari, mă bucur să fiu cu frăţiile voastre. Aş vrea să vă pun înainte un scurt cuvânt despre discreţie, inspirat de ultimele două duminici, respectiv de Evangheliile care s-au citit în aceste două duminici pregătitoare înaintea Postului Mare. În Duminica lăsatului sec de brânză L-am auzit pe Mântuitorul zicând:

Iară tu, când posteşti, unge capul tău şi faţa ta o spală, ca să nu te arăţi oamenilor că posteşti.

Aşadar, lucrarea aceasta a postului trebuie să fie făcută cu multă discreţie, nu aşa cum o făceau fariseii din vremea Mântuitorului, ci într-un alt mod, printr-o lucrare lăuntrică şi nu printr-o dorinţă de a impresiona pe cineva, nici măcar pe Dumnezeu, sau de a atrage atenţia, ci ar trebui să fie o manifestare a iubirii noastre faţă de Dumnezeu. Părintele Rafail spunea într-o conferinţă că postim atâta cât iubim. Mi s-a părut un cuvânt extraordinar și o măsură adevărată, autentică a postirii. Sigur că noi nu suntem în stare să iubim, dar trebuie să tânjim către iubire, şi atunci, prin această perspectivă, mă gândesc că tot ceea ce facem noi în Biserică trebuie să fie acoperit de discreţie.

În altă parte zice Mântuitorul:

Să nu ştie stânga ce face dreapta ta.

Noi trăim într-o lume în care foarte mult se cultivă reclama şi afirmarea de sine, trebuie să arăţi mereu cât ştii, cât poţi, și, în general, oamenii simt nevoia să fie apreciaţi şi suferă foarte mult dacă nu sunt apreciaţi la adevărata lor valoare, despre care ei cred că sunt conştienţi. Dar, din punct de vedere duhovnicesc, acesta este un pericol.

În Duminica lăsatului sec de carne, când Sfânta Evanghelie ne-a vorbit despre Înfricoşata Judecată, am văzut acolo că drepţii nu ştiau să fi făcut vreodată vreo faptă bună, să-L fi întâlnit vreodată pe Hristos şi să Îl ajute în vreun fel. Zic:

Doamne, dar noi niciodată nu Te-am văzut aşa. Când Te-am văzut noi flămând sau gol sau în temniţă şi să-Ţi fi făcut Ţie una ca aceasta?

Şi atunci zice Domnul:

Ori de câte ori aţi făcut unuia dintre aceşti fraţi mai mici ai Mei, Mie Mi-aţi făcut.

Dar, vedeţi, oamenii sfinţi, oamenii drepţi, nu au sentimentul că au făcut ceva bun. Nu au nicio pretenţie în faţa Mântuitorului, dimpotrivă, se miră, zic:  Doamne, noi nu ştim. Pentru că ei s-au învățat ca toată viaţa să pună tot ceea ce era bun în lucrarea lor pe seama lui Dumnezeu, s-au învăţat să-I aducă mereu lui Dumnezeu toată slava, cinstea şi închinăciunea, iar pe ei să se osândească mereu.

Ceilalţi, din partea stângă, iarăşi nedumeriţi, zic:

Doamne, dar când Te-am întâlnit noi aşa şi nu Ţi-am făcut?

Adică, vedeţi cum cugetă aceşti oameni, ei sunt conştienţi de valoarea lor, şi sunt totdeauna pregătiţi să facă ceva ce merită. Dar ceea ce nu merită nu sunt în stare să facă. Adică nu sunt în stare să facă ceva gratuit, ceva din dragoste, ci întotdeauna din interes. Aşa cum l-am văzut pe fiul cel mare din parabola fiului risipitor:

Eu niciodată nu Ţi-am călcat cuvântul, dar niciodată nu mi-ai dat măcar un ied să mă veselesc cu prietenii mei.

Deci, vedeţi, această relaţie de interes cu Dumnezeu. Şi noi ştim că toti ne recunoaştem, de fapt, în această stare, pentru că tot ceea ce facem, facem din interes.

În altă parte, când se vorbeşte despre Judecată, iarăşi cei din partea stângă încearcă să se îndreptăţească şi zic:

Doamne, noi am propovăduit în numele Tău, am scos diavoli în numele Tău, am făcut minuni în numele Tău.

Auziţi ce-au făcut? Şi Domnul le zice:

Depărtaţi-vă de la mine toţi cei ce lucraţi fărădelegea, pentru că nicicând nu v-am cunoscut.

Deci iată, poţi să propovăduieşti, poţi să faci minuni, poţi să scoţi demoni, şi, totuşi, să nu fie spre slava lui Dumnezeu, să nu fi recunoscut de Mântuitorul ca fiind ucenic al Lui. Vă daţi seama ce grele sunt aceste cuvinte? Şi unde, de fapt, trebuie să ajungem noi? Ca tot ceea ce facem să facem în numele Domnului şi spre slava lui Dumnezeu, cum strigă, la un moment dat, psalmistul: Nu nouă, Doamne, ci numelui Tău dă slavă, căci mie nu mi se cuvine nicio laudă, nicio mulţumire, niciun merit, ci Ţie. A Ta este puterea şi slava. De fapt, tot ceea ce se întâmplă bun în viaţa mea este prin mila lui Dumnezeu, prin harul lui Dumnezeu, prin puterea lui Dumnezeu. Aşa că, dacă e să am vreun merit, este acela că m-am deschis lucrării lui Dumnezeu. Dar pentru aceasta nu mi se cuvine slavă, cinste şi închinăciune.

Aşadar, aş vrea să vă pun şi să-mi pun şi mie la suflet acest lucru, acest cuvânt, această învăţătură despre discreţie, despre simplitate; să nu facem nimic din dorinţă de slavă deşartă, ci tot ceea ce facem să facem spre slava lui Dumnezeu, în numele Domnului. Şi atunci vom suferi tot mai puţin.

E foarte multă suferinţă în viaţa noastră din mândrie. Pentru că nu suntem apreciaţi, pentru că nu ni se mulţumeşte… Dar dacă am învăţa să le facem pe toate în numele Domnului şi spre slava lui Dumnezeu, n-am fi niciodată trişti, ci întotdeauna am fi bucuroşi şi mulţumitori şi am avea motive de a aduce slavă şi mulţumire lui Dumnezeu şi de a-l răbda pe aproapele, înţelegând că el, de fapt, nu are nicio vină, şi dacă el se poartă cum se poartă e pentru că nu-l cunoaşte pe Dumnezeu, pentru că nu cunoaşte dragostea lui, bunătatea Lui, lucrarea Lui, și pentru aceasta eu nu trebuie să-l osândesc, ci trebuie numai să-l compătimesc, să mă rog pentru el ca şi pentru sufletul meu. Şi atunci, încet-încet, inima mea se va vindeca, şi sunt şanse ca şi în inima aproapelui meu să se întâmple minuni, adica harul lui Dumnezeu să se apropie în chip miraculos de inimile celor pe care îi răbdăm şi pentru care ne rugăm fierbinte înaintea lui Dumnezeu. Amin.

– Cineva zice: Daca nu ma simt apreciata de ceilalti, nu mai sunt in stare de nimic. Ce sa fac?

– Da, eu nu zic ca e usor lucrul acesta, e o nevointa foarte grea. Pentru ca, de fapt, este lupta cu mandria noastra, cu egoismul nostru, care cere “varsare de sange” – in chip duhovnicesc – cum zice Sf. Ap. Pavel: “In lupta voastra cu pacatul, nu v-ati impotrivit pana la sange. Deci, iata, in lupta cu mandria, cu egoismul, se cere lupta “pana la sange”. Asa ca nu este usor, si te simti rau, te doare cand nu esti apreciat, cand nu ti se multumeste. Dar trebuie sa te inveti sa zici: “Stie Dumnezeu! Oricum, Dumnezeu a vazut ceea ce eu am facut si daca El a ingaduit si a rabdat aceasta, inseamna ca si eu trebuie sa rabd”. Ce pot sa fac altceva? Pentru ca daca eu ma razvratesc si incep sa cartesc si chiar sa hulesc impotriva lui Dumnezeu, situatia nu se va indrepta, ba chiar se va agrava… Si atunci trebuie sa ma smeresc si sa spun mereu: “Dumnezeu stie, Dumnezeu sa-mi ajute, sa-mi dea putere sa rabd, sa iert, sa iubesc, sa am incredere”. Asa ca e o nevointa, poate, de o viata. Dar pe care trebuie sa o purtam. Pentru ca daca nu o purtam, vom suferi neincetat si ii vom face si pe altii sa sufere, cu nemultumirile si cartirile noastre”.

***

Legaturi:

***

“Când veţi vedea pe cineva pretinzând că este omul lui Dumnezeu, dar este ahtiat după publicitate şi spectacol, dorind numaidecât să se afişeze cu darurile pe care le are, acela să ştiţi că nu este de la Dumnezeu!”


Categorii

"Concentrate" duhovnicesti, Cum sa tinem post?, Mandria, trufia, Parintele Teofil Roman, Triodul si Postul cel Mare

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

47 Commentarii la “PARINTELE TEOFIL ROMAN (Cluj) despre POST SI DISCRETIE: “E foarte multa suferinta în viata noastra din mandrie, pentru ca vrem sa fim apreciati” (si AUDIO)

VEZI COMENTARII MAI VECHI << Pagina 2 / 2 >>

  1. Pingback: Parintele Arsenie Papacioc despre POSTUL ADEVARAT (video) -
  2. Pingback: POSTUL ADORMIRII MAICII DOMNULUI -
  3. Pingback: Delicatetea de a nu ne supara aproapele -
  4. Pingback: CUVIOSUL PAISIE OLARU (DE LA SIHLA) si DARURILE SALE: Simplitatea, Tainuirea de sine, Smerenia. “In lumea CV-urilor, tainuirea vi­etii inseamna nebunie” -
  5. Pingback: “Vezi, nimanui sa nu spui nimic!”. LUPTA CU SLAVA DESARTA si ASCUNDEREA VIETII LAUNTRICE sau: Intre TAINA PAZIRII DUHULUI si TENTATIA SUCCESULUI -
  6. Pingback: Lectii de razboi duhovnicesc de la un duhovnic cu viata sfanta: CUM SUNTEM ISPITITI PRIN MANDRIE SI LA CE CADERI POATE DUCE INVOIREA CU GANDURILE INGAMFARII. “Daca omul nu se lupta cu puterea cea rea, devine el insusi rau” -
  7. Pingback: VESTIREA PATIMILOR DOMNULUI si CEARTA APOSTOLILOR. Intre lupta salbatica pentru intaietate care striveste pe cei slabi si puterea dragostei smerite -
  8. Pingback: PREDICI AUDIO si TALCUIRI DE MARE PROFUNZIME la EVANGHELIA INMULTIRII PAINILOR: Ce vrea Hristos de la noi si ce cautam noi la Dumnezeu? -
  9. Pingback: PREDICI AUDIO ale PARINTELUI CIPRIAN NEGREANU care aduc in actualitate Evanghelia despre TANARUL BOGAT: “NOI suntem FARISEII. Primim incercari si ispite LA MASURA LA CARE NE-AM FATARNICIT sau AM JUDECAT PE ALTII” -
  10. Pingback: PREDICI AUDIO ale Pr. Ciprian Negreanu in DUMINICA POTOLIRII FURTUNII. Dumnezeu ingaduie furtunile incercarilor ca sa ne smereasca si sa ne izbaveasca de marea inselare a increderii in propriile fapte: “Adevaratul chip al omului este smerenia. Unde
  11. Pingback: Alte sfaturi pentru viata duhovniceasca dusa intru SIMPLITATE si SMERENIE, din intelepciunea SFANTULUI AMBROZIE DE LA OPTINA: “Nu fi ca o musca suparatoare, care uneori zboara de colo-colo fara nici o noima, iar uneori inteapa, sacaindu-i pe toti
  12. Pingback: SFANTUL SPIRIDON AL TRIMIDUNDEI sau lectia SIMPLITATII care vadeste si biruieste MINCIUNA VICLEANA si “INTELEPCIUNEA” HULITOARE A LUMII. Predici audio ale Pr. Ciprian Negreanu si Arhim. Nichifor: NEW AGE – NOUL ARIANISM -
  13. Pingback: Arhim. Andrei despre SFANTUL ARSENIE CEL MARE si PUTEREA SFINTEI TACERI LUCRATOARE. Pilda celui care cauta cu dinadinsul “sa ramana ascuns” – sminteala pentru lumea afirmarii de sine si a publicitatii sufocante | Cuvântul Ortodox
  14. Pingback: SLUGI NETREBNICE SUNTEM | Cuvântul Ortodox
  15. Pingback: VIATA DUHOVNICEASCA INCHIPUITA (II): “Crestinul dupa inchipuire pregusta unele expe­riente harismatice, care-l incredinteaza ca este bun crestin… In spatiul comod al inchipuirii sale caderile lui sunt uitate” | Cuvântul Ortodox
  16. Pingback: IESIREA DIN MINCIUNA INCHIPUIRII DE SINE, care rodeste NESIMTIRE, NEBUNIE SI DEZBINARE. Predici audio (si text) la PILDA VAMESULUI SI A FARISEULUI | Cuvântul Ortodox
  17. Pingback: PĂRINTELE TEOFIL ROMAN, eclesiarhul Catedralei din Cluj-Napoca, ales ARHIEREU VICAR al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei, iar ARHIM. ATANASIE RUSNAC - vicar la Episcopia Italiei/ HOTĂRÂRI ALE SFÂNTULUI SINOD PRIVITOARE LA RISCUL DE
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Articole recomandate

Rânduială de rugăciune

Articole Recomandate

Carti recomandate