BOTEZUL DOMNULUI (BOBOTEAZA): Sf. Ioan Maximovici despre SMERENIA CARE A DESCHIS CERURILE SI A SFARAMAT CAPUL BALAURULUI. Plus: Ce inseamna Aghiazma Mare si cum se ia?

6-01-2011 Sublinieri

Predica la Botezul Domnului

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh.

Sărbătorind Botezul Domnului, ne aducem aminte şi că Dumnezeu S-a descoperit oamenilor ca Treime, şi că Iisus S-a arătat oamenilor ca Hristos. Unde S-a arătat Hristos? Unde Şi-a început lucrarea? S-a dus, oare, într-un mare oraş şi S-a arătat acolo în slava Sa? Ori S-a urcat pe un multe înalt, ca o mulţime numeroasă de oameni adunată în jur să-L privească de jos, ca pe o ciudăţenie? Nu! Hristos S-a dus în pustie, la apa Iordanului, unde Ioan boteza poporul. Ioan propovăduia pocăinţa şi îi chema pe păcătoşi ca, în semn de pocăinţă, să se boteze în Iordan. Şi iată, tot ca un păcătos vine şi Hristos şi cere să fie botezat. El, Care nu are păcat. S-a temut Ioan. „Tu trebuie să mă botezi pe mine”, „Lasă asta acum – îi răspunde Iisus – căci aşa ni se cuvine să împlinim toată dreptatea”.

Adam a păcătuit prin mândrie, a vrut să se înalţe, să fie ca Dumnezeu. Iar Hristos a venit să plinească dreptatea lui Dumnezeu, să îndrepte prin smerenie păcatul mândriei lui Adam. Adam a voit să se înalţe în faţa lui Dumnezeu, iar Dumnezeu Se smereşte în faţa omului. Hristos S-a coborât în apă şi a primit botezul de la robul Său. Tremurând, Ioan a pus mâna pe Stăpânul şi Dumnezeul său şi Hristos Şi-a plecat smerit capul în faţa lui.

Această smerenie a lui Hristos a deschis cerul. S-au desfăcut atunci cerurile şi s-a auzit glasul lui Dumnezeu-Tatăl:

„Acesta este Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit. Acesta este Fiul Meu, Care S-a smerit pe Sine ca să împlinească voirea Mea, este Fiul Meu cel adevărat, care Se micşorează ca pe om să-l înalţe”.

Iar Duhul Sfânt S-a pogorât din cer peste Iisus, întărind cuvintele Tatălui. Astfel, prin smerenie, Hristos a deschis cerul şi a descoperit oamenilor taina Treimii dumnezeieşti.

Dar de ce a făcut asta tocmai pe apă, iar nu în vreun alt loc? Să ne amintim cum a creat Dumnezeu lumea. Când Dumnezeu a făcut cerul şi pământul, „pământul era nevăzut şi gol şi Duhul lui Dumnezeu Se purta pe deasupra apelor”. Apoi Dumnezeu a despărţit pământul de apă, dar astfel încât apa să rămână totuşi peste tot căci este trebuincioasă oricărei făpturi. Nici omul nu poate trăi fără apă şi nici un fel de vieţuitoare. Apa se găseşte în aer (ca umezeală); să luăm o mână de ţărână de oriunde – şi acolo e apă; se află apă şi în piatră, chiar dacă nouă ni se pare că nu este; ea se află şi în piatră şi când Dumnezeu vrea, poate să o scoată din ea, cum a făcut în vremea lui Moise.

„Al Domnului este pământul şi plinirea lui; lumea şi toţi cei ce locuiesc în ea. Acesta pe mări l-a întemeiat pe el şi pe râuri l-a aşezat pe el” – spune Psalmistul (Ps. 23, 1-2).

„Cerurile şi pământul erau în vechime din apă şi din apă s-au închegat, prin cuvântul lui Dumnezeu – scrie Sfântul Apostol Petru – de aceea, lumea de atunci a fost potopită de apă şi a pierit” (II Petru 3, 5-6).

Când omul a păcătuit, el a adus mânia lui Dumnezeu nu numai asupra lui, ci şi asupra întregii făpturi. Omul este cununa zidirii lui Dumnezeu; el a fost pus împărat al naturii. Iar când împăratul s-a făcut duşman al celuilalt împărat, atunci şi întreaga lui împărăţie a devenit o împărăţie potrivnică. Pedeapsa a fost dată nu numai omului, ci şi întregii făpturi. Ştim că toată făptura împreună suspină şi împreună are dureri până acum” (Romani 8, 22). Dar, “făptura a fost supusă deşertăciunii – nu din voia ei, ci din cauza aceluia care a supus-o” (Romani 8, 20). De aceea, iertarea vinovatului eliberează şi făptura din robia stricăciunii (Romani 8, 21). Această natură stricăcioasă va fi nimicită şi va fi preschimbată în cer nou şi pământ nou, în care locuieşte dreptatea (II Petru 3, 12-13). Pentru a face cu putinţă această preschimbare, pentru a pregăti natura pentru starea nestricăcioasă care va veni după Ziua cea înfricoşătoare, a venit Hristos la apele Iordanului.

Cufundându-Se în Iordan, Hristos a sfinţit nu numai apele Iordanului, ci şi întreaga fire, aşa cum glăsuieşte Biserica în cântările ei: „Hristos S-a arătat la Iordan, ca apele să le sfinţească” (tropar din ajunul sărbătorii), „Astăzi firea apelor se sfinţeşte” (tropar cântat în timpul mersului la Iordan). Şi, având în vedere că apă se găseşte peste tot, sfinţind apele Hristos a pregătit natura ca şi ea să se bucure de urmările jertfei pe care El a venit să ne-o aducă. Dar nu este numai atât. El a dat apelor puterea să spele păcatele omeneşti. Botezul lui Ioan era numai un semn de pocăinţă. Botezul creştin este noua naştere, iertarea tuturor păcatelor. Prin apă a pedepsit Dumnezeu păcatele lumii dintâi şi a pierdut-o prin apă, la potop. Tot prin apă îi mântuieşte acum Dumnezeu pe oameni, în taina botezului.

Astfel, Hristos a sfărâmat în apele Iordanului capul balaurului – care i-a înşelat pe Adam şi pe Eva, prin smerenia Sa şi le-a descoperit oamenilor că Dumnezeu este Treime; a sfinţit apele, iar împreună cu apele a pregătit şi întreaga făptură să primească cuvântul iertării şi pentru nestricăciune. aşa cum se cântă în cântările bisericeşti – Şi atunci, biruindu-l încă o dată pe diavol în pustie, Hristos a mers să pregătească oamenii pentru împărăţia viitoare şi Şi-a început propovăduirea cu cuvintele: „Pocăiţi-vă, căci s-a apropiat împărăţia cerurilor(Matei 4, 17) sau, cum este scris în altă Evanghelie: „S-a împlinit vremea şi s-a apropiat împărăţia lui Dumnezeu. Pocăiţi-vă şi credeţi în Evanghelie” (Marcu 1, 15).

Până acum, Ioan Botezătorul propovăduia pocăinţa, pregătind calea Domnului. Acum însuşi Domnul le strigă oamenilor: „Pocăiţi-vă!”. Acest glas nu este adresat doar oamenilor trăitori în vremea lui Hristos, ci cu aceste cuvinte Hristos li S-a adresat tuturor oamenilor din toate timpurile şi din toate veacurile. Am auzit şi noi aceste cuvinte în Evanghelie. Cât timp încă nu au încetat cântările sărbătoreşti ale Bobotezei, ele ne amintesc că vremea pocăinţei se apropie.

Să luăm aminte! Nu sunt cuvinte de prooroc sau de înger, ci ale Domnului însuşi. Să ne pocăim şi să ne străduim în Postul care se apropie să ne biruim patimile şi să primim iertarea păcatelor, pentru ca în veacul ce va să vină să intrăm în împărăţia cea nestricăcioasă, pe care Domnul ne-a pregătit-o. Amin.

Bitolia (Serbia), 1928

(din: Sf. Ioan Maximovici, Predici şi Îndrumări Duhovniceşti, Ed. Sophia, Bucureşti, 2006)

***

Aghiasma cea Mare

(sursa: Blogul Daruind vei dobandi )

  • Ce înseamnă cuvântul “Aghiasmă”?

Cuvântul vine din limba greacă (aghios) şi înseamnă Sfinţire. La noi, prin Aghiasmă se înţelege atât apa sfinţită, cât şi slujba pentru Sfinţirea ei.

  • De câte feluri e Aghiasma în înţelesul ei de slujbă?

De doua feluri: mare şi mică. Cea mică se mai numeşte în popor şi sfeştanie (care înseamnă luminare sau slujba luminilor) şi Aghiasma cea mare, care se săvârşeşte la Bobotează.

  • Când se săvârşeşte sfinţirea cea mare a apei?

La Bobotează, atât în Ajun, când se sfinţeşte apa cu care preoţii botează apoi casele creştinilor, cât şi în însăşi ziua Bobotezei, după Sfânta Liturghie, când se sfinţeşte apa pe care o iau creştinii acasă, pentru tot anul.

  • De ce se spune “Sfinţirea cea mare a apei”?

Pentru că apa de la Bobotează are o putere deosebită, fiind sfinţită în însăşi ziua în care Mântuitorul a sfinţit apele, botezându-Se în Iordan. De aceea şi slujba Aghiasmei mari este mai lungă şi mai festivă decât a Aghiasmei mici, iar cântările şi rugăciunile ei pomenesc şi preaslăvesc îndeosebi Botezul Domnului in Iordan.

  • Ce putere are apa sfinţita la Bobotează şi cum o folosim?

Aghiasma Mare, adică apa sfinţită de la Bobotează, are o mult mai mare, putere sfinţitoare şi tămăduitoare decât Aghiasma mică. De aceea, ea se păstrează nestricată vreme îndelungată, rămâne tot aşa de proaspătă, de curată şi plăcută la gust ca şi când ar fi atunci scoasă din izvor. O parte din ea se păstrează în biserică, într-un vas anume, numit şi aghiasmatar, şi e folosită de preot la o mulţime de slujbe (ierurgii). Cu această apă sfinţită se stropesc persoanele şi lucrurile care trebuie exorcizate, curăţite sau sfinţite. Fiecare familie trebuie să ia din Aghiasma de la Bobotează şi să o păstreze într-un vas curat şi la loc de cinste. Se gustă din ea pe nemâncate şi cu multă cuviinţă în zilele de ajunare şi de post, sau în zilele de sărbători mari, după ce venim de la biserică, mai ales când nu ne împărtăşim.

Se obişnuieşte ca credincioşii să bea din Aghiasma mare timp de 8 (opt) zile în şir, începând din ajunul Bobotezei, până la încheierea praznicului, adică până la 14 ianuarie. După aceea, ea se poate lua numai după Spovedanie. Îndeosebi cei opriţi de la împărtăşire se pot mângâia luând Aghiasma si apoi anafură. Când ne împărtăşim, Aghiasma se ia după împărtăşire, fiind mai mică decât Sfânta Impărtăşanie, iar când luăm numai anafora, Aghiasma se ia înainte de aceasta, fiind mai mare ca anafora.

Putem stropi cu Aghiasma cea mare casa, curtea si gradina, vitele si chiar ogoarele si livezile noastre, pentru a le feri de rele. În caz de boală, putem, de asemenea, să gustăm din ea cu credinţă. Căci apa aceasta, având într-însa darul si puterea dumnezeiască a Sfântului Duh, a făcut adesea multe minuni, însănătoşind bolnavi, tămăduind râni, apărând de rele, de necazuri si de primejdii.

***

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

***

 

***

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.


Categorii

"Concentrate" duhovnicesti, Botezul Domnului si ajunul sarbatorii, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Parintele Mihail Stanciu, Sfantul Ioan Maximovici, Talcuiri ale textelor scripturistice

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

41 Commentarii la “BOTEZUL DOMNULUI (BOBOTEAZA): Sf. Ioan Maximovici despre SMERENIA CARE A DESCHIS CERURILE SI A SFARAMAT CAPUL BALAURULUI. Plus: Ce inseamna Aghiazma Mare si cum se ia?

<< Pagina 1 / 2 >> VEZI COMENTARII MAI NOI

  1. O superstitie puternica din popor condamna sever spalarea rufelor dupa Boboteaza sub pretextul sfinteniei apei.Ca si in cazul Duminicii,ca prima zi a saptamanii se strecoara tantarul si se inghite armasarul.

  2. Poate ca e bine de mentionat ca Aghiazma Mare nu se inmulteste. Cei mai multi dintre credinciosi nu stiu acest lucru, si se intampla ca si unii din cei care ajuta in biserica, crasnici, epitropi, sa nu stie asta, si adauga apa, dupa ce Aghiasma Mare s-a facut; atunci nici nu stim ce a devenit, caci nici Agiazma Mica nu este, si nu mai stim cum se ia, si daca se mai poate lua in vreun fel, sau mai bine sa o turnam la radacina unui pom tanar, sau in fantana.

    Doamne ajuta !

  3. Pingback: Razboi întru Cuvânt » AGHIAZMA DE LA ROBINET? Slujbe de sfintire a apelor de Boboteaza ce frizeaza sacrilegiul in Timisoara si Piatra-Neamt
  4. @cristi_g
    Frate, nu este o superstitie. Daca luam aminte la rugaciunile si cantarile care se citesc in ziua de Boboteaza am intelege ce inseamna ca “aztazi firea apelor se sfinteste”. Sau: “Astazi, harul Sfantului Duh, in chip de porumbel, peste ape se pogoara.”

    @Ioan
    Asa este. Aghiazma nu se inmulteste. Iar daca s-a pus apa in ea tot ca aghiazma se ia.

    Aghiazma mica nu se inmulteste pentru ca nu este cazul s-o inmultesti cand poti cere preotului sa-ti faca slujba sfintirii apei, sau sa iei de la biserica cand ai nevoie.

    Aghiazma mare nu se inmulteste pentru ca se ia doar pana la odovanie pe nemancate inainte de anfura. In restul anului se ia numai cu binecuvantarea preotului si se gaseste la biserica.

    Din pacate toata lumea se inghesuie sa ia aghiazma inaintea altora si cat mai multa, si pentru vecini si pentru rude, de multe ori mai mult decat trebuie.
    Oricum, preotii ar trebui sa estimeze din timp cata aghiazma sa faca ca sa ajunga la toata lumea.

    Si inca un lucru de retinut. In aghiazma nu se lasa busuioc, pentru ca busuiocul nu se sfinteste, ci in timp mucegaieste.

    Pr. Vasile

  5. @Pr. Vasile:

    In Ziua de Boboteaza nu se spala nimic pentru ca e sarbatoare, nu pentru ca se sfintesc automat toate apele. Firea apelor are alt inteles, credem noi. De ce: Pentru ca apa sfintita este doar Aghiazma – fie Mare, fie mica. Ea se sfinteste intr-o ierurgie dedicata special, savarsita asupra unei ape alese deoparte special. Exista aghiazmatare pastrate inca din biserica primara, deci practica e veche. Si daca oamenii dintr-o evlavie manifestata mai local (ce poate deveni, in timp, simpla superstitie) nu foloseau apele dupa Boboteaza nu inseamna neaparat ca aveau si temei canonic pentru aceasta. Altfel, la ce bun ierugia?

    E interesant insa ca indreptatiti aceasta atitudine pe care nu o considerati superstitie in acelasi timp in care, la subiectul cu ”aghiazma la robinet”, nu aveti nicio problema ca se stropeste cu Aghiazma Mare apa din bazinele si rezervoarele statiilor de alimentare ale orasului. Apa de care se vor fi folosind oamenii si pentru a spala niscai vase sau rufe…

  6. Iertare, ca indraznesc sa continui.
    Marturisesc ce am primit din neam in neam, ca de la Boboteaza si pana la odovanie nu se spala. De ce a randuit aceasta Biserica, la teologie nu am invatat, si nici un profesor nu s-a omorat sa predea studentilor sensul Sfintei Traditii.

    Eu inteleg aceasta ca un semn de evlavie si respect pentru apa pe care Dumnezeu ne-a dat-o spre curatirea de pacate in apa botezului, pentru apa curata ce ne-o dat in fiecare zi, si numai El cunoaste taina cum apele se curatesc in creatia Sa.

    Cand “firea apelor se sfinteste” ele primesc binecuvantarea lui Dumnezeu, care se revarsa peste ape. In aceasta perioada apele sunt altfel decat in mod curent. Este o taina pe care o putem intelege doar in smerenie.

    Pr. Vasile

  7. O lectura de folos:

    Pr. Mihai-Andrei Aldea – Apa in Sfintele Scripturi – http://www.sfantuldaniilsihastrul.ro/index.php/documente/286-apa-in-sfintele-scripturi.html

  8. @Parintele Vasile
    Respectam porunci omenesti asa cum ne mustra si Mantuitorul.Sunt mahnit ca pana si un preot nu observa un lucru simplu.S-a inlocuit sfintirea launtrica si ne referim aici la cele 9 zile in care se bea agheazma mare, cu spalarea blidului pe dinafara ca fariseii.9 zile poate oricine sa stea nespalat(ca sa nu spun rapanos).Insa putini dintre noi pot sa bea zilnic aghiazma mare caci, nu-i asa,ne zbatem zilnic in pacate grele…
    Un caz similar este “sarbatorirea cu evlavie” a Sfantului Sfintit Mucenic Foca de credinciosi care lucreaza duminica.

  9. Nu-i nevoie sa speli rufe, in cele 8 zile pana la Odovania Botezului Domnului, ca sa savarsesti “sacrilegiul”.
    In orase (inca) toata apa folosita in casa ajunge la canal, iar o parte intai spala veceul, apoi ajunge la canal.
    Ar trebui post negru toate cele 8 zile, sa micsoram nevoile, ca sa nu mai aruncam apa la canal, nu?

  10. @ George:

    Precizeaza ca e ironie, ca unii s-ar putea sa te ia in serios…

  11. Intr-o familie cu doi-trei copii mici, si cu posibilitati materiale reduse,este practic imposibil sa nu se spele rufele. Dupa cateva zile, nu mai sunt hainute de schimb.
    Este foarte bine sa avem evlavie la cele sfinte, dar sa fim realisti totusi.

  12. @ Ioana:

    Corect, in afara nababilor care isi permit pana si hainute de unica folosinta… 🙂 Si nu numai in cazurile acestor familii, ci si in multe alte cazuri. Si apoi ajungem, tot strecurand tantarul, sa ne intrebam daca mai spalam si vasele, nu? Sau daca pe maini si pe ochi ne putem spala? 🙂

  13. Pana cand se poate bea Aghiazma Mare?Pana in 14 ian. inclusiv?

  14. @ Loriana:

    Da.

  15. Pingback: AJUNUL BOBOTEZEI. Predica Parintelui Sofian din urma cu un sfert de veac. Predici si cateheze actuale ale Parintelui Mihail Stanciu (audio)
  16. Dar in cele opt zile in care se bea Aghiazma Mare trebuie sa se tina post? Cu lucrul acesta nu m-am lamurit. V-as fi recunoscator daca m-ati lumina si pe mine.

  17. @ Munteanu:

    Nu. Doar sa o luati pe nemancate.

  18. Doamne ajuta!Va rog,lamuriti-ma si pe mine:de multe ori ma trezesc noaptea,dupa miezul noptii si beau si apa,din paharul pe care mi-l pregatesc de seara. Se mai poate numi, dimineata la Sfanta Liturghie sau, asa cum spuneati aici despre luarea Aghiazmei Mari in cele 8 zile, ca am luat anafura sau Aghiazma pe nemancate? Va rog, pentru mine e foarte important: am o infectie urinara recurenta si daca nu beau apa cateva ore bune (adica duminica-de la miezul noptii pana dupa Liturghie sunt 12 ore),o patesc!

  19. @ cforced:

    Of… Pentru asta e nevoie sa vorbiti cu duhovnicul. Chiar nu stim ce sa raspundem.

  20. Pingback: BOTEZUL DOMNULUI (Boboteaza). Predica si talcuire a MITROPOLITULUI HIEROTHEOS VLACHOS
  21. @cforced,

    Eu am citit undeva la sfaturi si invataturi, ca inainte de a bea aghiasma si a lua anafura este bine sa dormi putin, cateva ore, nu neaparat sa nu mananci inainte de miezul noptii, caci in cateva ore stomacul se goleste.

  22. Pingback: PREDICI LA BOBOTEAZA (BOTEZUL DOMNULUI): Sfantul Teofan Zavoratul si IPS Bartolomeu Anania (audio)
  23. Eu am o nelamurire cu privire la numarul zilelor in care se ia Aghiazma Mare.
    In primul rand, in cartea “Invatatura de credinta crestina ortodoxa” (Catehismul), se spune ca “Se obisnuieste ca credinciosii sa bea din Aghiasma mare timp de 8 (opt) zile in sir, incepand din ajunul Bobotezei, pana la incheierea praznicului, adica pana la 13 ianuarie”, in timp ce in alte locuri, inclusiv in articolul dvs, se spune ca se ia pana pe 14 ianuarie, ceea ce creaza confuzie.
    In al doilea rand, daca consideram ca Ajunul Bobotezei este pe 5 ianuarie si luam aghiazma incepand cu aceasta data, a 8a zi ar fi 12 ianuarue inclusiv.
    As dori, daca se poate, sa ma lamureasca si pe mine cineva cu privire la date si nr. zilelor.
    Si ultima intrebare: daca pe parcursul celor 8 zile dam cu Aghiazma mare si prin casa.
    Va multumesc.

  24. @Olga
    Pe 5 ianuarie (Ajunul Bobotezei), se bea Aghiazma mica pe care a adus- o parintele in ajun, insa Aghiazma Mare se consuma incepand cu data de 6 ianuarie (Botezul Domnului), atunci cand defapt se sfinteste, pana pe data de 14 ianuarie(Odovania Botezului Domnului). Da, se da cu Aghiazma Mare si prin casa.
    Doamne ajuta!

  25. Gica, multumesc pentru raspuns. Probabil ca textele care se refera la 14 ianuarie vor sa spuna, de fapt, 14 ianuarie exclusiv. In felul asta rezulta si numarul de zile (8 zile, incepand cu 6 ianurie), si e concordanta si cu ce spune Catehismul (mi-e greu sa cred ca textul Catehismului e inexact).
    Doamne ajuta!

  26. femeile care sunt in perioada scurgerii ,pot lua aghiazma mare?Doamne ajuta!

  27. @ Anisoara…:

    Nu.

  28. La mulţi ani cu pace peste tot!
    Eu am înţeles de la părintele Petru Pruteanu că este bine sa bem Agheasmă Mare şi în celelalte zile ale anului (cu restrictiile ştiute pentru partea femeiască) , fără să mai fie nevoie să cerem binecuvântare.
    Găsiţi aici http://www.doxologia.ro/video/conferinte/liturghia-dincolo-de-simbolisme-misticisme-partea-1
    Eu nu sunt lămurită dacă am făcut bine aruncând, de Bobotează, în fântână câţiva stropi de Agheasmă Mare. În schimb prin casă şi prin curte nu am ami îndrăznit să stropesc. M-am gândit că stropise părintele cu câteva zile mai înainte (eu m-am gândit că stropeşte cu Agheasmă Mare de anul trecut), dar mi-a fost şi teamă că nu e bine să stropească altcineva decât părintele. Să mai stropesc acum? Doar câteva icoane le-am atins cu busuioc udat cu Agheasmă MAre şi am pus busuioc în fiecare cameră, la icoane.

  29. @ Olga Marinescu:

    Pr. Pruteanu are mai multe pareri din acestea mai… “originale” si mai liberale, pe care nu le impartasim nici noi, nici pleroma Bisericii. In rest, nu credem ca e vreo problema sa stropiti prin casa si prin curte, dar nici nu ar fi trebuit sa va indoiti de valabilitatea sfestaniei parintelui! Aghiazma nu are perioada de garantie sau data de expirare, deci nu conteaza ca e de anul trecut.

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Articole recomandate

Rânduială de rugăciune

Articole Recomandate

Carti recomandate