Cand vor fi canonizati Sfintii inchisorilor?

19-11-2008 Sublinieri

 maica-domnului-cu-sfintii-aiudului.jpg

Refuzul canonizării Sfinţilor din închisori este o „dezrădăcinare a noastră consimţită tacit1

de Silviu Aroneţ

Motto: „Învaţă-ne pe noi [este vorba despre patriarh şi arhierei – n. red.] după Sfânta Scriptură, urmând pe Sfinţii Părinţi din vechime, şi te vom primi ca pe un egal cu apostolii, şi vom fi praf şi cenuşă sub picioarele tale sfinte; şi ne vei călca în picioare, iar noi vom socoti aceasta ca pe o sfinţire pentru noi. Şi nu numai atât ci şi poruncile tale le vom păstra până la moarte. Dacă, însă, nu ne vei călăuzi în aşa fel încât să ne supunem de bunăvoie poruncilor tale… atunci noi nu vom putea să-ţi răspundem decât prin cuvintele ucenicilor lui Hristos: Trebuie să ascultăm de Dumnezeu mai mult decât de oameni (Fapte 5. 23)” (Sfântul Simeon Noul Teolog, egumenul [+1020]).

Sfinţii închisorilor vor fi canonizaţi la calendele greceşti. Cel puţin asta este concluzia care se desprinde ascultând vorbele purtătorului de cuvânt al patriarhiei, pr. Constantin Stoica. Acesta spune – şi acesta nu este un punct de vedere personal, care poate fi subiectiv, ci reprezintă punctul de vedere oficial al instituţiei ecleziale pe care o reprezintă, Patriarhia Română -: „Comisia de canonizări a sfântului Sinod are în atenţie, în vedere propunerii de canonizare, un număr important de ierarhi, de preoţi, monahi şi monahii, credincioşi laici şi mireni, din istoria Bisericii şi a poporului nostru. În acest sens, se urmăreşte o anumită abordare cronologică a cazurilor. În acest moment, comisia are în lucru cauzele mai multor mărturisitori şi martiri, începând cu secolul al XVI lea, până în secolul al XX lea inclusiv (subl. red.). Să amintim numai de Domnitorul Grigore al II lea al Ţării Româneşti sau de Veniamin Costache, din sec. al XIX – lea. Cu certitudine le va veni rândul şi martirilor, mărturisitori din închisorile comuniste despre care vorbiţi. Fără îndoială vor fi cercetate şi cauzele lor (idem). De altfel, în acest sens, se află în cercetare la nivelul parohiilor, mai multe cazuri. În tradiţia Ortodoxiei, după cum ştiţi, până se declanşează procesul de canonizare, se desfăşoară o cercetare temeinică, aprofundată, care necesită mult timp“.

Scurt, clar şi la obiect! Adică ne aflăm cu demersurile privind canonizarea în secolul al XVIII lea şi poate peste câţiva ani sau zeci de ani vor veni la rând – rândul fiind unul din elementele definitorii ale orânduirii comuniste, ca şi limba şi gândirea de lemn, dealtfel – şi martirii închisorilor, noii mucenici ai veacului XX.

Acest mod de abordare a problemei este fals, manipulant şi reprezintă o politizare a problemei.

Fals pentru că această abordare a problemei din perspectiva timpului este valabilă în cazul cuvioşilor a căror viaţă trebuie cercetată „temeinic, aprofundat” şi apoi să se poată lua o decizie în cunoştinţă de cauză. În cazul mucenicilor, însă, se caută doar curăţia dreptei credinţe, care constituie principalul etalon pentru canonizarea lor. Ori în cazul de faţă este indubitabil că Valeriu Gafencu, Daniil Tudor, pr. Ilarion Felea, monahia Mihaela Iordache şi mulţi alţii au murit mărturisindu-L pe Hristos şi dreapta credinţă ortodoxă, în confruntarea cu „cel mai nimicitor experiment care a fost altoit vreodată pe trupul şi pe sufletul vreunei comunităţi omeneşti: comunismul2.

Ori în secolul XX Biserica Ortodoxă a îngenuncheat în faţa satanei şi atunci nu avem mucenici, ori Biserica Ortodoxă a dat mărturia cea bună şi atunci este firesc să-i canonizăm pe aceşti sfinţi ca poporul să-i cinstească cu evlavie” se întreabă teologul Danion Vasile. Iar răspunsul îl dă poporul dreptcredincos care îi cinsteşte – mă refer la cei care cunosc subiectul nu la cei ignoranţi sau răuvoitori – are evlavie faţă de cei care au suferit în închisori, faţă de cei care sunt rugători în ceruri pentru neamul românesc şi pentru ale căror rugăciuni Dumnezeu se milostiveşte spre noi, păcătoşii şi nevrednicii.

Fals, pentru că există un precedent! Biserica Ortodoxă Rusă şi-a canonizat mucenicii Gulagului comunist cu zecile cu sutele, având peste 1700 de noi mucenici în calendar, după cum arată şi vrednicul de pomenire Părintele Gheorghe Calciu: „Biserica Rusă a făcut martiri din toţi cei care au fost ucişi în închisori, chiar dacă au dus o luptă politică, fiindcă toţi au luptat împotriva imperiului satanic comunist. Iar la noi sfinţii sunt renegaţi de Biserică din motive politice şi din laşitate duhovnicească. Nu a auzit Sfântul Sinod despre puterea crucii: Şi a făcut din pescari Apostoli şi din păgâni mucenici? Nu a auzit că pocăinţa şi curăţirea lăuntrică sunt cea mai sigură poartă de intrare în rai? Nu a auzit că bunul trai este duşmanul lui Hristos în inima ierarhilor care sacrifică sfinţii din închisori în cel mai oribil abator: cel al uciderii spirituale?3.

Manipulant pentru că în momente de cumpănă, de extremă urgenţă, nu se poate accepta ca argument „abordarea cronologică a cazurilor”. Fără a pune la îndoială vrednicia Domnitorului Grigore al II lea sau a lui Veniamin Costachi – vrednici cu adevărat de canonizare – nu se pot pune în balanţă aceştia cu cei care au suferit în gulagul românesc. Sunt măsuri diferite şi doar gândirea de lemn a administraţiei bisericeşti poate refuza a lua în discuţie, în regim de urgenţă, martirajul românilor care au suferit şi au murit pentru Hristos în spaţiul concentraţionar românesc. Acest fapt „este mai mult decât indiferenţă, este anormalitate” spune jurnalistul Rafael Udrişte.

Este politizare pentru că ierarhia bisericească este prizonieră a statului laic, ateu şi masonic, al „statului laic demonizat, orientat spre o Europă Unită, plină de duhul antihristului“, după cum îl defineşte Părintele Calciu. Iar liderii, modele ale lumii de astăzi, nu suportă să fie comparaţi cu sfinţii închisorilor; diferenţa este atât de mare încât aceştia nu suportă comparaţia, iar „într-o ţară în care sfinţii sunt modele, ticăloşii ard ca viermii pe jar4.

Ar fi cazul ca Patriarhia Română, Sfântul Sinod să treacă peste orbire şi laşitate, să asculte vocea poporului dreptcredincios, care are puterea de a canoniza – şi chiar o va face în ciuda opoziţiei sinodului şi a patriarhiei, al cărui rol este consultativ şi executiv în acelaşi timp – şi să-i canonizeze pe Sfinţii închisorilor care „veghează peste Biserica Română, peste sinodalii prinşi în plasa sclaviei statului ateu şi peste neamul românesc, mai reali decât toate treptele ierarhice care neagă sfinţenia celor morţi în închisori5.

Aşa să ne ajute Bunul Dumnezeu. Amin! _________________________________________________________________________________________________________ 1 Rafael Udrişte, emisiunea Semne, a TVR din 8 noiembrie 2008 2 Radu Mărculescu, Pătimiri şi iluminări din captivitatea sovietică, Ed. Albatros, Bucureşti, pag.9 3 Ioan Ianolide, Întoarcerea la Hristos, Ed. Christiana, Bucureşti 2006, pag. 12 4 Rafael Udrişte, emisiunea Semne, a TVR din 8 nov. 2008 5 Ioan Ianolide, Întoarcerea la Hristos, Ed. Christiana, Bucureşti 2006, pag. 12

 icoanagafencu1.jpg

  • Cititi si un comentariu asupra raspunsului dat recent de insusi Patriarhul Daniel referitor la canonizarea sfintilor inchisorilor – pe blogul VIATA LA TARA (de unde am preluat si icoana Sfantului Valeriu): Frequently Asked Questions

Categorii

Biserica la ceas de cumpana, Marturisitorii si Sfintii inchisorilor, Opinii

Etichete (taguri)


Articolul urmator/anterior

Comentarii

4 Commentarii la “Cand vor fi canonizati Sfintii inchisorilor?

  1. Cat au suferit acesti oameni!
    M-a umplut de oroare si revolta ceea ce-am citit in cartile lor in privinta a ceea ce-au patimit!
    Sistemul de reeducare, intoarcerea unuia impotriva altuia pe motiv de un regim mai putin sever, eventual eliberarea din inchisoare, bataile crunte, infometarea, frigul, injosirea, batjocorirea si-a trupului si-a sufletului prin tortura fizica si psihica…de neimaginat si de neconceput pentru mintea omeneasca!
    Si astia de la Patriarhie folosesc limbaj de lemn; mi-aduce aminte de vremea cand ma uitam la stirile din campanie si veneau scortosii de politicieni cu fete bine-voitoare, cu cefe groase ce promiteau marea cu sarea si-l puneau pe ‘o sa…’ in fata, de fiecare data timp de ….18 ani! La fel ca ei se folosesc si acestia de un limbaj ce te-arunca la calendele grecesti nezicand pe fata ‘NU’ ca sa nu aiba dureri de cap: adica, acesti sfinti trebuie sa ‘astepte’ fiindca asa cum sunt unii cu mult inainte de ei la rand…vor urma si acestia! Cand?! Ei sunt deja in bratele lui Dumnezeu si recunoscuti deplin de Acesta! Creatia Lui insa, baga motive care mai de care….fiind mai carcotasa din motive lesne de inteles: este aservita Statului laic, reprezentantilor lui care stim ce le poate pielea, nu? Pai, prin recunoasterea lor ar lovi direct si necrutator tocmai in cei care ne conduc la ora actuala fiindca au schimbat cameleonic doar denumirea partidului (partidelor), ei fiind aceiasi si dinainte de ’89 cu relele si apucaturile de odinioara! Tactica s-a schimbat si modul de lucru!

  2. Biserica Rusiei la canonizat pe cel mai nou mucenic al ei Sfantul Evghenie care a fost omorat pentru credinta ortodoxa de ceceni in 1996 si noi nu suntem in stare sa-i canonizam pe sfintii inchisorilor,oare de ce? Pentru ca cei care i-au omorat in inchisori sunt la conducerea bisericii(cu b mic)de acum.Sa ma iertati daca am gresit si toti Sfintii necanonizati in frunte cu Sf Arsenie Boca sa ne miluiasca pe noi pacatosii

  3. @mnldh:

    Iertati-ne, dar asta este chiar o prostie. Ne puteti da macar un singur exemplu de tortionar care sa fie astazi in conducerea bisericii? La rusi, dincolo de faptul ca a fost, indiscutabil, Pronia lui Dumnezeu, a fost si un act cu valente de ordin politic, simbolic (panslavism), o miscare “inteligenta” de putere si de imagine, dar care este insotita, simultan, de o kaghebizare si mai “vartoasa” a ierarhiei, asa cum am auzit din surse demne de crezare care cunosc bine situatia BORuse. Deci nu este cazul nici sa idealizam pe altii, si nici sa ne autoflagelam pe noi mai mult decat este cazul. Astazi problema tine prea putin de comunism, la noi, cat de presiunea foarte mare a unor structuri oculte transnationale, de tipul masoneriei. Iar parintele Savatie a demonstrat de mult ca, fara o dezincriminare juridica a faptelor pentru care au fost (pe nedrept) acuzati si condamnati sfintii inchisorilor, nici legalmente nu se poate face canonizarea. In primul rand trebuie sa li se ia stigmatul de criminali de razboi, fascisti, uneltitori contra oranduirii de stat, dusmani ai poporului, etc., iar Statul roman sa-i recunoasca drept ceea ce sunt. Impresia noastra este ca de aici provin, de fapt, obstacolele cele mai mari si de netrecut. Foarte multi ierarhi sunt mai mult decat deschisi si favorabili canonizarii. Nu e suficient insa…

  4. Pingback: Î.P.S. Justinian Chira – Despre necesitatea canonizării sfinţilor închisorilor | Binevestitorul
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Articole recomandate

Rânduială de rugăciune

Articole Recomandate

Carti recomandate