“Ascultă ce-ţi spune tătucuţa…” – DIN SCRISORILE PĂRINTELUI PAISIE OLARU, smeritul sfant si marele duhovnic de la Sihla

(Parintele Paisie Olaru pictat de Sorin Efros)

Cititi si:

DIN SCRISORILE PĂRINTELUI PAISIE
I.

Către părintele Ioanichie Bălan

[….]
– strâmtă este calea care duce la viaţă;
– păstorul cel bun sufletul şi-l pune pentru oi;
– cel ce nu intră prin uşă este fur şi tâlhar;
– aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor;
– cel ce mănâncă Trupul Meu are viaţă veşnică;
– să nu cauţi înapoi, ca femeia lui Lot;
– să nu sari peste gardul Sfinţilor Părinţi;
– să fii ca o lumină, nu sub obroc, ci pe masă;
– să hrăneşti oile cu Cuvântul lui Dumnezeu;
– să nu fii năimit, ci adevărat păstor;
– să ne pomeneşti la rugăciunile frăţiei tale.

Cu drag, Paisie

II.

Soră şi fiică Victoria,

Am primit mărturisirea ta prin sora Maria. Nu trebuia să tăgăduieşti şi să minţeşti la mărturisire, trebuia să spui drept, că nu era ceva neadevărat. Dar nu-i nimic, fii pe pace, că te-am dezlegat şi te voi mai dezlega. Dar să fii sinceră la mărturisire, să spui tot ce ai făcut. Să ai grijă cu postul, să nu te forţezi peste putere, că ai de învăţat şi de muncit, ca nu cumva să cazi în boală, că atunci nu vei fi bună în nici un loc. Aşa că, deocamdată, alimentează-te potrivit, ca să-ţi poţi împăca tovarăşii, sufletul şi trupul, că nu se poate să lucreze unul fără de altul – mai ales când te zbaţi în valuri. Trebuie să ai un program de masă şi de lucru. Să faci ascultare, să întrebi chiar şi de Maria.

Ar fi bine să iei masa de două ori pe zi; dacă vrei să te înfrânezi, mănânci mai puţin, şi atunci ai scăpat şi de o mândrie ascunsă şi ai pus şi calul la treabă, la lucru, cu pace.

Din partea mea, vă doresc numai bine, şi un colţişor de rai.

Pr. Paisie

III.

Iubitoare de Hristos fiică Victorie,

Am primit frumoasa felicitare ce mi-ai trimis, pentru care îţi mulţumesc, şi vă rămân dator, totodată, de a vă avea la curent, printre cele dintâi ucenice. Dumnezeu să vă întărească şi să vă ajute să vă menţineţi şi mai departe în turma Sa. Amin.

Al tău părinte Paisie

IV.

Iubitoare de Hristos fiică Victorie,

Venind surorile de la Putna pe la noi, ne-au adus aminte de frăţia ta şi m-au rugat să-ţi scriu două rânduri.

Iaca ce, draga tătucuţei: să fii cuminte, cuminte, şi să nu dai înapoi nici un pas. Comandantul sufletului este mintea. Caută să-ţi fie mintea întreagă, să judece drept. Să-ţi păzeşti toate cele cinci simţuri, că acelea sunt fecioarele cele înţelepte, dar tot acelea sunt şi fecioarele cele nebune, dacă nu le vom păzi. Aşa că, fiind eu cam ocupat, rămâne să vă doresc raiul la toţi şi la toate.

Şi dacă nu ne vom mai vedea aici, ne vom vedea acolo, într-un colţişor de rai.

Scrisoarea scrisă de pr. Paisie

Ascultă ce-ţi spune tătucuţa.

V.

Soră Victoria,

Să fii cu grijă la drum, să nu te grăbeşti, să nu mergi eu orice om sau cu maşină particulară şi suspectă. Să ai grijă de cele cinci simţuri: ochii, auzul, gura – gustul, tovărăşia – gingăşia, pipăitul…

Ascultă ce-ţi spune tătucuţa.

VI.

Iubitoare de Hristos fiică şi soră duhovnicească,

Am primit rândurile trimise şi de trei ori le-am recitit. Am înţeles totul. Vă cred şi vă compătimesc trupeşte, dar duhovniceşte vă felicit că aţi ajuns la un loc de refacere duhovnicească. Cât priveşte moartea, nu vom putea scăpa de ea. Dar moartea nu vine când vrea ea, ci când vrea Domnul şi când vom fi gata. Aşadar, dacă cumva apare, să-i spui aşa: „Eu nu am blagoslovenie de la părintele duhovnic, până ce nu sunt gata iertată…” Şi să ai nădejde în mila lui Dumnezeu şi în rugăciunile Măicuţei Domnului. Să te mărturiseşti, să te împărtăşeşti şi să te rogi. Şi dacă ne vom face sănătoşi, ne vom mai întâlni, ne vom mai vedea şi vom vorbi. Dar până atunci să ai toată pacea, pacea Domnului. Să mulţumim Domnului că ne ceartă puţin, „că certând Domnul, ne-a certat, dar morţii nu ne-a dat“. Să avem credinţă în cuvintele Domnului, că a zis: „Cheamă-Mă în ziua necazului şi te voi auzi“. Să avem nădejde în viaţa veşnică, fiindcă multe bunătăţi îi aşteaptă pe robii Săi.

Dragoste şi milă să ai faţă de toţi, şi chiar faţă de vrăjmaşi. Aşadar, să ne mângâiem în necazuri şi să ne rugăm să ne dea Domnul răbdare până la sfârşit. […] Să te bucuri că eşti lângă casa Domnului, iar când îţi aduci aminte de mine, zi şi pentru mine câteva cuvinte: „Doamne, ajută-i şi părintelui Paisie în toate nevoile şi fii scutitorul lui, precum şi el este nouă“. Şi eu trebuie să spun că încă nu sunt gata, dar să fie voia Domnului cu noi toţi. AMIN.

Paisie păcătosul

VII.

Sihla, 15-IV (fără an)

Adevărat că a înviat.

Am primit dragostea frăţiilor voastre şi m-am bucurat de atenţie, pentru care vă mulţumesc, şi suntem datori a nu vă da uitării.

Am înţeles dorinţa ce aveţi ca să veniţi la noi, pentru a vă îngriji de sănătate, linişte şi împrospătare duhovnicească. E bine, dar să nu vă grăbiţi, că pe la noi a nins şi în ziua de Paşti şi după aceea. Zăpadă mare cred că avem până în mai. Drumul este foarte greu, aşa că nu vă supăraţi că v-am scris despre vremea grea, drumul greu. Timpul e foarte friguros. Dumnezeu să vă aibă în pază şi să vă ajute, să fiţi sănătoase, să ne vedem cu pace.

Cu toată duhovniceasca dragoste, al frăţiilor voastre părinte şi duhovnic,

Paisie.

VIII.

Sihăstria, decembrie 1973

Iubitoare de Hristos Irina,

Vă mulţumesc pentru darurile trimise şi Dumnezeu să vă răsplătească dragostea.

Din partea noastră aveţi toată blagoslovenia să rămâ­neţi şi pe mai departe la Locurile Sfinte şi să vă supuneţi celor ce pentru Domnul vă au grija. Sunteţi dezlegată de toate cele ce aveţi de datorie. Să mă iertaţi că în ultimul timp mi-a slăbit vederea aproape de tot. Pomeniţi-ne şi pe noi la sfintele slujbe de la Locurile Sfinte. Să ai grijă să fii supusă şi să depinzi de un duhovnic care să fie după Dumnezeu, să răspundă de suflet. Dumnezeu să vă ajute la toţi cei ce v-aţi învrednicit să ajungeţi acolo unde noi cu gândul mergem.

Cu drag, al sfinţiei tale duhovnic ce nu te poate uita,

Paisie

IX.

Sihăstria, 26-III-1976

Iubitoare de Hristos fiică şi maică Irina,

Dorinţa noastră este ca atât duhovniceşte cât şi trupeşte aceste scurte şi umilite rânduri să vă găsească în cele mai fericite momente. Cu mare greutate am putut să vă scriu aceste rânduri, dar ştiind că dragostea toate le poate, v-am scris.

Draga tătucuţei,

Aurul e tot aur, oriunde l-ai arunca el este aur, iar arama este tot aramă. Credinţa curată şi adevărată, în orice loc ar fi, ea este şi se crede a fi ca în ceruri…

Aşadar să vă nevoiţi, să vă siliţi a vă păstra ca aurul curat.

Din partea noastră, vă dorim să vă păstraţi măcar aşa ca în ziua când aţi pus piciorul pe acel pământ sfânt.

Mai avem încă o dorinţă, ca, dacă nu se va putea să ne întâlnim aici, să ne întâlnim acolo sus, sus, sus, în Patria Stăpânului nostru Domn Iisus. Amin.

Cu drag, al tău părinte

Paisie.

Iertaţi-mă că sunt aproape orb. Pomeniţi-mă ca să mă pot purta, dacă se poate, dar să fie voia Domnului.

X.

1979

Iubitoare de Hristos Irină,

Am auzit şi am înţeles încercarea prin care treceţi. Vă iubeşte Domnul, căci pe cine iubeşte Domnul îl ceartă pe pământ. Aşadar, prin răbdare, vă veţi uşura. Noi nu v-am uitat, şi când Domnul şi Măicuţa Domnului vor crede, veţi căpăta pacea. Pentru cele ce aţi scris vă va lămuri Paisia. Cu dragoste, vă doresc un colţişor de rai la toţi şi la toate care ne-au vizitat.

Să nu vă descurajaţi, că Domnul ţine socoteală de osteneala ce aţi făcut.

Doamne, ajută să ne întâlnim şi la uşa raiului.

Paisie.

XI.

1980

Maică Irina,

Să fii sănătoasă, să fiţi sănătoase şi în pace, că nici un fir de păr din cap nu cade fără de ştirea lui Dumnezeu de sus. Aşadar, noi suntem datori să ne rugăm şi să ne lăsăm în voia Lui. Să cerem de la Domnul ceea ce ne este de folos, numai să ne mântuim. Dă-ne, Doamne, răbdare până în sfârşit, amin.

Paisie păcătosul.

(Să vă mărturisiţi mai des şi mai cu de-amănuntul şi să vă împărtăşiţi când vă dă blagoslovenie părintele duhovnic.)

P.

XII.

23 aprilie 1983

Maicilor Irina şi Paisia,

Fiind ocupat cu lucruri omeneşti, nu am putut răspunde îndată, dar citind Acatistul Sfintei Maici Teodora de la Sihla, vă mulţumim pentru dragostea ce aţi avut şi v-aţi ostenit de l-aţi scris aşa de frumos. Dumnezeu să vă răsplătească şi cu rugăciunile Sfintei Teodora să vă ajute să petreceţi această viaţă trecătoare cu răbdare şi iar răbdare şi cu dragoste să răbdaţi toate cele ce rânduieşte Domnul pentru mântuirea noastră. Crucea, pe cât este de grea, pe atât este răsplătită cu bucuria veşnică şi fericită. Să ne rugăm să ne dea Domnul răbdare până în sfârşit.

Aşteptăm Sfânta Înviere cu pace şi cu bucurii duhov­niceşti. Am primit pachetul, şi fratele Cost. cartea, pentru care vă mulţumim. Şi să ne întâlnim unde va rândui Domnul.

Cu dragoste, Paisie.

XIII.

noiembrie 1979

Scumpă maică şi soră Irina,

Am auzit de starea în care te găseşti. Am primit scrisoarea ce mi-ai trimis din spital. Am primit o scrisoare de la Paisia cu cartea de istorie a Mănăstirii Dintr-un Lemn. Astăzi a venit şi Paisia în persoană să-mi spună tot ce este posibil a ne hotărî.

După toată istoria convorbirii noastre am aflat că frăţia voastră aţi fi de acord a vă hotărî să vă retrageţi la M. Dintr-un Lemn. Văzând dragostea şi osteneala Paisiei, de atâta grijă şi osteneală, având în vedere şi buna voinţă a maicii stareţe din acea mănăstire, fiind de bunătate a vă primi, aşadar şi noi ne plecăm voii lui Dumnezeu şi vă dăm toată blagoslovenia să mergeţi cu pace, pentru pacea frăţiei voastre, mai întâi pentru că nu te faci sănătoasă până nu vei găsi pacea şi vei face pace şi Paisiei, care vă iubeşte şi este hotărâtă să rabde, să se jertfească pentru dragostea frăţiei voastre.

Încă o dată, din partea noastră aveţi toată blagoslovenia să căutaţi pacea şi să o urmaţi. Vom rămâne datori a vă pomeni şi să ne pomeniţi.

Doamne-ajută.

Paisie p.

Cred că şi P.C.P. Cleopa va fi de acord.

XIV.

Scrisoarea Părintelui Ioil către Părintele Paisie

Prea cuvioase părinte Paisie,

Blagosloviţi şi mă iertaţi pe mine că nu v-am scris cu însăşi mâna mea, din cauză că îmi tremura mâna. In legă­tură cu cele scrise despre sora, vă pot comunica că chiar acum, dimineaţă, a plecat la Târgu Neamţ, fiindcă s-a gân­dit că după-amiază cursele vor fi prea aglomerate.

Eu nu sunt de părerea ei în felul cum se poartă cu cuvioşia voastră, şi de aceea nici nu s-a mărturisit ca să capete un canon să se Împace cu cuvioşia voastră. A rămas în ideea ei şi nu cedează în ruptul capului.

Sfinţii Părinţi spun că cea mai mare primejdie a omu­lui este să-şi creadă minţii sale, lucru pe care îl face ea. Noi am căutat pe toate căile să nu plece aşa, fără nicio împăcare faţă de sfinţia voastră, dar nu am putut reuşi, spre ruşinea noastră. Rămâne la mila lui Dumnezeu să facă minuni şi cu dânsa.

Pe mine m-a ajutat la boala mea. Doctorul mi-a spus să stau numai în pat, cu faţa în sus. Acum, prea cuvioşia voastră, vă sfătuiesc, să mă iertaţi că îndrăznesc, să o lăsaţi la mila lui Dumnezeu; noi o pomenim, şi părintele Chirii şi părintele Clement au sfătuit-o.

Noi, aşa ne-a lăsat Dumnezeu, nu avem putere de convingere. Vă rog să nu vă pierdeţi pacea pentru ideile unui om cu păreri greşite. Fiecare, cum va lucra, aşa plată va lua. Ea a plecat neîmpărtăşită, nespovedită, ca nu cumva să cedeze din ideile ei, lucru foarte dureros. Eu nu am putut să o oblig să se mărturisească.

Aşa spun Sfinţii Părinţi: că cine cade din ascultare se depărtează de la el darul lui Dumnezeu. Şi ea a căzut din ascultarea cuvioşiei voastre, s-a depărtat deci darul lui Dumnezeu de la ea, lucru de compătimit.

Deşi m-a ajutat în boala mea, vă spun, în frica lui Dumnezeu, că nu sunt de părerea ei.

Eu vă pomenesc. Nici Dumnezeu nu poate să împace pe toţi oamenii… Câţi nu-L înjură pe Dumnezeu?

Eu sunt rece şi pustiu, către Tine, Doamne, viu; Tu mă-nvaţă rugăciunea cum s-o uneltesc şi cu ochii minţii cum să te privesc.

Iată, Doamne, port trup cu sufletul mort. Risipeşte nesimţirea care m-a cuprins şi mi-aprinde candela sufletului stins.

Blagosloviţi şi mă iertaţi,

Ioil.

(din: Parintele Paisie de la Sihla, Editura Bizantina, 2010)

Va mai recomandam: