SFANTA CUVIOASA SINCLITICHIA (5 ianuarie) NE INVATA…

5-01-2008 Sublinieri

syncletica1.jpg

  • Zis-a maica Sinclitichia: lupta si osteneala multa este celor ce se apropie de Dumnezeu la inceput, si dupa aceea bucurie negraita. Ca precum cei ce vor sa atate foc, intai se afuma si lacrimeaza si asa dovedesc lucrul ce-l cauta. Pentru ca se zicea: Dumnezeul nostru este foc mistuitor (Evrei, 12, 29). Asa trebuie si noi cu noi: sa atatam focul cu lacrimi si cu osteneli.

  • Zis-a iarasi: de esti in viata de obste, nu schimba locul, caci te vei vatama mult. Asa precum pasarea sculandu-se de pe oua, le lasa reci si se strica, si calugarul, sau fecioara, saraceste si moare in credinta, umbland din loc in loc.

  • Zis-a iarasi: multe sunt viclesugurile diavolului. Prin saracie nu a clintit sufletul? Bogatia ii aduce ca amagire. Prin ocari si defaimari nu a putut? Laude si slava pune inainte. Prin sanatate biruit fiind, bolnav face trupul. Cu dezmierdarile neputand sa-l amageasca, prin ostenelile cele fara voie incearca sa faca surparea. Caci anumite boli prea grele cerand de la Dumnezeu si prin acestea slabind, tulbura dragostea cea catre Dumnezeu. Dar se zdrobeste trupul cu friguri cumplite si patimeste de sete neastamparata. Daca pacatos fiind, suferi acestea, adu-ti aminte si de munca cea viitoare si de locul cel vesnic si de pedepsele cele vesnice si nu vei slabi catre cele de aici. Bucura-te, ca te-a cercetat Dumnezeu. Si cuvantul acela de lauda sa-l ai pe limba: certand, m-a certat Dumnezeu si mortii nu m-a dat (Ps.117, 18-19). Fier erai dar prin foc lepezi rugina. Iar daca si drept fiind, te imbolnavesti de la cele mari, la cele mai mari sporesti. Aur esti, dar prin foc mai lamurit te faci. Ti s-a dat ghimpe in trup? (2 Cor. 12, 7) Veseleste-te, si vezi cui te-ai facut asemenea? Ca de partea lui Pavel te-ai invrednicit. Prin fierbinteala te ispitesti? Prin raceala te pedepsesti? Dar zice Scriptura: trecut-am prin foc si prin apa si ne-ai scos pe noi (Ps. 78, 33). Ai castigat cea dintai incercare? Asteapt-o si pe cea de-a doua. Lucrand fapta cea buna, striga graiurile sfantului care zice: sarac si cu durere sunt eu (Pilde 27, 7). Desavarsit te vei face prin aceste doua necazuri. Caci zice: intru necaz m-ai desfatat (Ps. 4, 1). Cu aceste deprinderi sa ne iscusim sufletele, ca-l vedem pe vrajmasul inaintea ochilor.

  • A mai zis: Sa nu crezi vreodata ca te-ai imbolnavit din pricina postului, caci si cei care nu tin post au cazut de multe ori in aceleasi boli. Ai inceput un lucru bun? nu te lasa zdruncinat, daca vrajmasul te-a lovit, caci el se da deoparte in fata rabdarii tale. Navigatorii cauta mai intai un vant bun, apoi desfasoara panzele si infrunta vantul din fata. Dar nu golesc corabia din pricina vantului potrivnic, ci ori stau putin linistiti, ori tin piept furtunii. Apoi navigheaza mai departe. Tot asa si noi, cand se napusteste asupra noastra un vant potrivnic, in loc de panza sa intindem Crucea si fara frica sa savarsim calatoria”.

  • Zis-a iarasi: urmeaza vamesului, ca nu impreuna cu fariseul sa te osandesti. Blandetele lui Moise alege-le, pentru ca inima ta care este vartoasa, in izvoare de apa sa o prefaci.

  • Zis-a iarasi: primejdios este sa invete cel ce nu a trecut prin viata cea lucratoare. Caci precum de va avea cineva o casa putreda, primind straini, ii va vatama cu caderea casei, asa si acestia, nezidindu-se pe sine mai inainte si pe cei ce s-au apropiat de dansii ii vor prapadi. Fiindca cu cuvintele i-au chemat spre mantuire, iar cu rautatea naravului au facut strambatate celor ce le-au urmat.

  • Zis-a iarasi: bine este a nu te mania. Iar daca se va intampla, nici o parte din zi sa nu ti se lase spre patima, zicand: sa nu apuna soarele (Efeseni 4, 26); dar tu sa astepti pana ce toata vremea ta apune. De ce urasti pe omul care te-a mahnit ? Nu este el cel ce ti-a facut strambatate, ci diavolul. Uraste boala, iar nu pe cel ce boleste!

  • Zis-a iarasi: pre cat sporesc nevoitorii, pe atat intampina mai mare luptator impotriva.

  • Zis-a iarasi: si de la vrajmasul este nevointa intinsa [peste masura]. Ca ucenicii lui fac aceasta. Deci, cum voi deosebi nevointa cea dumnezeiasca si imparateasca, de cea tiraneasea si diavoleasca? Aratat este, ca din masura cea potrivita. Toata vremea ta sa-ti fie o regula a postului. Sa nu postesti patru, sau cinci zile si in cealalta sa dezlegi cu multime de mancari. Ca pretutindeni, trecerea masurii este facatoare de stricaciune. Tanar fiind si sanatos, posteste: ca vor veni batranetile cu slabiciune. Deci, pana cand poti, pune in jitnita hrana, ca atunci cand nu vei mai putea, sa afli odihna.

  • Zis-a iarasi: cand suntem in viata de obste, sa alegem ascultarea mai mult decat nevointa. Ca aceasta invata trecerea cu vederea, iar aceea invata smerita cugetare.

  • Zis-a iarasi: trebuie ca noi cu dreapta socoteala sa ocarmuim sufletul; si cand suntem in viata de obste, sa nu cautam cele ale noastre (1 Cor. 10, 24), nici sa nu urmam socotelilor noastre, ci sa ne supunem celui care este parinte dupa credinta.

  • Zis-a iarasi: scris este, fiti intelepti ca serpii si blanzi ca porumbeii (Matei, 10, 16). Caci a fi intelepti ca serpii, a zis, inseamna sa nu se tainuiasca de catre noi [sa cunoastem] pornirile si mestesugirile diavolului. Cel asemenea din cel asemenea, degraba se cunoaste; iar blandetea porumbelului arata curatenia lucrarii.

  • A mai zis: Dupa cum o comoara, odata scoasa la lumina, se imprastie, tot asa orice virtute, cand ajunge cunoscuta si sub ochii tuturor, dispare. Dupa cum ceara se topeste la para focului, tot asa sufletul incepe sa lancezeasca din pricina laudelor si renunta la truda.

  • A mai zis: Copii, toti vrem sa ne mantuim, dar din pricina nepasarii noastre ne indepartam de mantuire.

  • A mai zis: Dupa cum samanta nu poate fi in acelasi timp si planta, tot asa noi nu putem fi in acelasi timp inconjurati de slava omeneasca si cu rod ceresc.

  • A mai zis: Sa veghem, caci, desi nu vrem, prin simturile noastre hotii dau buzna inauntru. Cum sa nu se innegreasca o casa, daca afara e plin de fum, iar ferestrele sunt larg deschise?

  • A mai zis: Trebuie sa fim tot timpul inarmati impotriva demonilor, fie ca vin dinafara, fie ca se misca dinauntru. Sufletul, ca o corabie, ba este improscat de valurile dinafara, ba se ingreuiaza de malul dinauntru. Tot asa si noi, ba ne ducem la pierzanie din pricina pacatelor dinafara, ba ne stricam din pricina gandurilor dinauntru. Trebuie, prin urmare, nu doar sa ne pazim de atacurile dinafara, ci sa induram si tasnirile gandurilor launtrice.

  • A mai zis: Aici, jos, nu putem deveni fara grija. Scriptura zice: Cine crede ca sta in picioare, sa ia aminte sa nu cada. Navigam in nesiguranta. Psalmistul spune ca viata noastra este o mare; or, unele locuri din mare au stanci, altele sunt pline de fiare, iar altele sunt linistite. Noi credem ca navigam in partea linistita a marii, in vreme ce oamenii din lume navigheaza pe valuri involburate. Navigam ziua, carmuiti de soarele dreptatii. De multe ori insa, se intampla ca mireanul sa se trezeasca si sa-si salveze barca din noianul intunecat de ape, iar noi sa ne scufundam, din nepasare, in apa linistita, deoarece am lasat din maini carma dreptatii.

  • A mai zis: Asa cum o corabie nu se poate construi fara cuie, tot asa omul nu se poate mantui fara smerenie.

  • A mai zis: Exista o tristete folositoare si exista o tristete distrugatoare. Tristetea folositoare este aceea care ne face sa plangem pacatele noastre si slabiciunea aproapelui si nu ne lasa sa cadem din hotararea noastra de a ajunge la bunatatea desavarsita. Si exista o tristete de la vrajmas, complet irationala, pe care unii o numesc acedie. Acest duh trebuie gonit, indeosebi prin rugaciune si psalmodie.

(din Patericul egiptean, Editiile Alba-Iulia 1990 si Polirom, 2003)

 0105syncletika.jpg


Categorii

"Concentrate" duhovnicesti, Calugaria / viata monahala, Pateric, Razboiul nevazut, Sfintii - prietenii lui Dumnezeu, prietenii nostri

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

7 Commentarii la “SFANTA CUVIOASA SINCLITICHIA (5 ianuarie) NE INVATA…

  1. Despre aceasta tristete de la vrajmas, ne spunea preotul de la noi ca sunt lacrimi de desfatare, irationale,fara sens,care trebuie alungate din viata crestinului.Doamne,ajuta!

  2. Citind din viata Sfintei, am mai gasit doua cuvinte EXTRAORDINARE, atat de potrivite noua, celor de acum:

    * “Imparatia cerurilor nu este a celor rasfatati si negrijulii, ci a celor silitori.”

    * “Toata fapta cea buna prin dureri se ispraveste.”

    Doamne, ajuta!

  3. “Pentru milostenie te nevoieşti? Aceasta se face ţie pricinuire de a cîştiga mîntuirea? Celor lumeşti s-a poruncit aceasta, şi nu atît pentru a se hrăni scăpătaţii s-a poruncit milostenia, cît pentru dragoste: că Dumnezeu ocîrmuieşte pe cel bogat şi hrăneşte şi pe cel sărac. Dar oare de prisos s-a poruncit milostenia? Să nu fie aceasta, căci ea se face început al dragostei? Precum mai înainte tăierea împrejur a trupului era închipuire a tăierii împrejur a inimii, aşa şi milostenia este învăţătorul dragostei. Deci, celor ce s-au dat cu adevărat dragostei, de prisos le este milostenia.”
    (Viata Sfintei Sinclitichia).
    Milostenia este si ea mijloc si nu scop in sine. Asta apropo si de ceea ce am citit la dvs zilele trecute.

  4. Pingback: PROFESORUL ION PATRULESCU (actualul rasofor Iona) – conferinta de la Timisoara (2008), prima parte: Suntem angajati într-un RAZBOI TOTAL cu diavolul. Lumea in care traim astazi este BABILONUL CEL MARE (si audio) -
  5. Pingback: “Vezi, nimanui sa nu spui nimic!”. LUPTA CU SLAVA DESARTA si ASCUNDEREA VIETII LAUNTRICE sau: Intre TAINA PAZIRII DUHULUI si TENTATIA SUCCESULUI -
  6. Pingback: Cuviosul Paisie Aghioritul: ROSTUL INCERCARILOR IN VIATA NOASTRA | Cuvântul Ortodox
  7. Pingback: NOUL MATERIC. “Omul nu se mântuiește decât prin smerenie adevărată”. PUTEREA SFINȚITOARE A POCĂINȚEI, MUCENICIA PĂZIRII FECIORIEI. “Cel Ce m-ai zidit, miluiește-mă!” | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Articole Recomandate

Carti recomandate