MANGAIERI DUHOVNICESTI DE LA SFANTUL MAXIM. Despre fatarnicii si clevetitorii care Il rastignesc din nou pe Domnul
Vezi si:
***
Cand vezi pe unii ingamfati ca nu rabda sa fie laudati aceia care sunt mai buni, ci cauta sa inabuse adevarul care se graieste impiedicandu-l prin tot felul de incercari si clevetiri necuviincioase, intelege ca Domnul e rastignit si inmormantat din nou de acestia si pazit de ostasi si de peceti.
Dar Cuvantul, rasturnandu-i la pamant, invie iarasi, aratandu-se cu atat mai luminos, cu cat este mai combatut, intarindu-se in nepatimire prin patimiri. Caci este mai tare decat toti, ca Cel ce este si se numeste Adevarul.
*
Fatarnicul, pana isi inchipuie ca e acoperit, e linistit, vanand slava, din aparenta ca e drept. Dar cand e dat pe fata, scoate cuvinte purtatoare de moarte, inchipuindu-si ca-si ascunde uratenia proprie prin ocarile impotriva altora. Pe unul ca acesta Scriptura, asemanandu-l cu puiul de naparca ca pe un fatarnic ce e, il indeamna sa faca roade vrednice de pocainta, adica sa-si schimbe dispozitia ascunsa a inimii dupa purtarile vazute.
*
Spun unii ca tot ce e socotit de Lege necurat dintre vietuitoarele din aer, de pe pamant si din mare, e fiara salbatica, chiar daca pare bland la purtare. Dar Scriptura da numele acestor fiare fiecarui om, dupa patima ce o are.
*
Cel ce ia infatisarea prieteniei spre vatamarea aproapelui este lup ce-si ascunde rautatea in piele de oaie. Acesta, cand afla pe careva dintre ai lui Hristos comportandu-se cu simplitate sau rostind vreun cuvant naiv, il rapeste si-l sfasie, varsand nenumarate ocari asupra acelora peste ale caror cuvinte si chipuri de purtare da navala, ca un “iscoditor al slobozeniei fratilor in Hristos” (Gal. II, 4).
*
Cel ce intrerupe cu obraznicie pe cel ce graieste in adunare nu se poate ascunde ca boleste de slava desarta. Stapanit de aceasta pune nenumarate piedici propunerilor, voind sa taie sirul celor ce se spun.
*
Inteleptul, fie ca invata pe altii, fie ca primeste invatatura, vrea sa invete pe altii si sa invete el insusi numai cele de folos. Dar cel intelept numai la parere, si cand intreaba, si cand e intrebat scoate inainte numai lucrurile curioase.
Capete teologice
(din: Filocalia Sfintelor Nevointe ale Desavarsirii 2, Ed. Institutului Biblic, 2008)
Legaturi:
Doneaza pentru filmul "Scrum"
55.Daca “dragostea nu face rau aproapelui” (Rom.XIII,10), cel ce pizmuieste pe fratele si se intristeaza de binele lui, si intineaza numele lui cel bun cu defaimari sau ii intinde niscai curse spre a-l atrage la rele, cum nu se va face pe sine strain de dragoste si vinovat de osanda vesnica?
57.Daca “cel ce defaima pe fratele si-l judeca, defaima si judeca legea”(Iacov IV,11), iar legea lui Hristos este iubirea, cum nu va cadea defaimatorul din iubirea lui Hristos si nu se va face siesi pricina a chinurilor vesnice?
58.Nu da urechea ta limbii celui ce defaima, nici limba ta urechii iubitorului de ponegrire ascultand sau graind cu placere cele rele impotriva aproapelui, ca sa nu cazi din dragostea dumnezeiasca si sa te afli strain de viata vesnica.
SFANTUL MAXIM MARTURISITORUL – Capete despre dragoste, Intaia suta
admin,
ca o mangaiere duhovniceasca (dar si ca un sfat) din partea Sf.MAXIM MARTURISITORUL:
30.Daca vreun frate,ispitit fiind, staruie in a te vorbi de rau, nu te lasa scos din starea dragostei, rabdand cata vreme acelasi diavol rau cauta sa-ti tulbure cugetul. Si nu vei fi scos din ea daca, ocarand fiind vei binecuvanta si, pandit cu ganduri rele, te vei purta cu bunavointa. Caci aceasta este calea intelepciunii dupa Hristos. Si cel ce nu merge pe ea, nu va locui impreuna cu El.(Capete despre dragoste, a patra suta)
Asa sa va ajute Dumnezeu, cu rugaciunile Sfantului Maxim!