DE CE SUNT CONDAMNATI JUMATATE DINTRE ROMANI SA MOARA CU ZILE? Problemele reale ale sistemului sanitar si minciunile propagandistice ale autoritatilor demontate de dr. Vasile Astarastoae. CATRE GENOCID SOCIAL

• Gandul: Un adevăr cinic: jumătate dintre români, CONDAMNAŢI să moară cu zile. Ce face cealaltă jumătate?

“În România dacă ai norocul să te naşti într-un centru universitar atunci poţi beneficia de servicii medicale de calitate. Dacă ai ghinionul şi te naşti la ţară atunci accesul este redus drastic”, ne întâmpină preşedintele Colegiului Medicilor Vasile Astărăstoae. Cifrele prezentate de el sunt seci şi necruţătoare: deşi circa 46% din populaţia României trăieşte în mediul rural, doar 9% dintre medici lucrează la ţară, dar şi din aceşti 9% circa 97% sunt medici de familie, ceea ce înseamnă, practic, că în mediul rural nu există doctori specializaţi decât pe medicina de familie, care este preventivă.

În ultimii 10 ani, din 2001 până anul trecut, fondurile alocate pentru Sănătate, prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), au crescut de 4,7 ori, de la 3,7 la 17,5 miliarde de lei, echivalentul a 4,16 miliarde de euro. Calculat pe cap de locuitor, bugetul CNAS a crescut de la circa 170 de lei în 2001 la aproape 800 de lei. Calculul a fost făcut la o populaţie constantă de 22 de milioane de persoane.

În ciuda creşterii consistente a fondurilor, în cifre absolute, starea sistemului de sănătate nu pare să se fi îmbunătăţit în aceeaşi măsură. Principalii actori din sistemul de sănătate, de la preşedintele CNAS, Lucian Duţă, la Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor şi la reprezentanţii industriei farmaceutice din România, susţin, la unison, că principala problemă rămâne subfinanţarea sistemului.

Preşedintele Colegiului Medicilor: “Atunci aveai un leu şi acum primeşti patru. Pare mult, dar tot patru lei ai”

Întrebat de ce tot nu ajung banii pentru Sănătate, în ciuda creşterilor din ultimii ani (în perioada 2006-2010, de exemplu, fondurile CNAS au crescut cu 70%, respectiv cu circa şapte miliarde de lei), preşedintele Colegiului Medicilor a explicat că totul depinde de baza de raportare.

“Atunci aveai un leu şi acum primeşti patru. Pare mult, dar tot patru lei ai. Sistemul de sănătate din România este subfinanţat de 28 de ani, de când Ceauşescu a decis plata agresivă a datoriei externe”, a declarat pentru gândul Vasile Astărăstoae. “În ultimii 10 ani finanţarea a scăzut, în mod real, cu 10-15%, ţinând cont de evoluţia tuturor costurilor, inclusiv a celor legate de aparatura şi tehnica medicală modernă“, a adăugat el.

În perioada 2001 – 2010, inflaţia, scumpirea generalizată a bunurilor şi serviciilor din România (calculate în funcţie un coş de consum adaptat populaţiei), a fost de 232%, ceea ce înseamnă că, în termeni reali, raportat la inflaţie, banii alocaţi au crescut doar cu circa 150%. În acelaşi interval de timp, salariul mediu net din Sănătate a crescut de la aproape 300 de lei la circa 1.100 de lei, respectiv de 3,6 ori.

Ministerul Sănătăţii este responsabil de doar 20% din banii alocaţi Sănătăţii

Anul acesta CNAS are un buget de 16,4 miliarde de lei. Per total, Sănătatea, deci CNAS şi Ministerul Sănătăţii, beneficiază de o finanţare de circa 20,8 miliarde de lei, dintre care circa 4,4 miliarde de lei sunt alocate de la bugetul de stat ministerului de resort. Banii ministerului, care reprezintă doar a cincea parte din total, sunt cheltuiţi, în marea lor parte, pe programele naţionale de sănătate, cum ar fi cele destinate persoanelor cu diabet, HIV/SIDA, cancer, sau care au nevoie de dializă.

Despre subfinanţare şi despre faptul că aprecierea fondurilor destinate Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate în ultimii 10 ani doar pare mare vorbeşte şi Cristian Luţan, director executiv adjunct al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), organizaţie care reprezintă interesele unor jucători din industria de profil cu vânzări de 67% din piaţa locală totală.

“Cifrele par mari dacă se cumpară cu ele însele. Dacă le comparăm cu cele din statele dezvoltate ne dăm seama că, în mod evident, sistemul este grav subfinanţat”, a declarat el pentru gândul. Luţan a adus drept argument principal nivelul fondurilor alocate Sănătăţii ca pondere în PIB: 3,6% în cazul României, faţă de 8% cât este media Europeană.

Şeful CNAS: Subfinanţarea este de 750 de milioane de euro iar fraudele de 400 de milioane de euro

Despre subfinanţare vorbeşte şi preşedintele CNAS, Lucian Duţă, cel care este, practic, după valoarea fondurilor pe care le administrează, cel mai important om din sistemul de Sănătate românesc. Într-un interviu recent acordat agenţiei de ştiri Mediafax, Duţă a recunoscut că anul acesta subfinanţarea sistemului de sănătate se ridică la circa 2,5-3 miliarde de lei, circa 750 de milioane de euro. În acelaşi timp, el a evaluat şi costurile corupţiei, a fraudelor din sistemul de sănătate.

“Eu, când vorbeam de corupţia din România, nu mă refeream la aceste atenţii care li se dau doctorilor. Aceasta este perdeaua de fum pe care au aruncat-o toţi cei care produc adevărata corupţie în România (…). Vorbim despre un nivel al corupţiei pe fondurile CNAS de aproximativ 15%-20%, aproximativ”, a declarat el pentru agenţia de ştiri.

Rezultă astfel că, dacă s-ar elimina corupţia din sistemul de sănătate subfinanţarea ar scădea de la 750 la doar 350 de milioane de euro. În ceea ce priveşte înţelesul cuvântului corupţie în acest caz, preşedintele CNAS a făcut trimitere către anumite reglementări mai clare şi mai stricte în sistem, fără de care “există posibilitatea teoretică, având în vedere că poţi să scrii reţete câte vrei, false, poţi să internezi ce vrei, poţi să trimiţi pacienţii unde vrei, există posibilitatea undeva să fraudezi sistemul, undeva pe la 15%”.

Medicii: Dacă te naşti la ţară accesul la servicii medicale este grav îngrădit

Colegiul Medicilor nu este însă de acord cu aceste afirmaţii. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului, susţine că, dacă există astfel de fraude, ele trebuie dovedite în justiţie, iar vinovaţii pedepsiţi.

“Nu am nicio încredere în declaraţiile domnului Duţă. El a declarat că medicii de familie au trecut pe liste şi persoane care erau decedate. Nu ştiu în alte locuri, dar la Iaşi am verificat eu. A fost o eroare în sistem. Persoanele sunt cât se poate de vii. Pe două le-am văzut chiar eu, când au venit speriate că nu mai primesc medicamente”, ne-a declarat preşedintele Colegiului. “În ceea ce priveşte sifonarea pot să spun doar că există instituţii ale statului care trebuie sesizate în acest sens şi că, dacă ele ajung la această concluzie, persoanele vinovate trebuie pedepsite”, a adăugat el.

Adevăratele probleme ale sistemului, dincolo de lipsa banilor, sunt monopolul CNAS pe piaţa asigurărilor de sănătate, îngrădirea, instituţională, a accesului anumitor categorii sociale la serviciile medicale de stat şi lipsa respectului faţă de medici, exprimat atât financiar, cât şi prin poziţia mediului politic faţă de aceştia.

“În România dacă ai norocul să te naşti într-un centru universitar atunci poţi beneficia de servicii medicale de calitate. Dacă ai ghinionul şi te naşti la ţară atunci accesul este redus drastic”, spune Astărăstoae. Cifrele prezentate de el sunt grăitoare în acest sens: deşi circa 46% din populaţia României trăieşte în mediul rural, doar 9% dintre medici lucrează la ţară, dar şi din aceşti 9% circa 97% sunt medici de familie, ceea ce înseamnă, practic, că în mediul rural nu există doctori specializaţi decât pe medicina de familie, care este preventivă.

Preşedintele Colegiului Medicilor îi asigură însă pe români de faptul că, în ciuda campaniilor din media, în special de pe “sticla televizoarelor”, “calitatea actului medical nu s-a diminuat”. “A crescut însă gradul de oboseală al medicilor şi a scăzut motivaţia lor. Ei îşi fac datoria, dar se gândesc la plecare. Salariile lor sunt de circa 10 ori mai mici decât în alte state europene“, ne-a declarat Astărăstoae, cu menţiunea că “în ciuda lucrurilor prezentate pe sticla televizoarelor, de media în general, a campaniilor împotriva medicilor, românii au mare încredere în ei. În sondajele de opinie din ultimii ani ei au o cotă de încredere de 70, până la peste 80%”.

Producătorii şi importatorii de medicamente creditează statul cu pastile de peste 1 un miliard de euro

În ceea cel priveşte pe al treilea jucător important de pe piaţa serviciilor medicale, respectiv mediul privat – industria farmaceutică, problema lui principală este faptul că statul “uită” să îşi plătească datoriile. Deşi, conform legii, statul decontează medicamentele compensate după 210 zile de la facturare, CNAS a ajuns cu plata medicamentelor la nivelul lunii martie. La începutul acestui an, conform estimărilor Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), statul era dator producătorilor şi importatorilor de medicamente cu circa 1,3 miliarde de euro.

În ceea ce priveşte soluţiile, cumulate de la cei trei reprezentanţi de vârf ai sistemului medical din România acestea sunt: creşterea finanţării către sistem, eradicarea fraudelor, plata datoriilor către mediul privat, majorarea salariilor din sistem, creşterea accesului populaţiei la serviciile medicale şi, nu în ultimul rând, depolitizarea integrală a sistemului medical. Momentan însă, nici problema banilor şi nici cea a depolitizării nu par a fi prioritare pe agenda la zi a celor responsabili.