OBSESIA REVIZIONISTA: actiuni maghiare provocatoare de contestare a Tratatului de la Trianon prin care Transilvania s-a unit cu Romania. 91 ANI DE LA SEMNAREA TRATATULUI

4-06-2011 5 minute Sublinieri

Europarlamentarul Sogor Csaba, ales pe listele UDMR, a postat, sambata, pe pagina lui de Facebook, un mesaj potrivit caruia nu ii place Tratatul de la Trianon, de la semnarea caruia se implinesc astazi 91 de ani, a motivat acest lucru si si-a indemnat prietenii sa isi puna steagul Ungariei langa poza lor de profil de pe site-ul de socializare, noteaza Agerpres.

Sogor Csaba a creat un “eveniment” pe Facebook, specificand la locatie “Transilvania”, unde a postat mesajul sau si a indemnat prietenii sa isi creeze o “insigna” cu steagul Ungariei si data semnarii Tratatului de la Trianon.

“Ca parte a tratatelor de pace care au incheiat Primul Razboi Mondial, puterile castigatoare au constrans delegatia maghiara sa semneze un dictat nemaiintalnit. Acesta a fost semnat in 4 iunie 1920, 17,32 ora din Transilvania. Cu acest tratat, teritoriul Ungariei a scazut de la 282.870 km patrati la 92.607 km patrati, iar populatia de la 18,2 milioane la 7,6 milioane. Prin aceasta decizie, 3,3 milioane de maghiari au ajuns in minoritate. De-a lungul formarii natiunilor moderne, istoria nu a dat pana acum alt exemplu, cand vointa unei natiuni sa fie desconsiderata in asemenea masura.

Eu, in 4 iunie, imi amintesc de acest lucru. Pentru fondarea viitorului nostru putem primi forta din trecutul nostru comun si invatamintele istoriei. Daca simti si tu la fel, pune langa poza ta de profil steagul maghiar, sa vada toata lumea ca nu am uitat de 4 iunie,” se arata in mesajul europarlamentarului.

Printre primii care au reactionat pozitiv la mesajul eurodeputatului se regasesc Antal Arpad, primarul municipiului Sfantu Gheorghe, si Matis Jeno, fost deputat UDMR. Presedintele Tineretului Social Democrat (TSD), deputatul Nicolae Banicioiu, a declarat sambata, intr-o conferinta de presa sustinuta la Targu Mures, ca partenerii de guvernare ai UDMR ar trebui sa reactioneze si sa solicite retragerea lui Sogor Csaba din Parlamentul European.

‘Boc si PDL poate sa ceara UDMR, partener de guvernare, sa ia masuri impotriva domnului acestuia. Mesajul e aberant. E parerea lui. Nici macar nu am sa comentez. Astept ca cei de la PDL sa aiba o reactie si sa-i ceara partenerului de guvernare, UDMR, ori sa-l dea afara, ori sa ia masuri impotriva domniei sale. Mie mi se pare o prostie. Mie imi place Trianonul’, a afirmat Banicioiu.

El a aratat ca data de 4 iunie 1920 “unii o comemoreaza, altii o sarbatoresc”. Domnul Laszlo Tokes a ajuns vicepresedinte al Parlamentului European sustinut de PDL, de grupul PPE din care face PDL-ul parte. Are acordul majoritatii, nu este un om care nu stie ce se intampla sau din afara majoritatii care conduce Romania acum. La fel si ceilalti doi europarlamentari UDMR de la Bruxelles sunt tot oameni din cadrul acestei majoritati care ne conduce. Faptul ca ei se agita atat de mult pe acest subiect si faptul ca declaratiile devin din ce in ce mai razboinice si mai neprotocolare, as putea spune si jignitoare pentru romani, nu face altceva decat o cedare din partea lui Emil Boc care e dispus sa accepte orice numai ca UDMR sa ramana langa el“, a sustinut social-democratul.

Banicioiu a sustinut ca din discutiile pe care le-a avut cu mai multi parlamentari ai UDMR, “nu sunt chiar toti asa de acord cu radicalismul promovat de Tokes Laszlo, ba din contra”.

Odorheiul Secuiesc: Trianonul, comemorat printr-un marş pe biciclete

Zeci de tineri maghiari au participat, sâmbătă, la un marş pe biciclete la Odorheiul Secuiesc, comemorând în acest fel împlinirea a 91 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon – care a stabilit actualele graniţe ale Ungariei, informează Mediafax. Tinerii au parcurs un traseu de 60 de kilometri şi s-au oprit la monumentele eroilor. “Nu este un mesaj politic, ci noi comemoram un eveniment neplăcut pentru noi”, a ţinut să precizeze un alt participant.

Manifestări pentru a comemora semanrea Tratatului de la Trianon sunt organizate sâmbătă şi la Miercurea Ciuc. Trei organizaţii din zona Ciucului – Mişcarea celor Şaizecişipatru de Comitate (HVIM) Ciuc, împreună cu Asociaţia Husarilor „Mátyás” din Scaunul Ciuc şi organizaţia Tinerilor Maghiari din Transilvania (EMI) din Miercurea Ciuc – organizează o procesiune.

Potrivit unui comunicat HVIM, 4 iunie trăieşte în amintirea maghiarilor drept „ziua naţională de doliu”. Principalul invitat al organizatorilor este deputatul Jobbik Magyarországért Mozgalom (Mişcarea Dreapta Pentru o Ungarie mai Bună), Ferenczi Gábor, care şi-a confirmat prezenţa la eveniment.

Comemorarea a început la ora 16.32, exact în momentul în care, în data de 4 iunie 1920, a fost semnat Tratatul de Pace de la Trianon. La ora 16.00, Asociaţia Husarilor „Mátyás” din Scaunul Ciuc a pornit, călare, de la Şumuleu Ciuc spre Monumentul Glória Victis aflat în faţa Consulatului Maghiar din Miercurea Ciuc. Aici, husarilor li se vor alătura cei de la HVIM şi EMI precum şi alţi participanţi la comemorare şi urmează „calea Golgotei maghiare”, adică o altă procesiune până la Piaţa Libertăţii, unde va lua cuvântul, printre alţii, şi deputatul Jobbik Ferenczi Gábor.

În timpul ceremoniei vor avea loc cuvântări şi recitarea unor poezii, iar evenimentul va fi încheiat cu intonarea imnului secuiesc şi imnului Ungariei. Conducerea Partidului Civic Maghiar (PCM) a adresat o solicitare personalităţilor vieţii publice maghiare să comemoreze în mod demn “cea mai mare tragedie a maghiarilor din secolul XX”. „Amintindu-ne de nedreptul Tratat de Pace de la Trianon, semnat în 4 iunie 1920, care a dezintegrat naţiunea maghiară, membrii acestuia fiind constrânşi să intre sub jurisdicţia unor state străine, PCM solicită actorilor vieţii publice maghiare din Transilvania să comemoreze în mod demn tragedia cea mai mare a maghiarilor din secolul XX, care a cauzat o suferinţă incomensurabilă şi luptă pentru fiecare membru al naţiunii maghiare”, scrie într-un comunicat al PCM.

Tratatul de la Trianon a fost semnat între Puterile Aliate şi Ungaria, stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, înfrânt în Primul Război Mondial. În urma acestui tratat, Transilvania şi zone ale Banatului au trecut din componenţa fostului imperiu Austro-Ungar în cea a României.

Trianon şi România Mare

Sâmbătă, 4 iunie, se împlinesc 91 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon. Maghiarii din România au anunţat că vor organiza manifestări pentru comemorarea semnării tratatului. UDMR Covasna a făcut public luna trecută faptul că în data de 4 iunie, pe teritoriul judeţului, se vor desfăşura o serie de evenimente de comemorare a Tratatului de la Trianon, prin care a fost “destramată” Ungaria Mare. De asemenea, la Sfântu Gheorghe Partidul Civic Maghiar (PCM) a lansat chemarea pentru o astfel de manifestare.

Ce înseamnă Tratatul de la Trianon pentru România

Marea Unire de la 1 decembrie 1918 a fost recunoscută pe plan internaţional odată cu semnarea Tratatului de Pace de la Trianon din 1920. Tratatul a intrat în vigoare la 26 iunie 1921.

“Tratatul de la Trianon este fundamentul României Mari, este fundamentul geopolitic al situaţiei în care se afla ţara noastră după primul război mondial. Noi îl vedem ca pe un act care nu este îndreptat împotriva Ungariei şi este îndreptat împotriva unei situaţii atipice într-o Transilvanie dominată numeric de români. În fostul imperiul Austro Ungar totuşi românii erau consideraţi o naţiune de mâna a doua. Tratatul de la Trianon reflectă realitatea românească, maghiară şi europeană din prima jumătate a secolului 20″, a explicat pentru romanilibera.ro istoricul Adrian Cioroianu.

Actul unirii a fost recunoscut de Conferinţa de Pace de la Paris, fiind parafat prin Tratatul de la Trianon din 4 iunie 1920. Tratatul a fost semnat între Puterile Aliate învingătoare în primul război mondial şi Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în primul război mondial. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România) pe de o parte şi de Ungaria de alta parte.

Documentul a consfinţit trecerea către statele succesoare a 71% din teritoriul Transleithaniei (partea ungară a imperiului Austro-Ungar) şi a 63% din populaţie, aceasta din urmă în majoritatea ei alcatuită din etnici ne-maghiari. Adică din cele 10 milioane de persoane din teritoriile pierdute de Ungaria în urma Tratatului de la Trianon, aproximativ 70% erau membrii altor comunităţi etnice decât cea maghiară.

Situaţia apărută după acest tratat nu a fost acceptată de mulţi dintre maghiari şi astfel s-a format un curent revizionist, care urmărea refacerea ţării în vechile graniţe. În 1938, odată cu apropierea regimului condus de amiralul Horthy, care conducea Ungaria, de Germania nazistă, s-a ajuns la primul arbitraj de la Viena, prin care ţinuturi slovace au fost redate Ungariei, iar în 1939 şi Ucraina carpatică.

Dictatul de la Viena (al doilea arbitraj de la Viena) din 1940 a dat înapoi Ungariei 44.000 kmp, adică părţile de nord şi est ale Transilvaniei şi Ţinutul Secuiesc. Însă după cel de-al Doilea Război Mondial, prin Tratatul de Pace de la Paris, toate ţinuturile au fost restituite României, respectiv Slovaciei. După acest din urmă tratat s-a revenit la graniţele trasate prin documentul de la Trianon.

4 iunie – “Ziua solidarităţii naţionale”

Anul trecut guvernul de la Budapesta, condus de Viktor Orban, a declarat ziua de 4 iunie “Ziua solidarităţii naţionale”. Partidul radical naţionalist Jobbik care a anunţat în 2009 că intenţionează să lupte pentru înlăturarea graniţelor stabilite prin Tratatul de la Trianon din 1920.

Pe 4 iunie, mai mulţi simpatizanţi ai acestui partid vor participa la evenimente care să denunţe Tratatul. Anul trecut 400 de maghiari s-au adunat în data de 4 iunie în faţa Palatului Trianon de la Versailles, pentru a comemora semnarea tratatului în urmă cu 90 de ani, prin care Ungaria a pierdut două treimi din teritoriu, inclusiv Transilvania.

Preşedintele Partidului Jobbik, Gabor Vona, a declarat intr-un interviu acordat în 2010 săptămânalului austriac Zur Zeit : “Pentru maghiari, Trianonul este sinonim cu o încercare de lichidare a naţiunii maghiare. Pierderea unor teritorii de mare importanţă strategică, culturală şi economică şi a populaţiei maghiare ce le locuiau a însemnat un dezastru demografic, cultural şi economic pe care îl resimţim şi astăzi”.

Preşedintele Consiliului Judeţean Covasna Tamas Sandor a anunţat pentru Napoca News că, urmare a deciziei de anul trecut a guvernului de la Budapesta care a declarat ziua de 4 iunie “Ziua solidarităţii nationale”, în judeţul Covasna, în toate cele patru oraşe, Târgu Secuiesc, Baraolt, Covasna şi Sfantu Gheorghe, vor fi organizate manifestări de comemorare a tratatului de la Trianon.

Legaturi:


Categorii

1. DIVERSE, Destramare teritoriala? (Regionalizare, autonomie), Istorie, Razboiul impotriva Romaniei

Etichete (taguri)

, , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

2 Commentarii la “OBSESIA REVIZIONISTA: actiuni maghiare provocatoare de contestare a Tratatului de la Trianon prin care Transilvania s-a unit cu Romania. 91 ANI DE LA SEMNAREA TRATATULUI

  1. Pingback: Declaratii provocatoare ale oficialilor unguri la Universitatea de Vara Baile Tusnad: ”AVEM NEVOIE DE UNIFICAREA NATIUNII MAGHIARE” si ”TINUTUL SECUIESC AR INTARI SUVERANITATEA ROMANEASCA”
  2. Pingback: Vicepresedintele Parlamentului Ungariei, Zoltan Balczo: FACEM TOTUL CA MAGHIARII DIN CARPATI SA SE UNEASCA
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare