Mihai Tanasescu (FMI si Comisia Trilaterala): SA NE PREGATIM PENTRU UN ALT MOD DE A TRAI PE PAMANT/ Noul val al crizei: pretext pentru jefuirea resurselor miniere ale tarii

• Gandul: Ce poate face România în faţa unei NOI CRIZE. Mihai Tănăsescu, pentru Gândul: Aşa ceva nu s-a mai întâmplat ÎN ISTORIA MONDIALĂ. Să ne pregătim pentru un alt mod de a trăi pe Pământ

În timp ce pieţele internaţionale freamătă, indicii bursieri se prăbuşesc, iar lumea se pregăteşte pentru o criză economică mondială poate mai severă decât cea din 2008, România abia descoperă că cifrele de creştere economică pe care se baza pentru 2012 sunt pură fantezie. Ieri, Traian Băsescu preluând evaluările internaţionale a declarat că actuala criză se va întinde pe termen mediu, respectiv “2, 3, 4 ani”. Gândul v-a prezentat ieri ce soluţii a dat şeful statului, dar şi ce au priceput reprezentanţii Guvernului şi cum plănuiesc ei să “salveze” România.

Ne propunem să facem o radiografie a momentului actual şi începem prin a vă prezenta o declaraţie a reprezentatului României la FMI.

Mihai Tănăsescu: să ne pregătim pentru un alt fel de comportament, pentru un alt mod de a trăi pe Pământ

Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, este de părere că actualele derapaje din economia mondială au fost cauzate de “slăbiciunea factorilor de decizie”. “Ceea ce se întâmplă acum cu economia globală nu s-a mai întâmplat niciodată în istoria omenirii. Slăbiciunea factorilor de decizie, inclusiv a celor din Vest, a condus la aceste derapaje. Trebuie să ne pregătim pentru un alt fel de comportament, pentru un alt mod de a trăi pe Pământ”, a declarat pentru gândul Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI.

Ce fac motoarele Europei, comparativ cu restul zonei UE

businessinsider.com publică joi date ale unui raport pentru zona euro din care reiese că, în ultimele luni, motoarele economiei din UE, Franţa şi Germania, au avut o evoluţie mai bună decât a restului statelor din regiune, dar “direcţia este tot în jos”. “După cum puteţi vedea, situaţia din statele de la periferia Uniunii Europene este destul de urâtă, însă situaţia pentru Franţa şi Germania este mult mai bună. Lucrurile nu sunt chiar atât de rele, dar direcţia este exact la fel: în jos”, comentează autorul.

(…) Profetul crizei: Recesiunea este inevitabilă. Ar putea fi mai rău decât în 2008

Nouriel Roubini, profetul crizei din 2008, a declarat joi că recesiunea în acest moment este inevitabilă şi ar putea fi mai rău decât în 2008. Europa şi Statele Unite sunt “efectiv în recesiune”, iar factorii de decizie politică nu mai pot face nimic pentru a le salva, scrie joi businessinsider.com.

“Orice ar face FED (Banca Centrală a SUA) acum, este prea târziu”, comentează acesta în una dintre postările sale de pe Twitter.

Financial Times: Economia zonei euro se află în pragul recesiunii

Economia zonei euro se află în pragul recesiunii, potrivit unui studiu de piaţă care arată că activitatea din sectorul privat s-a contractat în această lună pentru prima dată ultimii doi ani, potrivit Financial Times. Deteriorarea mai gravă decât se preconiza a indicelui privind achiziţiile managerilor arată că redresarea regiunii euro s-a inversat şi contribuie la creşterea presiunii asupra Băncii Centrale Europene de a reduce ratele dobânzilor.

Perspectivele economice au fost afectate de scăderea accentuată a încrederii consumatorilor şi mediului de afaceri pe fondul crizei din zona euro, de escaladarea datoriilor, precum şi de măsurile de austeritate fiscală pe întregul continent, precum şi de veştile proaste dinspre economia americană. Jean-ClaudeTrichet, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), a semnalat o posibilă reducere a ratei dobânzii de referinţă la reuniunea Consiliului guvernatorilor a BCE, pe 6 octombrie la Berlin, chiar dacă rata dobânzii de referinţă a fost majorată la 1,5% recent, mai exact în luna iulie, mai scrie publicaţia menţionată.

Dolarul, la maximul ultimelor şapte luni

Acţiunile de la cele mai mari burse au continuat să scadă puternic joi, ca urmare a perspectivelor sumbre anunţate de Banca Centrală a SUA (FED), potrivit CNBC. Cei mai importanţi indici ai burselor din Statele Unite, precum Dow Jones, S&P 500 s-au prăbuşit pe seama temerilor privind amplificarea recesiunii.

Evoluţia de joi, 22 sept, a indicelui american Dow Jones:

Bursele din Asia au scăzut semnificativ joi, iar dolarul s-a apreciat, după ce FED a avertizat că economia SUA este vulnerabilă la riscuri semnificative, iar un raport privind activitatea fabricilor din China a indicat încetinirea creşterii, transmite Reuters.

Dolarul SUA a crescut la maximul ultimelor şapte luni, după ce Banca Centrală a SUA a anunţat că va încerca să reducă costurile de finanţare din economia SUA prin achiziţionarea de titluri de Trezorerie cu maturitate pe termen lung, în valoare totală de 400 milioane de dolari, finanţată prin vânzarea de titluri pe termen scurt în cuantum similar. Măsura FED a fost anticipată de numeroşi economişti şi este cunoscută drept “Operation Twist”, având scopul de a stimula economia prin scăderea forţată a costurilor de credit pe termen lung. Afirmaţia privind riscurile cu care se confruntă economia americană a captat însă atenţia investitorilor.

Pe de altă parte, preţul aurului a scăzut joi cu peste 3% şi se îndreaptă spre cel mai amplu declin luna din ianuarie, după ce noul program anunţat de FED pentru susţinerea economiei a urcat cotaţia dolarului, cu impact negativ asupra burselor de mărfuri.

BCE: Dezechilibrele bugetare pun în pericol uniunea monetară europeană

Banca Centrală Europeană (BCE) consideră că dezechilibrele bugetare din zona euro pun în pericol perenitatea uniunii monetare europene, potrivit unui document publicat pe pagina de Internet a instituţiei, transmite AFP, citat de Mediafax.

“Dezechilibrele bugetare din zona euro, în ansamblul lor, şi situaţia gravă din anumite state membre, luate individual, pun în pericol stabilitatea, creşterea economică şi locurile de muncă, precum şi perenitatea uniunii monetare europene”, se arată în documentul realizat de economiştii BCE, între care şi germanul Jurgen Stark, care este demisionar.

Pentru a ieşi din această situaţie, ei sugerează din nou consolidarea managementului finanţelor publice din fiecare stat din zona euro, prin intermediul unei instanţe supra-naţionale, pentru evitarea derapajelor. La rândul său, preşedintele Băncii Mondiale (BM), Robert Zoellick, a declarat joi că ţările occidentale nu vor avea nicio scuză dacă vor reintra în recesiune, pe care o vor transfera în acest caz şi economiei mondiale, transmite AFP.

Ce a făcut România până acum

Autorităţile din România şi-au dat seama că este criză. Zilele trecute, preşedintele Traian Băsescu a declarat că bugetul pentru anul 2012 trebuie să ia în calcul o creştere economică de 2 – 2,5%, iar Guvernul să nu îşi facă “iluzia creşterii economice de 3,5 – 4%” pentru anul viitor dacă nu iau “şi măsuri majore de deschidere de exploatări de metale”. Şeful statului le-a tăiat astfel elanul premierului Emil Boc şi miniştrilor care avansaseră anterior asemenea previziuni optimiste.

După ieşirea preşedintelui, previziunile optimiste asumate public au fost înlocuite cu analize prudente, în care evoluţiile economice internaţionale şi situaţia din Grecia şi-au făcut loc în discurs. Ministrul Finanţelor spune negru pe alb că soluţia pentru a salva creşterea economică este “zona de minerit”.

Citeşte şiGuvernul cheamă minerii ca să îi salveze creşterea economică

Marţi, în Parlament la votul pentru înfiinţarea Ministerului Afacerilor Europene, Emil Boc s-a ferit să avanseze nivelul creşterii economice pe care cabinetul său îl are în vedere în fundamentarea bugetului pe anul viitor, invocând evaluările pe care trebuie să le facă cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială.

Nici ministrul de Finanţe Gheorghe Ialomiţianu nu a prezentat un procentaj concret luat în calcul, păstrând însă un ton optimist. “Sunt soluţii pentru a asigura o creştere economică de peste 3% dacă banii vor merge în investiţii sau ne orientăm către zona de minerit”, a declarat Ialomiţianu, pentru gândul. El a precizat că în ultima scrisoare de intenţie convenită cu FMI se vorbeşte despre o creştere de 3,5-4%, iar o reevaluare nu poate fi făcută decât după consultarea partenerilor financiari ai României.

Recent, Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a anunţat că va revizui în creştere, de la 1,5% la 1,7% prognoza pentru creşterea economică din acest an şi în scădere, de la 3,5-4% la 3%, estimarea pentru creşterea economică pe 2012.

Care sunt soluţiile Guvernului

Reducerea în continuare a cheltuielilor cu funcţionarii publici, numirea de manageri privaţi, reducerea evaziunii fiscale, crearea de locuri de muncă sunt doar câteva dintre deciziile care ar putea diminua efectul unei eventuale recesiuni. În urmă cu câteva săptămâni, preşedintele Băsescu a declarat că “sunt prea mulţi bugetari”.

“Bugetarilor pot să le transmit un singur lucru: că sunt prea mulţi, avem 1,2 milioane de bugetari, şi trebuie redus numărul bugetarilor! Trebuie să reducem cheltuielile de funcţionare a statului dacă vrem să fim un stat viabil care să nu înghită resursele pe care le produce economia românească“, a declarat Traian Băsescu.

Plafonul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat exprimat ca procent în PIB este de 7,2% în anul 2012 şi respectiv 7,1% în anul 2013, nivele considerate obligatorii pentru anii respectivi, potrivit unui document al Ministerului Finanţelor.

În ce priveşte numirea unor manageri privaţi, Guvernul şi Fondul Monetar Internaţional au decis ca în acest an să fie numiţi manageri privaţi la nouă companii de stat, urmând ca anul viitor lista acestor companii să fie suplimentată cu şase societăţi, relevă ultima scrisoare de intenţie convenită de cele două părţi şi obţinută de Mediafax. Conform documentului, primele companii de stat pentru care vor fi angajaţi manageri privaţi sunt Poşta Română, Tarom, CFR Marfă, Electrificare CFR, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, Electrica Furnizare, Hidroelectrica, Romarm şi Oltchim. Acelaşi document relevă că anul viitor vor fi numiţi manageri privaţi la alte şase companii, respectiv CFR, CFR Călători, Nuclearelectrica, Transgaz, Transelectrica şi Romgaz.

Stolojan:” Se poate discuta din nou cu FMI cu privire la cifra deficitului bugetar”

Pe de altă parte, utilizarea unui buget multianual ar fi una dintre variantele care ar putea fi adoptată. Europarlamentarul PDL Theodor Stolojan, fost premier al României în perioada 1991-1992, spune că România are o perspectivă pe trei ani privind bugetul, care a fost trimisă şi Comisiei Europene şi FMI.

Vă prezentăm indicatorii macroeconomici pe baza cărora vor fi întocmite proiectele de buget pe anul 2012 şi estimările pe 2013 şi 2015, potrivit unui document de la Ministerul Finanţelor, publicat la finele lunii august. Menţionăm că deja, pentru creşterea economică, autorităţile au anunţat recent alte cifre, respectiv 1,7% pentru 2011 şi 3% pentru 2012.

Sursa: Ministerul Finanţelor

“Problema este însă că evoluţia economică pe plan internaţional merge altfel decât se estimase, nu numai de către autorităţile din România, dar şi de către oficialii FMI“, a declarat pentru gândul Theodor Stolojan. El a amintit că prognoza actuală arată o încetinire a creşterii economice în cadrul UE.

“Germania are o încetinire a creşterii economice, sunt şi ţări din UE cu care România are relaţii economice şi care au încetiniri, cum ar fi Italia. Trebuie făcute analize şi trebuie văzut ce ritm de creştere economică poate avea România, pentru că în nici un caz nu se poate merge pe varianta de 4%. Ne-am angajat, prin acordul cu FMI şi UE, că vom reduce deficitul bugetar de la 4,4% la 3%, cifră ce trebuie bine gândită”, a mai arătat fostul premier al României. În opinia sa, dacă ritmul de creştere economică este mai mic de 3%, “atunci avem o problemă cu scăderea deficitului”.

“Reducerea deficitului la 3% nu este atât de simplă. În plus, întârzie reforma administraţiei publice. Se poate discuta din nou cu FMI cu privire la cifra de deficit. România are credibilitate. Guvernul a luat măsurile necesare”, mai spune Stolojan.

În plus, Stolojan consideră că autorităţile trebuie să aibă în vedere ce se întâmplă cu recuperarea salariilor bugetarilor şi cu pensiile. “Există o lege care spune clar cum se mişcă pensiile. Am văzut anunţuri făcute de persoane care nu au o răspundere legală în această direcţie. Dar Guvernul este cel care are o răspundere faţă de persoanele din sectorul public şi faţă de pensionari”, a arătat europarlamentarul PDL.

“Executivul poate face câteva scenarii: în cazul unei creşteri economice de 3,5%, avem următoarea variantă, iar dacă vom avea o creştere economică sub 3,5%, vom avea altă variantă. Nu poţi lăsa milioane de oameni în neclaritate. Guvernul trebuie să ofere răspunsuri foarte clare“, a mai adăugat Stolojan, menţionând că pe de altă parte, reforma în Sănătate nu este terminată, “lucrurile se împotmolesc tot mai des”.

(Loredana Voiculescu, loredana.voiculescu@gandul.info, Gabriel Pecheanu, gabriel.pecheanu@mediafax.ro)

• Hotnews: G20 promite un raspuns ferm la actuala criza si sustinerea cresterii economiei globale

Douazeci cele mai puternice economii din lume au promis joi, la Washington, un raspuns “puternic si coordonat” la actuala criza si sa continue sa sustina cresterea economica, inclusiv prin intermediul bancilor lor centrale , potrivit unei declaratii emise dupa o cina de lucru.

Ministrii de finante si sefii bancilor centrale din tarile bogate si cele emergente din G20 s-au angajat la “un raspuns ferm si coordonat la nivel international pentru a aborda provocarile cu care se confrunta economia globala”, arata textul acestui comunicat citat de AFP.

De asemenea, ei promit sa se asigure ca “bancile au un capital adecvat”, dupa degringolada din ultimele zile a actiunilor bancare europene, pe fondul temerilor legate de criza datoriilor din zona euro.

Bancile centrale au promis sa continue sustinerea redresarii economiei globale.  Comunicatul de presa al G20 include in mare parte un text publicat pe 9 septembrie de catre tarile G7 care promisesera deja “un raspuns ferm si coordonat” la criza. Comunicatul G20 precizeaza in plus ca un “plan ambitios de actiune colectiva in care fiecare are un rol de jucat”, ar trebui sa fie stabilit inainte de summitul G20 de la Cannes (sudul Frantei), de la inceputul lunii noiembrie.

• Money.ro: Vine o nouă recesiune: Economia Europei s-a contractat pentru prima dată în ultimii doi ani