DECLARAREA CNP-ULUI LA RECENSAMANT A REDEVENIT OBLIGATORIE! La loc comanda! Incredibila bataie de joc a INS!

25-10-2011 10 minute Sublinieri

Nota: Aflam cu stupoare ca INS una comunica public, alta comunica pe sub masa. Dupa ce a anuntat, preluat in toata mass-media centrala, ca declararea CNP-ului NU mai este obligatorie si pasibila de amenda, INS plaseaza hoteste un comunicat pe care nu l-a mai preluat niciun site important de stiri, revendicandu-si dreptul de a cere CNP-ul sub amenintarea amenzii! Noua declaratie apare pe un singur site de stiri, in timp ce alte relatari arata ca oamenii, pe baza declaratiei purtatorului de cuvant al INS, Vladimir Alexandrescu de pe 22 octombrie, nu isi dau CNP-ul!

In afara faptului ca este o bataie de joc totala, ce mai inseamna si aceasta joaca de-a v-ati ascunselea cu CNP-ul si amenda? Cum sa ai incredere in buna credinta a celor care culeg aceste date cand ei procedeaza arbitrar in timpul jocului, schimband regulile dupa bunul plac, de la o zi la alta?!

Reamintim cititorilor ca autoritatile nu sunt la prima isprava de acest fel. Recensamantul a fost initiat pe baza legii 170/2011 de aprobare a OUG 34/2011 prin care s-a statuat obligativitatea declararii CNP-ului. Legea a intrat in vigoare exact pe 20 octombrie, deci in prima zi a recensamantului, ceea ce explica faptul ca atat OUG 34/2011 cat si legea 170 NU ERAU PUSE LA DISPOZITIA PUBLICULUI pe timpul campaniei de informare despre recensamant. Mai mult decat atat, aceste acte legislative nu au fost puse nici macar acum pe site-ul recensamantului: http://www.recensamantromania.ro/legislatie/

Si nu doar acest lucru este abuziv: art. 12 modificat din OUG 34/2011 stipuleaza:

“În vederea asigurării exhaustivităţii înregistrării persoanelor şi a calităţii datelor, la recensământ sunt prelucrate codul numeric personal, precum şi etnia, religia şi limba maternă, cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare”.

Dupa cum (cel putin pana la …declaratia urmatoare de presa) INS a aratat, etnia, religia si limba materna NU SUNT INTREBARI OBLIGATORII, tocmai pentru a se respecta legea 677 de protectie a datelor personale. Atunci, cum se explica exceptia CNP-ului, care, desi e enumerat alaturi de aceste categorii optionale, a devenit, printr-un abuz interpretativ, OBLIGATORIU?

Declaraţie de presă din data de 24.10.2011

În legătură cu Baza legală şi motivarea colectării în cadrul capitolului de identificare a codului numeric personal Institutul Naţional de Statistică (INS) îşi menţine declaraţia din data de 21 octombrie 2011 şi adaugă următoarele precizări:

Colectarea codului numeric personal în procesul de recenzare este stipulată prin Legea 170/2011 privind aprobarea OUG nr. 34/2011 pentru modificarea şi completarea OG 36/2007 privind efectuarea Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din România în anul 2011.
Astfel, articolul 2, alin. (1) “Persoanele [ ….] sunt obligate să furnizeze, pe propria răspundere, persoanelor care efectuează înregistrarea în formularele de recensământ datele şi informaţiile prevăzute în programul de recensământ.
(2) Nerespectarea prevederilor alin.(1) atrage răspunderea contravenţională a celor vinovaţi.”

Articolul 12 din OUG 34/2011 precizează:
“În vederea asigurării exhaustivităţii înregistrării persoanelor şi a calităţii datelor, la recensământ sunt prelucrate codul numeric personal, precum şi etnia, religia şi limba maternă, cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare”.

Articolul 2, alin. (2) din H.G. 1502/2009 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi al locuinţelor din România în anul 2011 prevede că „Pentru înregistrarea corectă a datelor de identificare a persoanelor, acestea vor prezenta, după caz, pentru cetăţenii români actul de identitate, certificatul de naştere în cazul minorilor, iar pentru persoanele de altă cetăţenie ori fără cetăţenie documente de trecere a frontierei sau documente eliberate de autorităţile române care atestă dreptul de şedere pe teritoriul României”.

Referitor la răspunderea contravenţională, articolul 21, alin. (1), lit. b din H.G. 1502/2009, cu modificările şi completările ulterioare, stipulează că „refuzul furnizării personalului de recensământ a informaţiilor prevăzute în programul de înregistrare sau furnizarea de date eronate sau incomplete” constituie contravenţie.
Conform art.18 din H.G. 922/2011, contravenţiile prevăzute la articolul 21, alin. (1), lit. b din H.G. 1502/2009, „se sancţionează cu amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei”,

Menţionăm că programul de înregistrare a fost aprobat în cadrul şedinţei Comisiei Centrale pentru Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor, din data de 30.06.2011.

Subiectele cuprinse în formularele de recensământ sunt obligatorii, mai puţin cele opţionale, respectiv: etnia, apartenenţa religioasă, limba maternă, precum şi cele legate de dizabilităţi – ultima secţiune din formularul P.

În procesul de prelucrare al datelor, informaţiile sunt ulterior anonimizate, numele şi prenumele persoanelor NU sunt înscrise în baza de date, iar recenzorii sunt obligaţi să păstreze confidenţialitatea datelor. Amenzile pe care le riscă recenzorii dacă încalcă această confidenţialitate sunt între 2000 – 5000 lei, cu posibilitatea agravantă în cazul în care nerespectarea confidenţialităţii are aspecte penale. Mai mult, în procesul de prelucrare informaţiile vor fi utilizate numai în cadrul sistemului informatic statistic naţional (în interiorul reţelei VPN criptat). În baza de date ORACLE pe serverul INS nu există niciun fel de corespondenţă CNP – Nume şi prenume. La un an după încheierea prelucrării, formularele cu datele individuale vor fi distruse fizic, conform normelor şi procedurilor legale.

Conform art. 13 din H.G 922/2011, alin. (1), „după terminarea prelucrării şi validării datelor, toate chestionarele care conţin date cu caracter personal sunt predate operatorilor economici specializaţi, în condiţii care să asigure confidenţialitatea datelor, pentru distrugere.”

Totodată, conform art. 5 din H.G. 922/2011, „declaraţiile populaţiei înregistrate la recensământ NU pot fi utilizate în alte scopuri decât cele statistice şi nici pentru stabilirea unor drepturi sau obligaţii”. Aşadar, informaţiile furnizate de populaţie vor fi utilizate exclusiv în scop statistic, ele nu vor fi comunicate altor instituţii şi nu vor putea fi folosite, în nicio situaţie, de alte instituţii (în scopuri de impozitare/taxare fiscală, de îngrădire sau limitare a unor drepturi, de pierdere a cetăţeniei etc.)

DE CE COLECTĂM CNP-UL?
Colectarea CNP-ului prin formularele de recensământ asigură:
determinarea populaţiei stabile a României;
determinarea migraţiei internaţionale ca element important al estimărilor inter-cenzitare a populaţiei României (regulamentul CE nr. 862/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului privind statisticile comunitare din domeniul migraţiei);
crearea premiselor necesare introducerii/adaptării şi generalizării registrelor statistice în consonanţă cu practica statelor membre ale UE;
măsură de asigurare a exhaustivităţii datelor înregistrate şi de verificare a calităţii datelor, astfel încât să se evite omisiunile sau dubla înregistrare;
facilitatea prelucrării datelor.

Nicio persoană nu este abilitată pe perioada desfăşurării Recensământului populaţiei şi locuinţelor să exprime interpretări cu privire la procedurile de recenzare care exced textul Declaraţiilor de presă.

Secretariatul Tehnic Central al Comisiei Centrale pentru Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011.

Reamintim ce a declarat Vladimir Alexandrescu, purtator de cuvant al INS:

 

“Nimeni nu este obligat sa-si spuna codul numeric personal la recensamant daca dintr-un motiv sau altul nu doreste sa o faca. Oricine poate si va fi recenzat chiar si absenta acestui CNP, iar cei care refuza sa-l divulge recenzorului nu risca absolut nicio sanctiune”, a declarat, sambata, intr-o conferinta de presa, Vladimir Alexandrescu.

Mă uit că e oarecum la modă să se scrie despre recensămîntul de anul ăsta. Mai ales, ca să spui că nu durează mai mult de zece minute. Ei, bine, ghici ce? Eu nu le-am răspuns. Şi nu că n-aveam chef, ci că n-aveam cum. Şi dac-aş fi ştiut cum procedează, i-aş fi ignorat oricum.

Mai ţineţi minte cum era pe vremuri, pe la începutul anilor ’90, cînd chiuleai de la şcoală şi exista întotdeauna cineva care trebuia să te verifice, să întrebe de ce n-ai ajuns? Eh, cam aşa şi cu recenzorii noştri. Dacă n-am putut să răspund la uşă, au sunat fără încetare aproape zece minute. După care au sunat încă cinci minute la apartamentele din jur, să întrebe dacă “ştiţi ceva de vecinii de-alături?“, nu care cumva să-i rateze. Mă rog, impropriu spus că întrebau. Corect ar fi “urlau”.

Prin urmare, am două întrebări:

  1. Recenzorii sînt plătiţi în funcţie de numărul de formulare completate de oameni, de fac atîta exces de zel?
  2. Fiecare dintre ei primeşte nişte nume alese aleatoriu? Altfel, nu-mi explic de ce au sunat doar la mine, nu şi la vecini.

Să le spun vecinilor să le transmită că “nu locuieşte nimeni în apartamentul de lîngă“?

  • Puterea.ro:

CNP-ul a devenit obligatoriu

După ce cu o zi înainte anunţaseră că nu este obligatoriu completarea Codului Numeric Personal, Institutul Naţional de Statistică a precizat că aceia care refuză acest lucru riscă amenzi de până la 4.500 de lei. Recenzorii se vor întoarce şi la cei la care au fost deja pentru completarea spaţiului gol.

În cele patru zile ale recensământului, aproape 8 milioane de locuitori le-au deschis uşacelor 120.000 de recenzori. Dintre aceştia, mulţi au refuzat să ofere şi CNP-ul, astfel că vor fi vizitaţi din nou. Legea spune că e obligatoriu. Cei care refuză, riscă amenzi între 1.500 şi 4.500 de lei. Vom acţiona cu discernământ. Recenzorii vor reveni, iar dacă refuzi o dată, a doua oară sau a treia oară, atunci vei fi amendat. Trebuie să respectăm legea”, a spus Vladimir Alexandrescu, directorul de  comunicare al INS.

Greu de găsit. Partea 1

Doamna Elena lucrează la o bancă din Capitală şi spune că a acceptat postul de recenzor pentru cele două săptămâni nu doar datorită banilor. “Mai rămân cu vreo 400 de lei, dar am zis să le dau o mână de ajutor oamenilor”, motivează ea înainte de a-şi începe periplul la blocul unde a fost repartizată. Joi şi vineri nu a apucat să completeze prea multe formulare, deoarece toţi erau la serviciu. “M-am bazat mai mult pe weekend, dar şi aşa dau destul de greu de oameni. Mulţi sunt plecaţi. Noroc că am lăsat numărul de telefon la vecini”, afirmă femeia, care e fericită că nu a întâmpinat nici un fel de problemă până acum. Toţi au completat formularele şi chiar au prezentat buletinele pentru CNP, de altfel marea controversă a întregului recensământ. Programul său în această perioadă începe doar seara.  “Noroc că stau aici, aproape, altfel mi-ar fi fost greu. E deja ora 22.30 şi eu încă nu am ajuns acasă. Asta e, sper să termin repede. Numai în seara asta am completat vreo 20 de formulare. Lumea a răspuns la toate întrebările”, afirmă doamna Elena. Toţi au invitat-o în casă, iar persoanele în vârstă, singure, chiar au început să-i povestească problemele bătrâneţii. Speră ca în maximum trei zile să termine, astfel că până la 31 octombrie să nu mai aibă probleme. Are de recenzat aproape 80 de familii, iar în primele patru zile, jumătate dintre acestea au completat formularele. Deşi în cazul său nu este valabil, mulţi dintre colegii doamnei Elena vor fi nevoiţi să bată din nou drumul la cei care nu au oferit şi CNP-ul.

Drumuri lungi la sate

Mai greu este pentru recenzorii din mediu rural. Benone a primit trei cătune din comuna Logreşti, judeţul Gorj. Doar pe drum trebuie să facă jumătate de oră, numai că locuitorii sunt mai mereu plecaţi. I-au trebuit trei zile să înregistreze aproximativ 15 familii, însă speră ca până la final să descurce toate iţele. “Trebuie notate şi locuinţele în formulare, numai că multe sunt deja părăsite. Oamenii au plecat la oraş, au şi uitat de ele”, afirmă recenzorul.

Primele amenzi pentru refuzarea recenzorilor

Primăria din Voluntari a aplicat primele sancţiuni unor cetăţeni din cartierul Pipera care au refuzat să primească recenzorii şi să răspundă la chestionare. Autorităţile au precizat că în cazul în care şi alte persoane se vor opune prevederilor legale administraţia va continua aplicarea legii. Recensământul se desfăşoară, la nivel naţional, până pe  31 octombrie. Cetăţenii români vor trebui să răspundă la cele 80 de întrebări ale chestionarelor Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011, trei seturi de întrebări fiind obligatorii. Potrivit reglementărilor în vigoare, refuzul de a participa la recensământ se sancţionează cu amendă cuprinsă între 1.500 şi 4.500 de lei.

„Știți cum au făcut turcii, doamnă? Eram în Turcia acum câțiva ani și am văzut. Ne-au spus: luați-vă mâncare, apă, sucuri și stați în hotel N-aveți voie să ieșiți afară două zile. Cine iese e arestat! Am zis, fugi dom-le de aici, ce e asta? Și când colo, așa era. Era recensământ. Strada pustie, nu circulau decât recenzorii și poliția. Au ieșit doi din casă și i-au arestat, doamnă, pe cuvântul meu!”, scrie Dollores Benezic pe blogul Dollo.ro

Domnul poartă un maieu negru cu „guler” din aur și o cruce. Și pe degete are ceva auriu, dar nesemnificativ. Tocmai și-a băgat câinele în cealaltă cameră și m-a poftit în bucătărie. E mai mult decât cooperant, într-un bloc devenit ostil de la o zi la alta, în materie de CNP. Azi nu mi-a mai dat nimeni CNP-ul, „dacă tot nu mai e obligatoriu”… Fraieri ăia care l-au dat deja! (…)

O fiţuică primită în poştă îi invită pe bucureşteni să nu deschidă uşa recenzorului. Cei ce-au scris-o cred că recensământul se face la îndemnul unor forţe externe, ce vor să se folosească de populaţia României. În prima zi de recensământ, bucureştenii din câteva cartiere ale Capitalei au primit, prin poştă, un îndemn la boicot. „Să nu lăsăm statul să obţină informaţii pe care le va folosi apoi împotriva noastră”, se arată în manifest.

Au dat-o anonimă

Hârtia, nesemnată, îi învaţă pe bucureşteni cum să boicoteze recensământul şi de ce să o facă. Sfatul principal e să nu deschidă uşa recenzorului, dar, dacă o fac, să se scuze şi să închidă. „Nu mă simt bine, am mâncat ceva stricat de la Mac (Mc Donalds-n.red.), şi toată ziua am stat pe WC, îmi pare rău, dar chiar acum simt nevoia să mă duc din nou la toaletă, mă scuzaţi”, este unul dintre sfaturi.

Puterile externe ce vor să se folosească de populaţia României

Deşi neasumat, protestul aparţine unor adepţi ai teoriilor conspirative. „Acest recensământ nu este făcut doar de dragul recensământului, ci la cererea unor puteri externe, pentru a înţelege cum să folosească populaţia României în contextul schimbărilor ce vor urma la nivel internaţional”, se mai arată în fiţuică.

Întrebările cu referire la aspecte legate de venituri şi proprietăţi “au fost considerate sensibile şi s-a renunţat la ele”, a declarat pentru românialiberă.ro, purtătorul de cuvânt al INS, Vladimir Alexandrescu.

Deşi regulamentul european recomanda şi întrebări mai “intime”, autorităţile române au renunţat să afle cuantumul chiriei, veniturile, numărul proprietăţilor şi al maşinilor şi au fost scoase din chestionarele pentru recensământul din acest an.

Potrivit INS, conform regulamentului internaţional, aceste întrebări ar fi trebuit să fie incluse. Nici informaţiile despre mijloacele de transport folosite de români pentru deplasarea la serviciu sau şcoală, ori care este distanţa parcursă până la job şi timpul necesar, tipul locului de muncă sau locul de domiciliu, cu cinci ani înainte de recensământ nu sunt chiar atât de importante pentru autorităţi.

De asemenea s-a renunţat şi la întrebări despre ţara de naştere a părinţilor, dobândirea cetăţeniei, parteneriate de acelaşi sex, locuri de parcare ori conectivitate la internet.

Topul judeţelor recenzate

În perioada 20-22 octombrie au fost recenzate 2.248.583 de locuinţe, adică 26,04% din total.

În 27 de judeţe, recenzarea a fost superioară mediei calculate la nivel naţional.
Pe locul 1 se află judeţul Covasna, unde recenzorii au obţinut informaţii la 31,31% din locuinţele estimate a fi înregistrate.

Pe locul al doilea se află judeţul Vâlcea, cu 30,15% din locuinţe iar pe locul al treilea judeţul Prahova, cu 30,10%.

Acestea sunt urmate de Ialomiţa şi Braşovul cu 29,90% , respective cu 29,86%.

Deşi în prima zi a recensământului, bucurştenii au luat cu asalt primăriile pentru a răspunde primii la întrebări, acum, locuitorii Capitalei abia mai deschid uşa recenzorilor. Potrivit datelor furnizate de INS, Bucureştiul se află pe ultimul loc în ţară cu 18,14% din locuinţele estimate a fi înregistrate. Şi locuitorii din Ilfov, Constanţa şi Teleroman sunt destul de reticenţi când vine vorba de recensământ. Procentul de colectare în aceste judeţe nu depăşeşte 23%.

Înregistrarea Codului Numeric Personal (CNP) nu este o stratagemă a Puterii, care se pregăteşte de fraudarea alegerilor, aşa cum susţine PSD, ci este o recomandare a UE şi ONU. Marea problemă a recensământului rămâne suspiciunea legată de înregistrarea CNP-ului, acesta fiind şi subiectul principal al apelurilor primite la call-center.

Vladimir Alexandrescu, purtător de cuvânt al INS, spune: „Înregistrarea CNP-ului este obligatorie, există legislaţie care impune asta, dar garantăm că nimeni nu va fi amendat dacă răspunde la întrebări şi nu-şi dă CNP-ul“.

Înregistrarea CNP-urilor este recomandarea structurilor de specialitate ale UE şi ONU făcută încă de la ultimul recensământ european (din 2001). Ea vizează în special statele din centrul şi estul Europei, întrucât ele au înregistrat în ultimele două decenii o mobilitate însemnată.

Polonia, Cehia, Slovacia şi Letonia, dintre statele unde s-a efectuat deja recensământul european 2011, au cerut şi ele CNP-urile locuitorilor. După ce reprezentanţi ai PSD, în frunte cu preşedintele partidului, Victor Ponta, au inflamat spiritele, surse de la INS au declarat că, dacă ştiau ce scenarii conspiraţioniste se vor naşte, ar fi renunţat, „cu strângere de inimă” ce-i drept, la CNP-uri.

Fără riscuri

Cristian Pârvulescu, analist politic, spune că înregistrarea CNP-urilor la recensământ nu creşte riscul fraudării alegerilor, aşa cum s-a panicat PSD-ul.

Este o metodă veche prin care se fură voturi, dar este din ce în ce mai periculoasă. O persoană se prezintă cu actele sale la vot, dar votează pe CNP-ul alteia. Este foarte complicat, deoarece presupune complicitatea unuia dintre membrii comisiei, precum şi a preşedintelui secţiei de votare“, a explicat Pârvulescu.

Csibi Barna se vrea secui

Csibi Barna, tânărul din Miercurea Ciuc care a spânzurat în luna martie o păpuşă cu chipul lui Avram Iancu, vrea să se declare secui, pentru a avea dreptul la autodeterminare.Ca maghiar sunt doar minoritar, fiindcă maghiarii au un stat al lor“, spune Barna. Bărbatul acuză UDMR, care încurajează declararea etniei maghiare, şi nu secuieşti, pentru a-şi justifica existenţa.

26% din locuinţe, recenzate

Puţin peste 26% din locuinţele care se bănuieşte că există în România au fost recenzate în primele trei zile, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS).

Cel mai prost stă Capitala, cu doar 18,14% din locuinţe recenzate. Asta din cauza numeroşilor chiriaşi fără acte care se tem că, dacă răspund la recensământ, vor trimite Fiscul pe capul proprietarilor.

Cifrele de azi ale recensământului

8 zile au mai rămas pentru recenzarea locuitorilor României.

5.504.148 de persoane au fost numărate în primele trei zile ale recensământului populaţiei şi al locuinţelor.

Incidente

Primul incident de la recensământ s-a petrecut ieri, la Focşani, unde un operator a fost sechestrat de un bărbat care consumase alcool. Poliţiştii l-au amendat pe intervievatul recalcitrant cu 1.500 de lei.

Partida Romilor se gândeşte să ceară repetarea operaţiunii în comuna Gilău, judeţul Cluj, unde un recenzor ar fi refuzat să consemneze etnia rromilor de pe o întreagă stradă.

INS avertizează populaţia să nu răspundă decât la întrebările care apar în chestionare, după ce mai multe primării i-au pus pe recenzori să ceară şi informaţii despre animalele de companie, câini şi pisici.


Categorii

Era Big Brother, Inscenari, facaturi, Opinii, analize, Recensamant 2011

Etichete (taguri)

, , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

32 Commentarii la “DECLARAREA CNP-ULUI LA RECENSAMANT A REDEVENIT OBLIGATORIE! La loc comanda! Incredibila bataie de joc a INS!

VEZI COMENTARII MAI VECHI << Pagina 2 / 2 >>

  1. Pingback: SEFUL INS, VOINEAGU - BEAT MORT LA TV CAND TREBUIA SA EXPLICE DESPRE CNP; bucurestenii, invitati sa se... recenzeze singuri, "semi-online". RECENSAMANTUL 2011 - UN FIASCO DE RASU-PLANSU!
  2. Pingback: ASUR contesta RECENSAMANTUL. Nu i-au iesit ATEISTII la numarat si crede ca sunt NEJUSTIFICAT de multi ORTODOCSI - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Stirile zilei

Carti

Documentare