Cum se intoarce inapoi cererea adresata de Patriarhul Daniel consiliilor judetene pentru finantarea Catedralei Mantuirii: REFUZURI PE BANDA RULANTA PE PLAN LOCAL, EXPLOATAREA TEMEI IN MASS-MEDIA

• Mediafax: 

Primar Ploieşti: Priorităţile noastre, bisericile din oraş. Abia apoi vom sprijni Catedrala Neamului

Primarul Ploieştiului, Iulian Bădescu, spune că autorităţile locale vor da curs solicitării BOR de acordare a unui sprijin financiar de cinci milioane de lei pentru Catedrala Neamului doar după ce vor fi acoperite toate cererile de susţinere financiară venite din partea bisericilor din municipiu.

La Ploieşti, reprezentanţii BOR au solicitat un ajutor financiar de cinci milioane de lei, a declarat corespondentului MEDIAFAX primarul municipiului, Iulian Bădescu.

“Am primit o adresă (privind alocarea unei sume de bani pentru Catedrala Mântuirii Neamului – n.r.) din partea Patriarhiei, dar priorităţile noastre sunt cele cu privire la bisericile de pe raza municipiului Ploieşti şi sprijinul nostru va veni în primă instanţă pentru finalizarea lucrărilor la aceste biserici. În măsura în care reuşim să îndeplinim toate cererile bisericilor din municipiul Ploieşti, cu mare plăcere o să dăm curs şi cererii Patriarhiei Române”, a declarat primarul Ploieştiului, Iulian Bădescu.

Şi Consiliul Judeţean Prahova a primit o solicitare în acest sens din partea Patriarhiei, însă nici această instituţie nu va da curs solicitării.

Preşedintele CJ Prahova, Mircea Cosma, spune că autorităţile din judeţ vor să termine la Ploieşti o biserică dedicată eroilor care au luptat pentru Marea Unire de la 1918.

“Am primit cerere, dar nu am alocat, pentru că noi avem o sarcină: la o sută de ani de la Marea Unire vrem să terminăm monumentul eroilor neamului care este Catedrala din Ploieşti. Nu vom da bani pentru altceva pentru că nu am terminat-o pe asta, dedicată eroilor pentru reîntregirea României”, a spus Mircea Cosma.

Şeful CJ Prahova a precizat că în bugetul judeţului aprobat săptămâna aceasta este prevăzută o alocare bugetară pentru lăcaşul de cult închinat memoriei eroilor de la Marea Unire.

Patriarhia Română a adresat o scrisoare reprezentanţilor autorităţilor locale pentru sprijin financiar la construirea Catedralei Mântuirii Neamului, precizând, într-un comunicat transmis marţi, că a fost vorba despre un demers în conformitate cu Legea construirii Catedralei Mântuirii Neamului, care prevede că, la solicitarea Administraţiei patriarhale, autorităţile de stat centrale şi locale pot sprijini financiar edificarea viitoarei Catedrale patriarhale.

“Această prevedere a fost inclusă în lege deoarece construirea Catedralei Mântuirii Neamului este un proiect bisericesc naţional reprezentativ pentru poporul român majoritar ortodox, contribuabil în proporţie de 86% la bugetul de stat central şi la cele locale. Ca atare, recent, mai multe consilii judeţene au răspuns pozitiv la solicitarea Patriarhiei de a sprijini construirea acestei Catedrale”, preciza Patriarhia Română.

Banii ceruţi autorităţilor locale pentru Catedrala Mântuirii Neamului au generat o dispută publică între primarul din Târgu Mureş, Dorin Florea, şi Patriarhie, edilul reclamând “partizanatul” cu iz politic al Bisericii, oficialii BOR replicând că declaraţiile edilului sunt nefondate şi ofensatoare. […]

Buzău: CJ şi Primăria nu alocă bani pentru Catedrala Neamului. Boşcodeală: Avem alte priorităţi

Primăria Buzău şi Consiliul Judeţean Buzău nu vor aloca bani pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului, autorităţile locale şi cele judeţene spunând că au dat bani pentru alte lăcaşuri de cult din judeţ, primarul Constantin Boşcodeală afirmând că municipalitatea are “alte priorităţi”.

Întrebat, miercuri, de corespondentul MEDIAFAX dacă Primăria Buzău va susţine financiar Catedrala Mântuirii Neamului, primarul Constantin Boşcodeală (PSD) a declarat că nu se vor aloca bani pentru acest proiect nici acum, nici în viitor, deoarece oraşul are alte priorităţi, transmite corespondentul MEDIAFAX.

“Am primit o solicitare din partea Bisericii Ortodoxe Române la finele anului trecut. Tot la finalul anului trecut am aprobat o sumă pentru culte, dar această sumă merge către bisericile în construcţie din municipiul Buzău. Municipalitatea nu îşi poate permite să finanţeze decât lăcaşurile de cult de pe raza municipiului. Nici anul acesta şi cu siguranţă nici anii viitori nu vom putea aloca bani pentru Catedrala Mântuirii Neamului pentru că municipalitatea nu îşi permite acest lucru şi avem alte priorităţi”, a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX Constantin Boşcodeală, primarul municipiului Buzău.

Nici Consiliul Judeţean Buzău nu va aloca bani pentru Catedrala Mântuirii Neamului, deşi Biserica Ortodoxă Română a solicitat instituţiei buzoiene 300.000 de lei.

“Consiliul Judeţean Buzău a alocat, în luna septembrie 2013, 275.000 de lei, din care 50.000 pentru achiziţionarea de material lemnos pentru finalizarea Bisericii Militare Pogorârea Sfântului Duh şi 225.000 de lei pentru Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei pentru renovări, reparaţii şi achiziţionarea de echipament de iluminat, însă pentru Catedrala Mântuirii Neamului nu vom aloca nicio sumă”, a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX preşedintele CJ Buzău, Cristi Bîgiu. […]

• Gandul/ Raluca Ion: Ziua în care statul s-a împotrivit Bisericii

Aţi intrat vreodată în vreo biserică ridicată nu de multă vreme, care mai are ani buni până să fie gata, cu picturi, cu podoabe, cu încălzire şi tot dichisul? Am avut această ocazie în mai multe rânduri şi am rămas, de fiecare dată, cu o senzaţie stranie, de parcă aş fi intrat, dintr-o dată, în zece apartamente de bloc învăluite în miros de tămâie şi aduse într-un fel misterios sub acelaşi acoperiş. Podelele le sunt pline de covoare, fiecare de altă formă, altă culoare, alt model, altă generaţie, icoanele, aurii, argintii, din sticlă, lemn sau scoarţă de copac, sunt puse în linie pe pereţi, indiferent de stilul în care au fost făcute, florile stau în vaze grena, din cristal, ori albe, de plastic, ori din porţelan pictat cu flori. Totul după gustul şi priceperea zecilor de credincioşi care au vrut să îşi aducă, într-un fel sau altul, contribuţia.

L-am întrebat, odată, pe un preot care slujea de mai mulţi ani într-un subsol în timp ce muncitorii lucrau la finisaje, deasupra, dacă nu s-a săturat de acest provizorat. Mi-a răspuns că lui îi place biserica în care predică tocmai din acest motiv. „E o biserică ridicată nu cu banii mulţi ai celor puţini, ci cu banii puţini ai celor mulţi. În acest fel, fiecare om din cartier o să simtă cu adevărat că e şi biserica lui. O să vină cu mai mult drag aici. Chiar dacă lucrările merg greu, eu sunt bucuros”. Mi s-a părut un fel frumos de a vorbi despre contribuţie, comunitate, biserică şi despre ce înseamnă acestea în viaţa unui om cu credinţă. La fel cum mi s-au părut mereu înduioşătoare acele donaţii ale oamenilor simpli, vizibile în special în zilele de început ale unei biserici.

Ideea de contribuţie la un cult religios căruia îi aparţii nu este una românească. Există în multe ţări din Europa taxe care trebuie plătite bisericii din care faci parte, al căror cuantum poate varia de la 0,8% din venit, cum se întâmplă în Italia, unde poţi alege dacă să direcţionezi aceşti bani unui cult sau statului, până la un procent semnificativ, de 8-9%, în Germania. Suma este considerată de mulţi nemţi revoltătoare şi din acest motiv, peste 100.000 de oameni se retrag anual din rândul Bisericii Romano-Catolice, chiar cu riscul de a nu mai putea deveni naşi de botez, ori de a nu mai avea parte de ceremonii religioase, nici în viaţă, nici în moarte. Banii sunt folosiţi pentru finanţarea spitalelor, grădiniţelor şi aşezămintelor sociale administrate de cultul religios, o parte dintre ei fiind însă, spre revolta generală, direcţionaţi către Vatican.

De unde vin banii Bisericii Ortodoxe Române? De niciunde, de vreme ce niciun român nu e obligat oficial să plătească personal vreun leu bisericii, şi de peste tot. Vin de la Guvern, 0,4% din PIB ajungând anual la cultele religioase, vin de la autorităţile locale, vin din donaţiile credincioşilor, din posibilitatea de a redirecţiona 0,2% din impozitul pe venit, din taxe de botez, de nuntă şi de înmormântare, din sfeştanii, din pomeni, din acatiste, din lumânările care se vând la bucată.

În România, ţară săracă, serviciile religioase se vând cu amănuntul. Despre destinaţia banilor, ştim destul de puţine, iar proiectele sociale ale BOR sunt de-abia vizibile. Credincioşii fac ei înşişi donaţii, după posibilităţi, după care vin alţii, reprezentanţii autorităţilor statului, şi fac donaţii, din nou, bisericii tot din banii românilor de rând. Iar după toate acestea, biserica vine din nou şi cere o suplimentare a fondurilor, nu pentru vreun proiect social, ci pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului. Nu cu mult timp în urmă, Patriarhul Daniel le-a cerut preşedinţiilor de consilii judeţene să contribuie cu câte 300.000 de lei, din bani publici,  pentru continuarea impunătorului său proiect.

S-a întâmplat ceva ciudat, în ţara în care Biserica şi politicul fac de ani buni o echipă electorală indestructibilă. Mai mulţi primari şi preşedinţi de CJ-uri au spus că nu au bani de dat în acest scop.  “Adevărata mântuire a neamului înseamnă în momentul ăsta să te implici să scoţi acest popor dintr-un derapaj uriaş spre mediocritate, spre subcultură, spre lipsă de educaţie”, a transmis primarul Dorin Florea, din Târgu Mureş, BOR. “I-am scris o scrisoare Patriarhului în care i-am explicat că nu banul e important aici, că faci o Catedrală. Asta e partea cea mai la îndemână pe care o vedeţi într-o clasă politică ce crede că şi pe Ăla de Sus Îl poţi duce cu şmecheria. Că doar astea sunt falsele iubiri faţă de Biserică. Astea se fac în tihnă şi în tăcere”, a spus edilul.

Primarul Nicolae Robu nu va aloca nici el bani de la bugetul oraşului Timişoara pentru acest proiect, primarul din Ploieşti a spus că va finanţa catedrala de la Bucureşti abia după ce va acoperi cheltuielile instituţiilor de cult din oraşul său, CJ Buzău nu va aloca o astfel de sumă catedralei,  iar Ion Dumitrel, preşedintele CJ Alba, a spus că judeţul său este prea sărac ca să poate îndeplini cererea ÎPS Daniel. Consiliul Judeţean Arad a explicat că nu are cadrul legal pentru acest lucru, în tip ce primarul Braşovului, George Scripcaru, a explicat că, dacă ar fi avut bani, ar fi făcut o donaţie.

Gestul primarilor şi preşedinţiilor de Consilii Judeţene care au refuzat să cotizeze aduce în discuţie două dintre ceea ce ar trebui să fie punctele forte ale BOR: misiunea socială a bisericii, la care face referire primarul din Târgu Mureş, şi rolul ei pentru comunitatea locală în cadrul căreia acţionează. Este un moment pe care societatea românească n-ar trebui să-l lase să treacă neobservat.

• Basilica: Nu partizanat politic, ci cooperare cu Statul în folosul societății românești

Referitor la opiniile personale exprimate de domnul Dorin Florea, primarul municipiului Târgu Mureş şi publicate pe site-ul Citynews.ro sub titlul BOR este complicele politicienilor, precizăm:

Patriarhia Română ia act cu surprindere de faptul că domnul Dorin Florea, primarul municipiului Târgu Mureș, aduce Bisericii acuzații nefondate, ignorând activitatea spirituală, socială, educaţională şi culturală pe care Biserica Ortodoxă Română o desfăşoară astăzi prin ierarhii şi preoţii ei în comunităţile ortodoxe românești din ţară şi din străinătate. Domnia sa poate constata această realitate chiar şi prin simpla informare asupra activităţilor multiple desfăşurate de parohiile ortodoxe din Târgu Mureş în beneficiul locuitorilor din acest municipiu.

Referitor la presupusul „partizanat” al Bisericii cu clasa politică, este ciudată atitudinea politicianistă tocmai a domnului primar al municipiului Târgu Mureș. Îi reamintim domnului Dorin Florea că, în timpul campaniei electorale pentru alegerile locale din anul 2012, în mod regretabil un preot ortodox din Târgu Mureş a fost atras la una din manifestările electorale ale domniei sale, în contradicție cu recomandarea Sfântului Sinod făcută partidelor politice de a respecta neutralitatea Bisericii Ortodoxe Române. Orice alt comentariu este de prisos!

Scrisoarea adresată de Patriarhia Română reprezentanţilor autorităţilor locale pentru sprijin financiar la construirea Catedralei Mântuirii Neamului este un demers în conformitate cu Legea construirii Catedralei Mântuirii Neamului care prevede că, la solicitarea Administraţiei patriarhale, autorităţile de Stat centrale şi locale pot sprijini financiar la edificarea viitoarei Catedrale patriarhale. Această prevedere a fost inclusă în lege deoarece construirea Catedralei Mântuirii Neamului este un proiect bisericesc naţional reprezentativ pentru poporul român majoritar ortodox, contribuabil în proporţie de 86% la bugetul de Stat central şi la cele locale. Ca atare, recent mai multe consilii județene au răspuns pozitiv la solicitarea Patriarhiei de a sprijini construirea acestei Catedrale.

Din nefericire, opiniile exprimate public de domnul primar Dorin Florea ofensează majoritatea românilor ortodocşi din municipiul Târgu Mureş, care doresc construirea Catedralei Mântuirii Neamului şi contribuie la Colecta națională organizată de Patriarhia Română în bisericile şi mănăstirile din ţară şi străinătate pentru edificarea viitoarei Catedrale patriarhale.

În concluzie, fidelă învățăturii Sfintei Evanghelii şi misiunii sale spirituale în societate, Biserica Ortodoxă Română susţine cooperarea cu autorităţile publice centrale şi locale ale Statului în folosul societății românești, fără nici un partizanat politic.