Ministrul Mediului, ATTILA KORODI, despre GAZELE DE SIST: Daca nu isi da acordul comunitatea locala, aceste proiecte industriale n-au nicio sansa/ BASESCU a schimbat placa: acum GAZELE DE SIST nu mai sunt necesare pentru INDEPENDENTA ENERGETICA a Romaniei, ci pentru Republica Moldova!
Partea buna a UDMR-ului la guvernare: ROSIA MONTANA si LEGEA MINELOR – ca si ingropate in 2014
Procedurile privind gazele de şist trebuie să aibă un parcurs normal, ca orice domeniu energetic care se desfăşoară în România, nici mai accelerat, nici mai încet, cel puţin în faza de explorare. Dacă se va ajunge la exploatare, companiile trebuie să aibă foarte multă chibzuinţă şi foarte multă deschidere faţă de comunităţile locale. Iată ce spune la RFI ministrul Mediului, Attila Korodi.
În opinia lui Attila Korodi,
“sunt două lucruri total diferite pe care trebuie să le facă România. Trebuie să aibă o evaluare foarte clară a resurselor care sunt legate de gazele de şist, să vedem ce înseamnă această resursă. Aceasta înseamnă explorare. Dar pe de altă parte, exploatarea ajunge într-o altă dimensiune, pentru că la exploatare vin pe bună dreptate critici care dacă nu sunt contraargumentate şi aduse răspunsuri care să dea încredere, aceste proiecte greu pot fi derulate. Şi aici vorbim de problematica mai ales a rezervelor de apă şi a calităţii apei şi aşa mai departe, lucruri care după părerea mea trebuie abordate punct cu punct, pentru că depinde foarte mult de zonele în care aceste proiecte doresc să fie derulate”.
Preşedintele Traian Băsescu a pledat luni pentru gazele de şist. Într-un interviu pentru Adevărul, şeful statului s-a referit şi la acest subiect. El spune că localnicii din zonele unde vor avea loc exploatări trebuie convinşi că tehnologia folosită este sigură.
“Barierele comunităţilor locale sunt corecte”
Ministrul Mediului observă că
“la ora actuală, tehnologiile încep să se diversifice şi în următorii cinci ani de zile cred că din acest punct de vedere poate să fie şi o revoluţie când vorbim de gaze de şist. Nu poţi să derulezi proiecte industriale, dacă la nivel local, comunitatea locală nu îşi dă acordul. Înseamnă că pur şi simplu ne lovim de anumite bariere care sunt corecte, barierele comunităţilor locale. Şi acest lucru este adevărat pentru toate proiectele. Noi ca Minister al Mediului trebuie să dăm toate asigurările instituţionale că oamenii care trăiesc în acele zone unde se desfăşoară activităţi economice pot să-şi trăiască viaţa în siguranţă din punct de vedere al calităţii vieţii”.
“Companiile cu interes în această zonă trebuie să vină nu numai cu răspunsuri la faza de explorare, să vedem ce resurse are România, dar mai ales la calitatea tehnologiilor pe care le utilizează”, crede el.
“Dacă comunităţile nu dau un răspuns favorabil, atunci din experienţa europeană şi experienţa mondială şi experienţa românească, pe câteva speţe foarte clare, arată că aceste proiecte industriale n-au o şansă. Comunităţile locale dacă sunt partenere în astfel de lucruri, sunt deschise şi nu vorbesc de administraţia publică locală, ci vorbesc de comunitatea în sine”, afirmă Attila Korodi.
Întrebat dacă ar trebui accelerate procedurile privind gazele de şist sau dimpotrivă, temperate, ministrul Mediului a răspuns:
“Eu cred că gazele de şist trebuie să aibă un parcurs normal, ca orice domeniu energetic care se desfăşoară în România, nici mai accelerat, nici mai încet, adică ar trebui să fie o normalitate, cel puţin faza de explorare. După aceea, după ce ştim ce resurse avem, când deja vom vorbi exact de tehnologiile care vor fi utilizate, deja se schimbă foarte mult ecuaţia, acolo trebuie să existe foarte multă răbdare şi foarte multă chibzuinţă şi foarte multă deschidere faţă de comunităţile locale”.
Nota noastra:
Este de remarcat faptul ca presedintele Traian Basescu, in interviul video de pe adevarul.ro, a schimbat radical discursul de justificare a exploatarii gazelor de sist, demoland singur dintr-o lovitura mitul “dependentei energetice” a Romaniei de Federatia Rusa (dependenta de care numai gazele de sist date Chevronului ne puteau scapa!), mit pe care tot el il construise cu grija si pe care l-a cultivat prin repetare obsesiva, impreuna cu premierul (NB: partea respectiva din interviu a fost trecuta cu vederea de catre toti cei din presa, cu toate ca era una dintre cele mai importante stiri desprinse din declaratiile de azi ale presedintelui!). Acum gazele de sist fi necesare nu pentru independeta energetica a Romaniei, ci pentru… aprovizionarea Republicii Moldova…:
Despre independenţa energetică a României:
Dacă ne luăm după consumurile energetice de anul trecut, e clar că România are o capacitate energetică mai mare decât propriile ei nevoi. Investiţiile în energie eoliană au fost extrem de eficiente. Noi putem să ne derulăm activitatea normal fără importuri de gaze din Fed. Rusă. Săptămâna trecută am întâlnit şi directorul pentru Europa al Chevron, şi vicepreşedintele Exxon, ambele companii sunt determinate să valorifice licenţele primite de la stat. Trebuie să găsim formule să clarificăm relaţia populaţie-gaze de şist. E necesar, un astfel de proiect se dezvoltă numai în condiţiile în care există înţelegere între comunităţile locale şi cel care a primit licenţele.
Pe de altă parte, România nu poate privi numai la ea. Dacă vrem să dăm o şansă Moldovei să continue drumul spre Vest, trebuie să-i substituim nevoile de aprovizionare. Din acest punct de vedere, zona în care se fac acum cercetări, în care se fac prospecţiuni pentru gaze de şist este ideală pentru a aproviziona piaţa R. Moldova. Nu ne putem amăgi că am tras o conductă, trebuie să putem furniza R. Moldova circa 3-4 miliarde metri cubi pe an. În Polonia, deja este foarte aproape momentul în care începe exploatarea, la fel şi în M. Britanie.
CE a avut o poziţie destul de deschisă pentru acest tip de aprovizionare şi aici discutăm despre alternativa de a rămâne în continuare dependenţi de un stat care nu îşi respectă cuvântul, care poate crea surprize oricând, trebuie să scăpăm de acest levier prin care Rusia face presiuni împotriva poziţiilor UE. Deocamdată, nu s-a inventat altceva, decât gaze prin resurse proprii. Va trebui însă rezolvată problema, convingându-i pe cetăţeni că se aplică tehnologii cu grad minim de risc şi poate fi găsită şi formula în care comunităţile pe teritoriul cărora se produce exploatarea să beneficieze un procent din vânzarea acelor gaze. Ungaria e într-un mare deficit energetic, Bulgaria, Polonia, deşi Polonia a luat-o înainte cu gazele de şist. Avem Ungaria şi Bulgaria, ţări vecine, avem resurse în M. Neagră, în gazele de şist.
Asadar, dupa ce eram invitati sa ne sacrificam tara de dragul imperativul independentei energetice, acum, brusc, se adevereste ca, de fapt, nici macar nu aveam nevoie de gazele de sist pentru a nu fi dependenti de Rusia. In schimb, trebuie sa ne sacrificam in continuare tara, tot de dragul unui imperativ geopolitic, anume aprovizionarea cu gaz a Rep. Moldova. Oare hidrocarburile din Marea Neagra nu or fi suficiente pentru acest lucru? Si, nu cumva, dupa ce va fi epuizata si aceasta tema, ne vom trezi cu acelasi om declarand senin ca Rep. Moldova nu are nevoie de gazele noastre de sist? De cate ori isi va schimba discursul Basescu pentru a face propaganda corporatiilor americane?
- Hotnews:
Attila Korodi, ministrul Mediului: Nu exista unanimitate institutionala privind Rosia Montana
Proiectul Rosia Montana trebuie sa urmeze procedura de evaluare obisnuita, a declarat la RFI ministrul Mediului, Attila Korodi, care a precizat ca in acest moment nu exista “unanimitate institutionala” pe acest subiect. “Sunt lucruri care subliniaza ca acest proiect trebuie sa parcurga o procedura de evaluare normala si toate conditionalitatile trebuie sa se intruneasca, pentru ca aceste conditionalitati daca nu se intrunesc, nu se emite o autorizatie”, a afirmat ministrul Attila Korodi.
Attila Korodi, ministrul Mediului, a declarat in cadrul emisiunii Planeta Verde de la RFI ca “trebuie revazute anumite studii hidrotehnice, trebuie revazute anumite neconcordante in documentatia tehnica cu privire la folosirea anumitor substante, la depozitare si asa mai departe”. Comisia de Analiza Tehnica (CAT) “va emite o propunere, dar CAT-ul poate sa emita o propunere cand exista unanimitate. La ora actuala, institutional nu exista unanimitate, chiar si in actualele conditii imperfecte de a emite o decizie. Asa ca e de lucru”, a precizat ministrul Mediului.
Citeste in intregime articolul pe RFI.ro.
Amintim ca Atilla Korodi a fost nominalizat de premierul Victor Ponta la sefia Ministerului Mediului la inceputul acestei luni, dupa iesirea liberalilor de la guvernare. Pana in martie, functia de ministru al Mediului a fost ocupata de social-democrata Rovana Plumb, care acum ocupa pozitia de ministru al Muncii in locul liberalei Mariana Campeanu.
Korodi a mai ocupat functia de ministru al Mediului intre aprilie 2007 – decembrie 2008, in Guvernul Tariceanu, si in aprilie 2012, in Guvernul Ungureanu. De-a lungul celor doua mandate, Atilla Korodi s-a remarcat drept un opozant al proiectului minier de la Rosia Montana. Acesta a oprit in 2008 procedura de evaluare a impactului proiectului Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) asupra mediului, dupa ce instanta a anulat certificatul de urbanism pentru exploatare, iar in 2012 a recomandat acelasi lucru si a cerut o reevaluare juridica a proiectului. In 2013, a acuzat Guvernul Ponta ca a pasat Parlamentului raspunderea in ceea ce priveste decizia de incepere a exploatarii miniere de la Rosia Montana. Detalii aici
Comisiile parlamentare de specialitate l-au avizat, marti, pentru functia de ministru al Mediului, pe deputatul UDMR Attila Korodi, care s-a declarat impotriva continuarii proiectului minier de la Rosia Montana, in conditiile legale actuale, si s-a exprimat pentru efectuarea de evaluari punctuale in cazul lucrarilor privind gazele de sist.
Korodi a primit 18 voturi pentru, 9 impotriva si 1 abtinere din partea Comisiei pentru mediu a Camerei Deputatilor si a Comisiei pentru administratie a Senatului, reunite. Plenul comun al Parlamentului urmeaza sa decida privind investirea Cabinetului Ponta III, PSD-PC-UNPR-UDMR.
Ce vrea Attila Korodi de la cele mai sensibile probleme de mediu
Proiectul aurifer Rosia Montana:
“Proiectul Rosia Montana, din punct de vedere procedural, la ora actuala, este intr-o faza de stopare, dar stopare neinsemnand ca cineva a stopat, ci pur si simplu conditiile indeplinite de legislatia romaneasca nu permit sa se mearga mai departe cu procedura”.
“Raportul Comisiei privind Rosia Montana (a Parlamentului – n.r.) ne arata ca sunt cateva decizii la care statul roman trebuie sa vina cu cercetare, cu analiza si ca Parlamentul are un rol important prin finalizarea, adoptarea sau respingerea acelui raport”.
“Nu am avut discutii cu domnul prim-ministru Victor Ponta privind Rosia Montana. Nu a fost abordata politic si nici tehnic. Asta inseamna ca Ministerul Mediului trebuie sa continue, conform legislatiei, rolul pe care il are in procedurile de evaluare de impact asupra mediului si in cazul acesta, pentru ca fiind un proiect mare, Ministerul Mediului trebuie sa duca procedura si Guvernul sa o finalizeze, daca se intrunesc conditiile. La ora asta nu se intrunesc aceste conditii”.
“Pe partea de patrimoniu cultural, este o sentinta judecatoreasca care blocheaza la ora actuala continuarea descarcarii arheologice a unui sit care exista sub certificatul de urbanism emis pentru acest proiect. Este un proiect foarte complicat. Ceea ce va promit este aplicarea legii cu strictete, cum se cuvine”.
Legea minelor:
Korodi s-a declarat impotriva modificarii legii minelor, daca proiectul de revizuire va fi rediscutat, dupa ce fusese respins deja de Camera Deputatilor im decembrie 2013. Modificarea legii minelor ar fi inlesnit demararea proiectului aurier de la Rosia Montana.
“In forma care a fost propusa rediscutarea legii minelor, nu o sustin. Este un punct de vedere care este constant si sunt convins ca dialogul interinstitutional intre ministere va aduce beneficii”, a spus Attila Korodi, la dezbaterile din comisii.
Gazele de sist:
“Cu privire la gazele de sist, cred ca fiecare proiect in parte care poate sa vizeze acest domeniu trebuie analizat cu precautie si rigurozitate. Nu pot sa spun ca la nivel national sunt impotriva acestor curente. La nivelul fiecarui proiect sustin o analiza foarte riguroasa, transparenta, care sa clarifice daca criticile sunt pe buna dreptat formulate – pentru ca societatea civila are rolul de a critica -, daca pot fi argumentate cu solutii tehnice sau nu”.
“Nu imi propun sa fac un moratoriu, pentru ca pentru un moratoriu Parlamentul este cel mai abilitat sa aiba un dialog si sa deschida. Dar daca se deschide aceasta problema, noi vom contribui cu staff-ul profesional al Ministerului Mediului”.
“Agentiile de mediu au o responsabilitate in a emite autorizatii, avize si asa mai departe. In momentul in care avem probleme tehnice complicate, punctul meu de vedere este ca Ministerul Mediului nu trebuie sa se sperie sa comande studii independente pe care sa le foloseasca”.
“Voi analiza situatia, nu numai in cazul orasului Mangalia (in apropiere de Mangalia sunt deschise santiere de explorare a gazelor de sist – n.r.), daca studii independente vor putea sa vina cu o contributie semnificativa fata de ceea ce este acum acumulat ca si cunostinte asupra problemei la nivelul Agentiei National de Mediu si al agentiilor locale”.
- A INCEPUT CHEVRONIADA, IN FRUNTE CU BASESCU SI PONTA, la “indicatiile pretioase” ale fostului Ambasador SUA Gitenstein. CORPORATIILE AMERICANE SUNT “PRIETENOASE” CU COMUNITATILE SI VOR ANGAJA “TINERI”…
- PUSTIIREA AGRICULTURII ROMANESTI PRIN GAZELE DE SIST. Reportaj anti-fracturare hidraulica la emisiunea VIATA SATULUI de pe TVR 1 (video)
- De ce NU avem nevoie de gazele de sist? DINU GIURESCU si MIRCEA DIACONU la Punctul de intalnire (VIDEO). Sacrificarea tarii pe altarul “ZEULUI INDEPENDENTEI ENERGETICE”
Doneaza pentru filmul "Scrum"
Gândirea lui J(os) Băsescu: ne rupem ţara şi poluăm apele ca să extragem gaze de şist pt Basarabia, dar dacă o atacă ruşii, nu vom ridica niciun deget, Doamne fereşte! Adică ne pasă de ea sau nu dăm pe ea nicio ceapă degerată? Mi se pare mie, sau JB are sincope în gândire?
Aseara mi-a povestit sotul ca un prieten, cu o ferma de cereale cu 1000 de hectare in arenda, a primit o oferta de la un arab sa-i vanda ferma pt 4 milioane de euro…si ca la o prezentare de produse pt agricultura a venit un tip care reprezenta tari arabe si se ofereau sa cumpere fermele cu totul, cu 1000 euro hectarul… Stefane , cred ca te rasucesti in groapa…