TURCIA INSTABILA: partidul “sultanului” ERDOGAN, rezultate slabe la alegeri/ Orban nu vrea cote de imigranti/ PUTIN se va intalni cu Papa Francisc/ G7: fara Rusia, dar cu SANCTIUNI/ GRUPUL BILDERBERG SE REUNESTE IN AUSTRIA/ “Expert militar” rus: RACHETELE AMERICANE DIN EUROPA, PAS SPRE RAZBOIUL MONDIAL

• Hotnews: Turcia a intrat intr-o perioada de instabilitate, dupa esecul partidului lui Erdogan la alegerile parlamentare / Opozitia dispune de majoritatea necesara pentru a prelua guvernarea

Turcia a intrat luni intr-o perioada de turbulente dupa infrangerea usturatoarea suferita in alegerile parlamentare de partidul presedintelui islamo-conservator Recep Tayyip Erdogan, care a provocat devalorizarea lirei turcesti si a bursei, scrie AFP.

La capatul unui scrutin tranformat in plebiscit in jurul fondatorului sau, Partidul Justitiei si Dezvoltarii (AKP) al lui Erdogan a pierdut duminica majoritatea absoluta pe care o detinea de 13 ani in Parlament, fortandu-l pentru prima oara sa formeze un guvern de coalitie sau minoritar.Luni dimineata, pietele au sanctionat intrarea Turciei intr-o faza de instabilitate politica, inedita din 2002. Indicele princial al Bursei din Istanbul a cazut cu 8% la deschidere si ceda inca 6% la inceputul dupa-amiezii.

Simultan, lira turceasca (LT) a cazut cu 3% fata de dolari si euro. Moneda se tranzactiona la 2,75 TL pentru un dolar si la 3,07 LT pentru un euro. Pentru a stopa aceasta devalorizare, Banca centrala a anuntat o reducere a dobanzilor aplicate la depozitele in valute pe o saptamana.

“Pana la formarea unui nou guvern, incertitudinea va continua”, crede analistul Ozgur Altug, de la BCG Partners.

Principala victima a scrutinului de duminica, presedintele a incercat sa atenueze temerile. Rupand cu tonul polemic din timpul campaniei, acesta a cerut partidelor politice sa actioneze cu “responsabilitate” pentru a mentine “stabilitatea” tarii.

Erdogan a pledat pentru un guvern de coalitie, apreciind ca alegerile de duminica nu ofera niciunui partid mandatul de a “forma guvernul singur”.

Potrivit rezultatelor oficiale, AKP a castigat alegerile de duminica, dar nu a primit decat 40,8% din voturi, o degringolada de aproape 10 puncte in raport cu scorul de acum patru ani (49,9%).

Victima a recentei incetiniri a economiei si a derivei autoritare si islamiste a lui Erdogan, partidul nu a obtinut decat 258 dintre cele 550 de fotolii de deputati, sub marjoritatea absoluta de 276.

Guvern de coalitie sau schimbarea puterii?

Principalul castigator este partidul kurd HDP (Partidul democratic al poporului), care a reusit sa depaseasca pragul de 10% impus pentru accesul in Parlament. Marele castigator al scrutinului, miscarea condusa de charismaticul si ambitiosul Selahattin Demirtas a castigat 13,1% din voturi, respectiv 80 de fotolii.

Alte doua partide concurente cu partidul lui Erdogan, Partidul republican al poporului (CHP, social-democrat) si Partidul actiunea nationalista (MHP, dreapta), obtin 25% si, respectiv, 16,3% din voturi (133 si 80 de fotolii).

Aceste rezultate constituie un dus rece pentru dorinta lui Erdogan de a-si perpetua regimul, din ce in ce mai contestat.

Ales in fruntea statului in urma cu zece luni dupa ce a condus guvernul timp de 11 ani, acesta s-a implicat in campanie in speranta ca AKP va obtine cele 330 de fotolii necesare unei reforme a Constitutiei si instaurarii unui regim prezidential forte, denuntat ca o “dictatura constitutionala” de catre opozitie.

“Turcii i-au transmis ca nu apreciaza puterea sa personala”, a concluzionat luni cotidianul Hurriyet.

Adversarii presedintelui au salutat prima sa infrangere politica in 13 ani.

Demirtas s-a bucurat pentru infrangerea “celor care vor autoritarismul, care sunt aroganti si pentru faptul ca cei care se considera singurii detinatori ai Turciei au pierdut”. “Este inceputul sfarsitului pentru AKP”, crede liderul MHP, Devlet Bahceli.

Pe hartie, cele trei partide de opozitie dispun de majoritatea necesara pentru a prelua guvernarea. Dar premeirul Ahmet Davutoglu, care urmeaza sa se intalneasca cu Erdogan, a respins aceasta ipoteza, parand decis sa pastreze puterea. “Aceste alegeri au auratat inca o data ca AKP este coloana vertebrala a acestei tari”, a sutinut el.

Mai multi membri ai guvernului s-au aratat deschisi unei coalitii. “Este scenariul cel mai probabil”, a apreciat vicepremierul Numan Kurtulmus.

In cazul unui esec al negocierilor in 45 de zile, Erdogan poate dizolva parlamentul si convoca o noua runda de alegeri.

•  Gandul: ANALIZĂ. Incertitudine în Turcia după alegerile legislative. Cum arată înfrângerea lui Erdogan

• Hotnews: Scandal in Ungaria. Partidul la putere vrea sa inchida granitele pentru imigrantii ilegali. Campania a starnit controverse

O campanie guvernamentala privind imigratia naste controverse in Ungaria, unde liderul unui partid de opozitie a recunoscut luni ca a vandalizat afisele cu acesta tema, scrie AFP. Controversele au inceput cand un membru al partidului de guvernamant Fidesz a anuntat ca doreste sa elaboreze o lege care sa permita inchiderea granitelor din sudul tarii pentru imigrantii ilegali.

“Daca vii in Ungaria, nu poti lua locul de munca al maghiarilor”, scrie pe unul dintre afisele oficiale, in timp ce altul cere strainilor: “Respecta cultura noastra!”

“Nu ne vom opri pana vom pune capat urei din aceste afise”, a declarat Viktor Szigetvari, seful Partidului de opozitie Egyutt, dupa ce sase persoane au fost luate in custodia politiei, duminica.

Dar, un apropiat al premierului conservator Viktor Orban declara ca aceasta campanie urmareste sa “creeze o dezbatere privind imigratia in Ungaria”, afirma, in schimb, Janos Lazar.

Afisele au provocat indignare printre utilizatorii de Internet care le-au parodiat. Acestea au fost tiparite la cateva zile dupa trimiterea catre toate locuintele din Ungaria a unui “chestionar” controversat, in care apar intrebari legate de imigratie si terorism.

Premierul Viktor Orban a criticat propunerile Uniunii Europene de introducere a cotelor pentru imigranti pe care le-a calificat “la limita nebuniei”. Cotele au fost propuse in contextul crizei imigrantilor, dupa ce mii de oameni care incercau sa ajunga in Europa traversand Mediterana au murit.

Antal Rogan, seful grupului parlamentar Fidesz, a declarat duminica ca pana la sfarsitul lunii mai, 50.000 de imigranti au trecut ilegal granitele Ungariei, comparativ cu 43.000 in tot anul 2014. Cei mai multi solicitanti de azil se indreapta catre alte state membre ale Uniunii Europene, insa Germania si Austria au afirmat ca intentioneaza sa trimita inapoi peste 15.000 de imigranti in Ungaria.

• Stirile ProTV: Putin: “Doar un nebun isi imagineaza ca Rusia ar putea ataca NATO”. Ce spune despre scutul anti-racheta din Romania

In ajunul vizitei in Italia, liderul de la Kremlin a acordat un interviu presei din aceasa tara si a vorbit pe larg despre situatia internationala

Presedintele rus a acceptat sa vorbeasca la Moscova cu jurnalistii de la Corriere della Sera, inclusiv despre actualul conflict cu Occidentul. „Nu e vina Rusiei ca relatiile cu tarile UE s-au deteriorat. Nu noi am introdus limitari in comert si in activitatea economica. Aceste masuri au fost luate impotriva noastra si a trebuit sa ripostam”, a spus Vladimir Putin.

„Noi nu am tratat niciodata Europa ca pe o amanta”, a continuat liderul rus, „dar azi am impresia ca Europa incearca sa stabileasca cu noi raporturi pur materiale si doar in favoarea sa”. Putin s-a referit atat la noua politica energetica a UE, cat si la faptul ca Occidentul nu vrea sa accepte politica sa de anexari, in schimb are propria sa politica de extindere. „Acest parteneriat estic al UE vrea sa integreze tot spatiul post-sovietic in spatiul economic unic, de la Lisabona sau Vladivostok, sau doar sa traseze noi frontiere, intre Rusia de azi si Vest, incluzand, sa zicem, Ucraina si Moldova.”

Putin a continuat paralela intre extinderea Rusiei si cea a UE. „Atunci cand se integreaza tarile europene e ceva normal, dar daca noi facem acelasi lucru in spatiul post-sovietic, se vorbeste despre dorinta Rusiei de a isi reface imperiul. Nu inteleg”.

Liderul de la Kremlin s-a referit si la sistemele anti-racheta americane, asa cum este scutul de la Deveselu. El a vorbit despre pericolul unui atac american asupra tarii sale. „Noi nu ne ducem nicaieri, doar ca infrastructura NATO se apropie de granitele noastre”, a spus Putin, acuzand din nou Statele Unite ca nu respecta Tratatului Fortelor Nucleare Intermediare. „Odinioara, le-am propus partenerilor americani sa construim in trei un sistem de aparare anti-racheta: Rusia, Sua, Europa. Propunerea a fost respinsa”.

Putin neaga insa ca are planuri agresive impotriva Occidentului. „Doar un nebun sau cineva in vis ar putea sa isi imagineze ca Rusia ar putea intr-o zi sa atace NATO. Aceasta idee nu are niciun sens, nicio baza. Poate ca exista un anumit interes in a alimenta aceste frici. Poate ca Statele Unite vor sa impiedice o apropiere intre Europa si Rusia. Nu trebuie sa va temeti de Rusia”, le-a transmis Putin europenilor. „Avem alte lucruri de facut, va asigur”.

Vladimir Putin va vizita saptamana viitoare orasul Milano, unde se desfasoara anul acesta expozitia universala, si se va intalni la Vatican cu suveranul pontif.

• B1TV: Liderii G7 anunță că sunt pregătiți să însăprească sancțiunile împotriva Rusiei, dacă situația din estul Ucrainei se agravează

Liderii ţărilor puternic industrializate (G7), reuniţi în staţiunea bavareză Garmisch-Partenkirchen, au convenit asupra unei eventuale înăspriri a sancţiunilor împotriva Rusiei, informează Le Figaro.

Grupul G7 a avertizat Moscova cu privire la posibilitatea înăspririi sancţiunilor economice, în cazul escaladării situaţiei în estul Ucrainei.

“Sancţiunile ar putea fi anulate doar atunci când Rusia îşi va onora angajamentele. Cu toate acestea, suntem de asemenea pregătiţi să adoptăm alte măsuri restrictive pentru a creşte costul Rusiei dacă acţiunile sale le va face necesare. Suntem pregătiţi să facem acest lucru, chiar dacă nu ne dorim”, au precizat liderii G7 în comunicatul final.

Decizia cu privire la eventualele sancțiuni ar trebui să fie validată în cursul următorului summit european.

Totuși, există încă o serie de divergenţe asupra implicării Rusiei în conflictul din estul Ucrainei persistă între liderii din cadrul G7.

Dacă Barack Obama adoptă o linie mai dură faţă de Rusia, omologul său francez Francois Hollande vrea dovezi clare privind implicarea Moscovei în ultimele evenimente din estul Ucrainei.

Ministrul ucrainean al Apărării, Stepan Poltorak, a declarat luni, că în zonele “ocupate” din regiunea ucraineană Donbas (est) se află 42.500 de “terorişti şi militari ruşi“, precizând că separațiștii şi-au dublat atacurile asupra poziţiilor aflate sub controlul trupelor ucrainene la sfârşitul lui mai şi începutul lui iunie.

• Digi24: Absența Rusiei de la G7. Emil Hurezeanu: Fermitatea Occidentului și disponibilitatea pentru dialog, unul dintre motoarele păcii

Absența discuțiilor despre Rusia la summit-ul G7 din Germania a fost apăsătoare, a spus Emil Hurezeanu, la Jurnalul de seară. Jurnalistul a adăugat că există un interes pentru stabilirea legăturilor cu Rusia.

Emil Hurezeanu a spus că summit-ul G7 care s-a încheiat în această seară a fost unul fructuos. De altfel, jurnalistul a adăugat că aceste summit-uri reprezintă o „metaforă globală înaintea globalizării”.

„În anii 80-90 au început să se ocupe și de geopolitică, de politică, de securitate. Nu poți să ai responsabilități economice la scară globală fără să ai și griji, mai ales că au fost motive tot timpul, strategice, a securității lumii, a păcii”, a spus Emil Hurezeanu, amintind că aceste summit-uri s-au organizat începând cu sfârșitul anilor 70, dintr-o inițiativă franco-germană, în perioada post-criză petrolieră.

„Era o idee de a reuni principalele puteri industrializate pentru a-și discuta dificultățile în timpul crizei”, a subliniat el.

„Îmi aduc aminte că am fost martorul unui G7+1, cum s-a numit G8 înainte de a se fi numit dintr-o dată așa. Au fost niște teste de acomodare, ne potrivim cu ursul de la Moscova sau nu ne potrivim?”, a mai spus jurnalistul, făcând astfel referire la faptul că Rusia nu a fost invitată la acest summit G7 din Germania.

Despre ce a adus această întâlnire a puterilor mondiale, Emil Hurezeanu a spus că s-a vorbit puțin despre Rusia, dar că „absența discuțiilor despre Rusia a fost apăsătoare”.

„Vor să ridice sancțiunile, dacă se aplică Minsk 2 și rușii revin. Sancțiunile în curs urmau să expire la sfârșitul lui iunie și au fost deja reînnoite. Vorbim de posibilitatea agravării sancțiunilor existente în condițiile în care Rusia nu pune în aplicare, conform propriilor sale angajamente, Minsk 2”, a menționat jurnalistul.

Emil Hurezeanu a vorbit și despre reportaje din presa germană, din culisele acestui summit.

„Oameni care nu apar de obicei, artizani ai sfârșitului Războiului Rece, mai ales din partea germană, dar cu funcții foarte mari, aproape toți regretau la unison faptul că Occidentul a ignorat șansele unei mai bune înțelegeri cu Rusia în Uniunea Europeană și în NATO, în general, retrospectiv. Asta m-a făcut să mă gândesc la faptul că există un interes pentru stabilirea legăturilor cu Rusia. Există acest interes”, a declarat Emil Hurezeanu.

„Dar, pe de altă parte, Occidentul are propria lui conștiință de sine și faptul că Rusia nu este invitată, că sancțiunile sunt continuate așa cum vedem, arată și o fermitate – care întotdeauna a fost proprie Occidentului, din fericire, având Statele Unite în spate de-a lungul întregului Război Rece. Această fermitate, dublată cu disponibilitatea de a dialoga de fiecare dată și de a răspunde în funcție de ce face celălalt, după părerea mea, este unul dintre motoarele principale ale păcii, în condiții de tensiuni și în condiții în care nu toată lumea e de acord cu termenii păcii, dominanți, propuși de partea adversă”, a subliniat jurnalistul.

• Capital: Ruşii avertizează: Instalarea de rachete americane în Europa, un pas spre al treilea război mondial

Posibila desfăşurare de rachete de croazieră americane în Europa reprezintă un pas spre al treilea război mondial, a declarat într-un interviu acordat la sfârşitul săptămânii trecute postului leton de radio Baltkom expertul militar rus Igor Korotcenko, redactorul şef al publicaţiei militare ruse ‘Naţionalnaia oborona’ (‘Apărarea naţională’), relatează RIA Novosti.

‘Acesta este un pas spre al treilea război mondial. Eu nu înţeleg logica americanilor. Şi în special nu înţeleg logica Europei, care nu se opune acestui lucru. Remarcaţi, nu Rusia îşi instalează rachetele în Cuba, americanii îşi desfăşoară rachete în Europa pentru a ţinti Rusia. De ce? Nu există astăzi niciun fel de ameninţare’, a spus Korotcenko.

Agenţia de presă AP, citată de mass-media internaţionale, a relatat că administraţia SUA ia în considerare posibilitatea instalării unor rachete în Europa, ca răspuns la ceea ce consideră a fi încălcarea de către Rusia a unui tratat nuclear datând din perioada Războiului Rece.

În ultimii ani, Rusia şi SUA s-au acuzat reciproc de dezvoltarea armelor care intră sub incidenţa Tratatului privind forţele nucleare cu rază intermediară de acţiune (FNI), semnat în 1987 de liderul sovietic Mihail Gorbaciov şi preşedintele american Ronald Reagan. În luna martie, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Rusia a propus în mod repetat SUA ‘consultări concrete’ în acest sens, dar nu a primit niciun răspuns.

Totodată, Daily Mail a citat o declaraţie făcută duminică de ministrul de externe britanic, Philip Hammond, potrivit căreia Marea Britanie ar putea să accepte să găzduiască rachete nucleare americane pe teritoriul ei, în contextul tensiunilor cu Rusia. Londra, a explicat el, ar trebui să trimită (preşedintelui rus) Vladimir Putin ‘semnale clare’ ca răspuns la ‘indicii îngrijorătoare’ de creştere a activităţii militare ruse, inclusiv instalarea de rachete în Kaliningrad, potrivit aceluiaşi ziar britanic. 

Armele nucleare nu sunt ‘o plasă cu cartofi’. Marii Britanii nu îi va fi atât de uşor să găzduiască rachetele americane, în genere, Londra ar trebui să înceteze isteria privind Rusia, deoarece Federaţia Rusă nu reprezintă nicio ameninţare la adresa acesteia, a declarat luni preşedintele Comisiei pentru apărare din Dumă (camera inferioară rus), Vladimir Komoedov, fostul comandant al Flotei Rusiei din Marea Neagră.

‘Marea Britanie ar trebui să înceteze această isterie privitor la Rusia. Ce, nu îi sunt îndeajuns propriile arme nucleare? Are suficiente. Trebuie să-i dăm crezare lui Putin care a spus că Rusia nu intenţionează să atace pe nimeni nici astăzi, nici în viitorul apropiat sau mai îndepărtat. Dacă nu-l credeţi pe el, atunci daţi-i crezare poporului rus şi încetaţi această isterie‘, a lansat Komoedov, comentând declaraţia ministrului britanic al apărării.

Relaţiile dintre Rusia şi Occident sunt la cel mai scăzut nivel de la încheierea Războiului rece, ca urmare a crizei ucrainene.

• Antena3: INFERN la o unitate militară de depozitare a combustibilului din Ucraina. 17 rezervoare au EXPLODAT şi cel puţin 4 pompieri au murit (VIDEO)

Explozia mai multor rezervoare de petrol, dintr-o unitate militară petrochimică de lângă Kiev, a provocat un incendiu de proporţii. Mai multe persoane şi-au pierdut viaţa, relevă presa locală.

Infernul pare scăpat de sub control, după explozia celor 17 rezervoare. Există riscul ca mai multe containere şi conducte de gaz metan să sară şi ele în aer.

“În momentul exploziei, 180 de pompieri încercau să limiteze incendiul. Nu se ştie câţi dintre aceştia au supravieţuit. Ambulanţele fac faţă cu greu numărului mare de răniţi, care sunt transportaţi la spital. Reprezentanţii echipajelor de urgenţă spun că un gazoduct a luat foc şi este foarte probabil ca şi acesta să explodeze“, transmite postul TV 1+1.

Dezastrul a avut loc la unitatea BRSM-Nafta, situată la 20 de km distanţă de capitala ucraineană şi a izbucnit în cursul nopţii trecute, când cel puţin un muncitor a murit în flăcări. Alţi cinci au fost transportaţi la spital, suferind arsuri extrem de grave.

Bilanţul victimelor a crescut în această dimineaţă, când focul s-a extins şi a cauzat explozii masive.
Câţiva pompieri şi-au pierdut viaţa, a anunţat ministrul de Interne, Arsen Avakov, dar nu există cifre oficiale.

Potrivit postului de televiziune 1+1, cel puţin patru pompieri au murit, şase sunt daţi dispăruţi, iar alţi şase au fost trimişi la spital cu răni grave.

50 de echipaje de pompieri au fost chemate să intervină, dar acestea au fost nevoite să se retragă din cauza amploarei incredibile a vâlvătăilor.

Locuitorii din Vasilkov şi din satele apropiate spun că nori negri de fum au acoperit cerul, iar mirosul este unul toxic.

Proporţiile dezastrului au determinat autorităţile să ia în calcul evacuarea populaţiei din zona afectată.

“Ce se întâmplă este catastrofal. Oamenii ar trebui evacuaţi pe o rază de cel puţin cinci kilometri. Este un pericol serios asupra sănătăţii, sustanţele toxice ca acestea pot provoca cancer şi alte boli respiratorii. După stingerea incendiului, vom fi nevoiţi să facem faţă unei alte faze, la fel de periculoasă: ploaia acidă, care va distruge recoltele de pe câmpuri şi pădurile“, a declarat Vladimir Boreyko, un reprezentant au ecologiştilor ucraineni.

Adjunctul ministrul de Interne, Zoryan Shkiryak, a spus că focul ar fi fost provocat intenţionat sau ar fi o încălcare gravă a normelor de siguranţă. De asemenea, o altă ipoteză ar fi că focul a izbucnit după ce hoţii au încercat să fure combustibil din rezervoare, relatează şi UNIAN, citând surse poliţieneşti.

• Income Magazine: MISTERIOSUL Grup Bilderberg se reuneste in Austria

Conform traditiei, Grupul Bilderberg, supranimit de unii guvernul din umbra al lumii sau clubul unde se traseaza marile linii ale politicii mondiale in toate domeniile de activitate, si-a dat intalnire si anul acesta tot in cursul lunii iunie. Locul ales pentru desfasurarea, in spatele uor usi bine ferecate si departe de indiscretia presei, discutiilor si dezbaterilor, este Austria.