Armata UCRAINEI ar fi infiintat o BRIGADA anti-romaneasca/ RUSIA construieste a doua BAZA MILITARA langa Ucraina/ STRATEGIA RUSIEI IN SIRIA SI INTALNIREA DINTRE PUTIN SI NETANYAHU/ PUTIN inaugureaza “cea mai mare moschee” din EUROPA

• Romania Libera: RUSIA susţine că UCRAINA se pregăteşte de un război cu România. Ministerul român de Externe cere explicaţii Kievului

Armata Ucrainei va înfiinţa o unitate militară care va avea misiunea să riposteze împotriva unui eventual atac din partea României. Această informaţie a fost difuzată de agenţia de presă rusă TASS, care citează o publicaţie locală din Ucraina, conform Agerpres.

Ministerul de Externe al României a anunţat, miercuri, că “a instructat Ambasada României la Kiev şi Consulatul general al României la Cernăuţi să verifice autenticitatea informaţiilor vehiculate în spaţiul mediatic”.

Potrivit comunicatului MAE, instrucţiunile au fost transmise de la Bucureşti către cele două reprezentanţe diplomatice din Ucraina la data de 21 septembrie.

Ulterior, la data de 22 septembrie 2015, “reprezentanţi ai conducerii Ministerului Afacerilor Externe au avut o întrevedere cu ambasadorul Ucrainei la Bucureşti”.

La întâlnirea de marţi “a fost transmisă dorinţa părţii române de a obţine, în cel mai scurt timp posibil, de la partea ucraineană informaţii complete şi verificate privind veridicitatea celor circulate în mass-media pe această temă. S-a exprimat speranţa fermă că statul ucrainean nu a întreprins o astfel de măsură, în condiţiile în care, prin atitudinea şi acţiunile sale România susţine necondiţionat independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, oficialii ucraineni exprimând în mod repetat aprecierea statului vecin pentru poziţiile constante şi ferme ale României”, subliniază comunicatul MAE.

Ştirea lansată de agenţia rusă TASS susţine că informaţiile privind noua brigadă a armatei ucrainene provin de la comandantul brigăzii, colonelul Vasyl Zubanych, precum şi de la șeful Departamentului de organizare-mobilizare din cadrul comandamentului operativ Zapad (Vest), colonelul Viktor Kevljuk.

“Ministrul Apărării al Ucrainei a luat decizia de forma o nouă brigadă montană de asalt cu numărul 10. Locul de cartiruire al brigăzii va fi Kolomyia. Avem sarcina de a vedea ce a rămas acolo din obiectivele militare, de a desfășura acțiuni de reconstrucție și reutilare a cazărmilor. După aceasta, vom fi gata să angajăm pe bază de contract în jur de o mie de voluntari”, ar fi declarat Kevljuk în oraşul Ivano-Frankivsk.

Potrivit acestuia, “obiectivul principal al brigăzii este apărarea în fața unor ipotetice pretenții teritoriale asupra Bucovinei din partea României”. Totuşi, mai există un teritoriu unde ar putea fi nevoie de combatanți care “să știe să lupte foarte bine în munți — Crimeea”.

Conform planificării, procesul de constituire a noii brigăzi ucrainene se va finaliza până la 30 octombrie.

• Hotnews:

NATO a semnat o serie de acorduri cu Ucraina. Petro Porosenko ar putea cere stationarea unor trupe de mentinere a pacii in regiunea Donbas, la Adunarea Generala ONU

NATO si Ucraina au semnat o serie de acorduri, printre care un parteneriat in domeniul comunicatiilor si un acord cu privire la statutul Misiunii NATO in Ucraina, dupa ce secretarul general al Aliantei, Jens Stoltenberg, a participat la o sedinta a Consiliului National ucrainean pentru Securitate si Aparare, relateaza Mediafax, citand Euronews. De asemenea, presedintele ucrainean Petro Prosenko si-a anuntat intentia de a ridica problema stationarii in regiunea Donbas (estul tarii) a unor trupe de mentinere a pacii, la apropiata Adunare Generala a ONU.

“Trupele rusesti sunt prezente in Ucraina. Si continua sa-i sustina pe separatisti prin antrenament, cu echipamente, comanda si control. De aceea, indemn Rusia sa-si retraga toate fortele din estul Ucrainei si sa implementeze deplin acordurile de la Minsk”, a declarat Jens Stoltenberg.

Rusia continua sa nege orice implicare in conflictul din estul Ucrainei. Opinia publica ucraineana s-a schimbat in mod radical, dupa ce la inceputul razboiului civil din Ucraina 60% dintre ucraineni se pronuntau impotriva aderarii la NATO. “Aproximativ 64% dintre alegatorii ucraineni ar vota pentru aderarea la NATO. Ei au indicat ca principal motiv faptul ca aderarea (Ucrainei la NATO) va garanta securitatea tarii in viitor. Al doilea motiv este ca aderarea (Ucrainei) la NATO ar fi primul pas pe drumul catre aderarea la UE”, a declarat sociologul Maria Zolkina de Fundatia Initiativelor Democratice Ilko Kuceriev.

Petro Porosenko si Jens Stoltenberg au trecut in revista, inainte de sedinta Consiliului National ucrainean pentru Securitate si Aparare, trupele din cadrul Centrului pentru Mentinerea Pacii si Securitate al armatei ucrainene de la Liov, in vestul Ucrainei.

NATO a respins insa, din nou, o eventuala furnizare de armament Ucrainei.

Petro Porosenko a anuntat si ca Ucraina va organiza un referendum privind aderarea la Alianta militara, insa scrutinul nu va avea loc in viitorul apropiat. Inainte de organizarea unui astfel de referendum, este necesar ca statul ucrainean sa implementeze reforme importante.

Rusia planifica o a doua baza militara de dimensiuni mari in apropierea granitei cu Ucraina

Rusia intentioneaza sa construiasca o a doua baza militara de dimensiuni mari in apropierea granitei cu Ucraina,in conditiile in care NATO a acuzat deja Moscova ca sprijina cu trupe rebelii separatisti pro-rusi din estul statului vecin, transmite Reuters.

Noua baza militara va gazdui 5000 de soldati si armament greu, potrivit unor documente publice si oamenilor care lucreaza la fata locului.

Baza este localizata intr-un punct mai estic decat cea din regiunea Belgorod, aflata de asemenea in constructie si anuntata de Reuters la inceputul acestei luni, insa ramane aproape de granita regiunea Lugansk,z ona din Ucraina controlata de separatisti.

Bazele fac parte din masarea militara ruseasca de-a lungul liniei de confruntare cu vestul, care se intinde la Marea Neagra pana in sudul Marii Baltice, o linie de demarcatie ce aminteste de Cortina de Fier din timpul Razboiului Rece.

Rusia si-a marit in ultima perioada si prezenta militara in Siria.

NATO si guvernul pro-occidental din Ucraina acuza Moscova ca foloseste bazele de la granita cu fosta republica sovietica pe post de avanposturi de unde trimite trupe in zonele din Ucraina in care aproape 8.000 de persoane au fost ucise incepand cu aprilie 2014.

Rusia continua sa trimita trupe in Siria pentru a proteja fortareata lui Basshar Al-Assad

IHS Jane’s, o organizatie de analiza defensiva, a prezentat imagini din satelit cu echipamentul adus in doua facilitati rusesti de langa baza aeriana de langa Latakia, informeaza Washington Post. Noua facilitate, localizata langa orasul Al-Sanobar, arata ca au fost aduse noi vehicule si corturi, iar la depozitul de armament din Istamo se pot vedea suprafete noi asfaltate. “Constructia pana acum arata o crestere a fortei expeditionare ce va spori puterea terestra a Rusiei, putand proteja mai bine regiunea Latakia” , a precizat Robert Monks, editor la IHS Jane’s Defense Review.

Monks a adaugat ca urmatorul pas al Rusiei va fi sa trimita detasamente de comunicare in zona pentru ca trupele rusesti sa se poata coordona mai bine.

Imaginile, postate de siteul de monitorizare a conflictelor Oryx Blog, arata vehicule R-166-0.5 in care se afla soldati rusi. Conform site-ului, vehiculul ofera “comunicare de date si voce pe o raza mare” .

Pana in acest moment, Rusia are 28 de avioane, precum si 14 elicoptere stationate in Aeroportul International Bassel Al-Assad din Latakia, conform oficialilor americani. Pe langa avioane, imaginile din satelit arata artilerie si tancuri T-90.

Marti, secretarul de stat american John Kerry a declarat ca avioanele reprezinta “protectie”, majoritatea avioanelor stationate fiind pregatite pentru atacuri la sol.

Armata siriana a folosit pentru prima data dronele rusesti 

Armata siriana a folosit pentru prima data, miercuri, dronele furnizate de Rusia in lupta impotriva jihadistilor, au declarat surse de securitate de la Damasc, scrie AFP.

“Pentru prima data, armata a utilizat astazi dronele primite de la Moscova in operatiunile impotriva extremistilor din nordul si estul tarii”, au precizat sursele de securitate, fara sa dea detalii despre tipul dronelor sau despre regiunile in care au avut loc atacurile.

Rusia, aliat traditional al Damascului, a crescut recent sprijinul pentru regimul lui Bashar al-Assad, decizie ce a provocat ingrijorare in Statele Unite ale Americii.

• Gandul.info/

Lelia Munteanu: Rusia are o strategie coerentă în Siria, iar israelienii sunt singurii care par să priceapă asta

Contrar uzanţelor diplomatice, premierul Netanyahu s-a deplasat la Moscova împreună cu şeful Marelui Stat Major, general locotenent Gadi Eizenkot, şi cu şeful Informaţiilor Militare, general maior Herzl Halevi. La rândul său, preşedintele Putin a fost asistat la discuţii de consilierul pe probleme de siguranţă naţională, redutabilul Nikolai Patruşev.

Anticipam zilele trecute scopul principal al vizitei, acum lucrurile sunt clare şi confirmate. În primul rând, premierul israelian a dorit să se pună de acord cu preşedintele rus asupra noilor reguli ale jocului în regiune, să se încredinţeze că  operaţiunile sale asupra Hezballah nu vor fi stânjenite de prezenţa trupelor ruse şi – lansând o ipoteză de proporţii bibilice, cum obişnuieşte – să tatoneze intenţiile Iranului în legătură cu Înălţimile Golan. (Cu zece zile înainte de vizita delegaţiei israeliene, la Moscova ajunsese generalul iranian Qassem Suleimani, membru al Armatei Gardienilor Revoluţiei, comandantul brigăzii paramilitare a acesteia, însărcinată cu operaţiunile clandestine în străinătate, care a avut o lungă conversaţie cu acelaşi consilier, generalul Patruşev). Securitatea Israelului se şubrezeşte pe zi ce trece – cu un Ierusalim în flăcări, cu rachetele Hezballah căzând în neştire. În contextul acesta, prezenţa iranienilor în zonă, care nu e o noutate, devine o ameninţare mortală, dacă e încurajată de ruşi. În al doilea rând, prin vizita la Moscova, Israelul a dorit să dea un semnal şi un avertisment Statelor Unite.

E drept că, în istoria relaţiilor bilaterale, Netanyahu n-a obţinut niciodată mai nimic de la Putin. Acum însă lucrurile s-au schimbat, chiar dacă răspunsurile lui Putin au fost la fel de alunecoase ca de obicei. Ceea ce Israelul pare a fi înţeles înaintea altora este că Rusia, spre deosebire de Statele Unite, are o strategie coerentă în zonă, iar situaţia politică internaţională e coaptă pentru a o pune în aplicare (demersurile confuze ale americanilor şi presiunile pe care criza refugiaţilor le exercită asupra Uniunii Europene).

Nu e lipsit de importanţă faptul că până şi susţinătorii preşedintelui Obama sunt obosiţi de bâjbâieli. Nicholas Kristof, editorialistul de la  New York Times, a postat pe twitter, la 18 septembrie, următorul text, cu un link la o analiză dură a lui Peter Baker (consemnată cu o zi înainte în paginile jurnalului): “White House just sounds sillier and sillier on Syria. Even for those of us sympathetic to Obama, this is nonsensical”. (N-am citit frazele lui Kristof pe twitterul său, ci pe site-ul unui jurnalist saudit, dovadă că mesajul dublului premiat Pulitzer s-a împrăştiat repede).

Încoerenţa care domneşte în coaliţia anti-ISIS coordonată de Statele Unite a grăbit deplasarea lui Netanyahu la Moscova.

Sunt zile în care confuzia e atât de mare, încât nu se ştie cine cu cine luptă la sol. (Din aer, perspectiva trebuie să fie şi mai descurajantă).

Membrilor coaliţiei (în special ai “Axei Sunnite” – Turcia, Egipt, Arabia Saudită şi Qatar) nu le e încă limpede care este inamicul principal: autointitulatul Stat Islamic, An-Nusra şi celelalte grupări teroriste sau Al-Assad. Până una-alta, turcii şi-au luat drept ţintă kurzii (singurii care luptă eficient împotriva ISIS şi care, chiar în aceste ore, încearcă să cucerească oraşul de graniţă Jarabulus, ceea ce le-ar tăia voluntarilor veniţi prin Turcia legăturile cu teritoriul cucerit de ISIS).

Americanii iniţiaseră un program de pregătire destinat “rebelilor moderaţi” (de ani de zile dăinuie această contradicţie în termeni), inamici ai regimului de la Damasc, program în care s-au băgat vreo 500 milioane de dolari, care însă a scos până acum o “promoţie” de doar câteva zeci de persoane, capturate, dezarmate şi nimicite de cum au intrat în luptă.

Ce au discutat Putin şi Netanyahu, precum şi generalii celor două armate, în spatele uşilor închise, vom înţelege curând. Primul atac major al ruşilor în regiune ne va spune mai multe şi despre strategia pe care au adoptat-o.

Cred, în lumina ultimelor informaţii, că Rusia va începe prin a-şi desfăşura forţele în zona central-vestică a Siriei, la Hama. Acolo îşi poate deschide două fronturi de luptă: împotriva miliţiilor jihadiste ale Jabhat An-Nusra (franciza Al-Qaeda în Levant) şi împotriva ISIS. Altădată luptând alături de ISIS, An-Nusra (sprijinită puternic de turci, inclusiv pentru a lupta contra kurzilor simpatizanţi PKK, declarată abia în vara anului trecut organizaţie teroristă) se concentrează acum asupra armatei lui Al-Assad.

E foarte complicat, dar logic.

Însă Orientul Mijlociu rămâne, cum spunea un fost premier israelian, un spaţiu unde impresiile sunt importante.

Lelia Munteanu: Micul Israel Alawit

Circulă multe scenarii în legătură cu viitorul apropiat al Siriei.

Scenariile acoperă o scală de la fantasmagoric la plauzibil, în funcţie de cum răspund la trei întrebări fundamentale. 1) Care sunt intenţiile Rusiei? 2) Care sunt intenţiile Statelor Unite şi cum vor putea americanii să împace interesele membrilor coaliţiei anti-ISIS pe care o conduc? Se vor coordona ruşii cu americanii împotriva autointitulatului Stat Islamic, va exista voinţa politică de a-l dezmembra împreună, din Siria până în Libia?

Unul dintre scenariile plauzibile – însă pe termen foarte scurt, dat fiind că vecinătăţile se mişcă continuu – este cel cunoscut sub numele de ”Micul Israel Alawit”. Sună cam aşa: Rusia nu doreşte decât să susţină regimul Al-Assad şi va căuta să-l securizeze în regiunea pe care o controlează în prezent (aproximativ un sfert din teritoriu) – o limbă de pământ de pe coasta Mediteranei până la Damasc, asemănătoare configuraţiei statului Israel. Alawit, pentru că Siria, 75 la sută sunnită, este (era) condusă de şiiti, reprezentând 12 la sută din populaţie (allawiţii sunt o ramură mistică a islamului şiit). Restul de 12 la sută dintre sirieni sunt creştini, iar 3 la sută sunt de orientare religioasă eclectică (druzii, singura categorie de refugiaţi pe care Israelul ar fi dispus să-i primească).

Siria ar urma să fie împărţită, pe lângă acest Israel Alawit (controlat de Rusia şi, eventual, Iran), încă în două părţi: una în nord, aşa-numita Rojava, controlată de kurzi, şi alta de-a lungul graniţei cu Turcia, controlată de jihadişti.

Scenariul acesta al ruperii în trei a Siriei, horror pentru Turcia,  are cel puţin o hibă: ruşii nu se pot mulţumi doar cu a asigura un loc sub soare regimului Bashar Al-Assad. Au tot interesul – mai mare decât al multora – să stârpească autointitulatul Stat Islamic, în primul rând fiindcă ei înşişi se confruntă cu islamul radical în Caucaz, iar aproape 2.000 de voluntari, în majoritate ceceni, s-au alăturat ISIS (acum patru luni a şters-o şeful forţelor speciale tadjice).

Putin şi Netanyahu s-au întâlnit astăzi, faţă către faţă, la Moscova. Despre asta mâine, pe lumină.

• Hotnews: Parteneriatul in domeniul gazelor intre Moscova si Ankara ramane de actualitate, in ciuda “dificultatilor” (Kremlin)

Parteneriatul in domeniul gazelor dintre Rusia si Turcia ramane de actualitate in ciuda “dificultatilor”, a declarat miercuri Kremlinul, in timp ce Ankara a anuntat inghetarea negocierilor cu Moscova asupra proiectului de gazoduct Turkstream, informeaza AFP si Agerpres.

In timpul unei intalniri la Moscova, presedintele rus Vladimir Putin si omologul sau turc Recep Tayyip Erdogan au stabilit ca “lucrarile continua” in legatura cu parteneriatul celor doua tari in sectorul gazelor naturale, a declarat purtatorul de cuvant al Kremlinului, Dmitri Peskov.

“Este o lucrare complexa ce implica dificultati, dar totul este pe drumul cel bun”, a asigurat el, adaugand ca cei doi sefi de stat ar trebui sa se intalneasca “o data sau de doua ori pana la sfarsitul anului pentru a-si sincroniza abordarile” privind parteneriatul ruso-turc in domeniul gazelor.

“Turcia ramane un partener foarte important pentru noi”, a adaugat el.

Aceasta declaratie intervine in timp ce Ankara a anuntat in septembrie ca discutiile purtate de mai multe luni cu Moscova au fost “inghetate” asupra ambitiosului proiect de gazoduct denumit Turkstream.

Un impas din cauza unei “lipse de incredere reciproca”, a explicat un responsabil al Ministerului turc al Energiei, Sefa Sadik Aytekin.

Gazoductul Turkstream, a carui punere in functiune era initial programata pentru sfarsitul anului 2016, ar trebui sa inlocuiasca proiectul abandonat South Stream si sa permita Rusiei sa livreze gaz UE ocolind Ucraina, aminteste France Presse.

Cu Turkstream, Gazprom prevede cresterea capacitatii sale la 63 miliarde de metri cubi pentru a alimenta piata europeana, in timp ce grupul rus nu vrea sa semneze un nou contract de tranzit cu Ucraina.

• Gandul.info: Declaraţia lui Putin, după ce a fost inaugurată la Moscova una dintre cele mai mari moschei din Europa

Una dintre cele mai mari moschei din Europa a fost inaugurată miercuri, la Moscova, în prezenţa preşedintelui rus, Vladimir Putin, alături de care s-au aflat omologii săi din Turcia, Recep Tayyip Erdogan, şi din Kazahstan, Nursultan Nazarbaev, precum şi liderul palestinian, Mahmoud Abbas, informează EFE şi TASS.

“Este un mare eveniment pentru musulmanii din Rusia”, ţară “multiconfesională în care, vreau să subliniez, islamul este una dintre religiile tradiţionale”, a afirmat şeful statului rus. “Această moschee va fi o sursă pentru propagarea ideilor umaniste şi a adevăratelor valori ale islamului”, a adăugat el, criticând categoric organizaţia Statul Islamic (IS) pentru că “denaturează islamul”, scrie Agerpres.

Cu o suprafaţă de 19.000 de metri pătraţi şi o înălţime comparabilă cu aceea a unei clădiri de şase etaje, Marea Moschee din Moscova poate primi simultan 10.000 de persoane şi îşi va deschide porţile pentru public joi, cu prilejul Sărbătorii sacrificiului, cunoscută şi sub numele de Kurban Bayram.

Edificiul se află pe locul unei foste moschei, ridicate în anul 1904, care se ruinase complet.

“Costurile construcţiei au fost de aproximativ 170 de milioane de dolari”, a declarat vicepreşedintele Consiliului Muftiilor din Rusia, Rushan Abbyasov, precizând că suma a fost suportată, în cea mai mare parte, de un oligarh originar din Daghestan.

Islamul este cea de-a doua religie din Rusia, unde trăiesc în prezent 23 de milioane de musulmani, dintre care 1,5 milioane în capitală, potrivit Consiliului Muftiilor din această ţară. Moscova ocupă locul al doilea în Europa, după Paris, din punctul de vedere al numărului de musulmani. Dată fiind rata ridicată de natalitate în rândul locuitorilor de religie musulmană, numărul acestora a crescut constant după destrămarea fostei URSS.

În Rusia există la ora actuală peste 7.000 de moschei, în capitală funcţionând patru asemenea lăcaşe de cult.