Mitropolitul Atanasie de Limassol ia atitudine fata de documentul panortodox referitor la relatiile cu lumea crestina: NU EXISTA ALTE BISERICI, CI DOAR EREZII SI SCHISME. DACA EREZIILE SUNT BISERICI, UNDE ESTE UNA SI SINGURA BISERICA A LUI HRISTOS?
- Roman Ortodox in Franta: Scrisoarea Mitropolitului Atanasie de Limassol adresata Sfantului Sinod din Cipru cu privire la documentul propus pentru Sinodul Panortodox, si intitulat “Relațiile Bisericilor Ortodoxe cu întreaga lume creștină”
Am primit textele care au fost aprobate ca decizii în diferitele Conferințe Presinodale, care au avut loc într-un timp sau altul, pentru pregătirea Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, și care susțin în mod oficial subiectele textelor ce urmează să fie prezentate Sfântului și Marelui Sinod, pentru a fi adoptate. Vă mulțumesc foarte mult pentru trimiterea lor.
În conformitate cu Regulamentul de organizare și funcționare al Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, care a fost trimis și în special cu privire la articolul 12, alineatele 2 și 3, unde se menționează că ne putem exprima punctele de vedere față de Sinodul Local, în primul rând, trimit cu smerenie Sfântului Sinod al Sfintei noastre Biserici, după cum îmi cere conștiința, opiniile și convingerile mele cu privire la subiectul problemelor de mai jos.
În ceea ce privește textul celei de-a V-a Conferințe Presinodală Ortodoxă, care a avut loc în perioada 10-17 octombrie 2015, la Geneva, Chambésy, și care este intitulată “Relațiile Bisericilor Ortodoxe cu întreaga lume creștină”, trebuie să declare următoarele:
Sunt absolut de acord cu primele trei articole ale textului. Cu toate acestea, în ceea ce privește articolele 4 și următoarele, trebuie să observăm că: atunci când Biserica Ortodoxă se roagă – cum face întotdeauna – “pentru unirea tuturor”, cred că are în vedere întoarcerea, în unire cu Ea, a tuturor celor care s-au despărțit și s-au îndepărtat, precum ereticii și schismaticii. Această revenire are loc după ce au renegat erezia sau schisma lor. După ce au părăsit acestea, ei sunt încorporați în Biserica Ortodoxă și se alătură Ei – se unesc cu Ea – prin pocăință și cerințele stabilite de sfintele canoane.
Biserica Ortodoxă a lui Hristos nu a pierdut niciodată “unitatea de credință și de împărtășire în Sfântul Duh” și nu acceptă teoria restaurării unității a “celor care cred în Hristos”, deoarece Ea crede că deja există unitatea respectivă, între cei care sunt copiii Săi botezați. Această unitate există între ei și cu Hristos, în credința cea dreaptă [a Bisericii], care nu există în rândul ereticilor și a schismaticilor. Acesta este motivul pentru care Biserica vrea ca ei să se întoarcă în sânul Ortodoxiei prin pocăință.
Cred că ceea ce este menționat în articolul 5 cu privire la “unitatea pierdută a creștinilor” este o greșeală, deoarece Biserica, ca popor de credincioși lui Dumnezeu, uniți între ei și cu Capul Bisericii Care este Hristos, nu a pierdut niciodată această unitate, care este a Sa și, prin urmare, nu are nevoie să o regăsească, sau încă, să o caute, aceasta deoarece a existat dintotdeauna și va exista, din moment ce Biserica lui Hristos nu a încetat și nu va înceta niciodată să existe.
S-a întâmplat ca grupuri, sau popoare, sau persoane izolate, să părăsească trupul Bisericii. Or, Aceasta dorește și trebuie să lucreze într-un spirit misionar pentru ca aceștia să se întoarcă în pocăință pe calea canonică în Biserica Ortodoxă. Aceasta înseamnă că nu există alte Biserici, ci doar erezii și schisme, dacă vrem sa fim corecți în formulările noastre. Expresia “pentru restaurarea unității creștine” este eronată, deoarece unitatea creștină – și anume membrii Bisericii lui Hristos – n-a fost niciodată sfâșiată, din moment ce aceștia rămân uniți cu Biserică. Separarea de Biserică, și abandonarea Bisericii, din păcate, s-a întâmplat de multe ori prin erezii și schisme, dar pierderea unității interne a Bisericii nu s-a produs niciodată.
Mă întreb de ce în text se fac referiri multiple la “Biserici” și “Confesiuni”? Care este diferența dintre ele, și ce element le caracterizează pentru ca unele să fie numite “Biserici” și alte “Confesiuni”? Care Biserică este cea care este eretică, care este cea care constituie un grup, sau o confesiune schismatică? Cât, în ceea ce ne privește, noi mărturisim o singură Biserică, iar toate celelalte sunt erezii și schisme.
Considerăm că atribuirea titlului “Biserică” comunităților eretice sau schismatice este teologic, dogmatic și canonic absolut greșită, pentru că una este Biserica lui Hristos, așa cum este menționat în articolul 1, și o comunitate sau un grup eretic sau schismatic nu poate fi numit de noi Biserică. Doar Biserica Ortodoxă poate să fie [numita astfel n.n.].
Nimic din acest text nu menționează că singura cale care conduce la unitate cu Biserica este doar întoarcerea ereticilor sau schismaticilor, în pocăință, la Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească Biserica a lui Hristos, Care, în conformitate cu articolul 1, este Biserica noastră Ortodoxă.
Referirea la înțelegerea “tradiției Bisericii primare” dă impresia că există o diferență ontologică între Biserica primară a celor șapte Sfinte Sinoade Ecumenice și continuarea Sa autentică până în prezent, în care se află Biserica noastă Ortodoxă. Noi credem că absolut nici o diferență nu este între Biserica secolului XXI și cea din primul secol, căci una dintre trăsăturile distinctive ale Bisericii pe care o mărturisim în Crez este că Acesta este apostolică.
La articolul 12 se menționează că scopul comun al dialogului teologic este “restabilirea finală a unității în adevărata credință și în iubire”. Impresia care este dată este că noi, ortodocșii, cautam restabilirea în adevărata credință și unitatea de dragoste, ca și cum am fi pierdut-o și că o căutam să o găsim în dialogurile teologice cu eterodocșii. Consider că această teorie este teologic inadmisibilă de către noi toți.
Referirea textului la “Consiliul Mondial al Bisericilor”[CMB] îmi oferă posibilitatea să definesc poziția mea cu privire la diverse evenimente sincretiste anti-canonice care au avut loc, din timp în timp, și, de asemenea, fată de numele lui [CMB n.t], pentru că, în el, Biserica Ortodoxă este considerată ca “una dintre Biserici”, sau o ramură a unei Bisericii care caută și luptă pentru realizarea ei în el [CMB n.t.]. Dar pentru noi, singura și unica Biserică a lui Hristos este cea pe care o mărturisim în Crez.
În ceea ce privește ideea că salvarea credinței ortodoxe autentice este asigurată numai de către sistemul sinodal care este “judecătorul competent și ultim în materie de credință” [articolul 22 n.n.] conține un grad de exagerare care nu este conform cu adevărul. Într-adevăr, în istoria bisericească, numeroase Sinoade au mărturisit și au legalizat dogme false și eretice, în timp ce oamenii credincioși le-au respins și au salvat credința ortodoxă, făcând să triumfe Credința ortodoxă. Nici Sinodul fără poporul credincios – pliroma Bisericii – și nici poporul fără Sinodul episcopilor săi nu se pot considera ca Trupul și Biserica lui Hristos, și să exprime corect experiența și doctrina Bisericii.
Am înțeles, Preafericite și Preasfințiți frații Sinodali, că expresii dure și jignitoare nu pot să apară în textele ecleziastice contemporane, și că nimeni, cred, nu vrea expresii de acest tip. Cu toate acestea, adevărul trebuie să fie exprimat cu exactitate și claritate întotdeauna, în mod natural, cu discernământ pastoral și iubire adevărată față de toți. Avem, de asemenea, datoria față de toți frații care sunt în erezii și schisme, să fim absolut sinceri cu ei și, cu dragoste și durere, să ne rugăm și să facem totul pentru întoarcerea lor la Biserica lui Hristos.
Cu smerenie gândesc că textele de o asemenea importanță și greutate reieșite din Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe trebuie să fie redactate cu grijă și formulate cu toată precizia teologică și canonică, în așa fel încât să nu se ivească definiții și declarații care nu sunt clare și adecvate formulării teologice, precum și formulări eronate care pot duce la interpretări dăunătoare și la alterări ale adevăratului punct de vedere al Bisericii Ortodoxe. Mai mult decât atât, un Sinod, pentru a fi validat canonic, nu trebuie în nimic să se separe de duhul și doctrina Sfintelor Sinoade care l-au precedat, precum și de învățătura Sfinților Părinți și a Sfintelor Scripturi, și nu trebuie să lase să se aștearnă nici o umbră asupra formulării adevărului de credință.
Când grupările eretice și schismatice au fost numite Biserici de Sfinții noștri Părinții, când și unde în textele sfintelor canoane și definițiile Sinoadelor Ecumenice și Locale? Dacă ereziile sunt Biserici, unde este Una și singura Biserica a lui Hristos și a Sfinților Apostoli?
Mai mult decât atât, îmi exprim cu smerenie dezacordul cu privire la abolirea practicii tuturor Sfintelor Sinoade Locale și Ecumenice în vigoare până în prezent, în care se dorea ca fiecare episcop să poată dispune de propriul său vot. Nu a existat niciodată problema acestei scheme: un vot pentru o Biserică – ceea ce face ca membri Sfântului și Marelui Sinod, cu excepția Întâistătătorilor, să fie elemente pur decorative, lipsindu-i de dreptul de vot.
Mai am și alte neînțelegeri și obiecții cu privire la alte puncte ale textelor, dar nu vreau să obosesc mai mult cu acest lucru, și mă limitez la temele pe care le consider de cea mai mare importanță, față de care îmi exprim dezacordul și punctul meu de vedere și credința mea.
Nu doresc prin ceea ce am scris să întristez pe nimeni, și nu vreau să se considere că dau o lecție sau judec frații și Părinții mei în Hristos. Pur și simplu, simt nevoia de a exprima ceea ce conștiința mea îmi cere.
Cer ca opiniile mele să fie luate în considerare în actele Sfântului Sinod.
Cerând sfintele voastre rugăciuni, rămân smeritul vostru frate în Hristos,
+ Atanasie de Limassol
Traducere de Roman Ortodx in Franta dupa textul: Orthodoxie. com, Lettre du métropolite de Limassol Athanase au Saint-Synode de l’Église de Chypre concernant le document adopté par la Synaxe des primats au sujet des «Relations des Églises Orthodoxes avec l’ensemble du monde chrétien»
- “RELATIILE BISERICII ORTODOXE CU INTREAGA LUME CRESTINA” – proiectul documentului pentru SINODUL PANORTODOX. Critica teologului Dimitrios Tselenghidis. AFIRMATII CONTROVERSATE SI CONTRADICTORII DESPRE UNITATEA BISERICII SI MISCAREA ECUMENISTA. STATUAREA“SISTEMULUI SINODAL” CA UNICA GARANTIE A PASTRARII ORTODOXIEI
- PATRIARHUL KIRILL pe tema SINODULUI PANORTODOX: Nu vom numi Marele Sinod ca fiind ”ECUMENIC”/ Recunoasterea unilaterala a SCHISMATICILOR din UCRAINA ar avea CONSECINTE CATASTROFICE pentru UNITATEA ORTODOXIEI/ Care este documentul pre-sinodal cel mai important in opinia liderului Bisericii Rusiei?
- SINAXA PANORTODOXA LA CHAMBESY. Cuvantarile PF Bartolomeu si PF Daniel. PATRIARHUL ECUMENIC RIDICA PROBLEMA “URMARILOR CANONICE” PENTRU CEI CARE NU VOR PRIMI DECIZIILE “SFANTULUI SI MARELUI SINOD”. Cat de reprezentative sunt lucrarile sinaxelor panortodoxe?
*
Doneaza pentru filmul "Scrum"
Ooooh , extraordinar cuvântul IPS sale !!!! Atât de elegant si-n acelasi timp fara echivoc conceput răspunsul , cum doar cineva care este inspirat de Duhul Sfânt poate sa gândească .
Doamne , ajuta!
Foarte bune observatii a facut Preasfintia Sa,exacte si clare,la sange,cum se spune.Vrednic este!
Preasfintia Sa a fost si ramane ucenic credincios al Sfantului Paisie Aghioritul.
@pr. dr. Ciprian Staicu
Parinte, va rog, imi raspundeti la o intrebare?
Daca ierarhii Bisericii cad in erezie, Sfantul Duh ramane cu cei care raman credinciosi lui Hristos (preoti si mireni)? Noi stim ca Sfantul Duh este in Biserica, in Sfanta Liturghie, in Sfintele Taine. Ce putem face noi mirenii daca acestea toate se iau de la noi, pentru nevrednicia noastra, prin caderea ierarhilor?
Putem sa ne rugam ca sa prevenim acest lucru
Nu stiam ca a fost ucenic, dar se vede din ce vorbeste ca are o corectitudine asa cum a invatat si din cartile ortodoxe, ceea ce a spus mitropolitul este exact invatatura sustinuta de biserica. Mai rau e ca sunt unele voci, culmea ortodoxe, care sustin tot felul de idei cum ca biserica ortodoxa ar fi incompleta fara acestia (catolici protestanti sau dusmanii cei mai inversunati musulmanii)… ne trezim ca auzim ca homosexualii, care fac cele mai abjecte si mari pacate, ajung sa fie acceptati de unul ca mitropolitul de Messina si indemnati credinciosii sa faca aceeasi greseala tratandu-i ca pe unii care nu gresesc cu nimic, sau mai rau se insinueaza ca nu trebuie discriminati desi nimeni nu i-a discriminat vreodata. Auzim ca altii vor un primat si intre intai statatorii bisericilor autocefale ortodoxe, alta aberatie. Intervine si puterea lumeasca ostila bisericii care gaseste pe cate unii care sa ceara sa fie acceptat in invatatura crestina agenda seculara si de promovare a pacatului. Vedem ce se intampla cu educatia sexuala care se vrea introdusa in scoli, invatarea copiilor sa accepte ca nefiind pacat ceea ce este considerat dintotdeauna pacat.
A ajuns sa ne mire ca cineva sustine ce e corect!.
De ce oare, pentru ca in mass media sunt promovate doar vocile care sustin ce e gresit si mai deloc o voce care sa sustina ce e corect, iar daca vorbesti asa ti se pune nedrept eticheta de intolerant. Noi stiim ca nu suntem intoleranti pt ca judecam pacatul in sine.
In zilele noastre persecutia crestinilor se face sistematic aparand mai intai legi care te obliga sa nu “persecuti” pe cineva prin asta intelegand ca nu ai voie sa spui, asa cum spuneau sfintii parinti, ca o atitudine a cuiva este gresita, invocandu-se ca atunci ii persecuti, ca asti intolerant. Este un termen ostentativ, exagerat, prin care se incearca sa se creeze un motiv de a-i opri pe oameni sa spuna pacatului ca e pacat. Zici ce e bine, ti se spune in mod abuziv ca discriminezi, desi nu e vorba de asa ceva.
Ca ortodocsi am avea multe de facut. Aici pe acest site este aratata multitudinea de evenimente de dimensiune istorica, in care vedem cum tari intregi adopta o atitudine clara anticrestina si anti valori crestine.
Sunt arestati fratii nostrii, sunt dati afara din servicii pentru ca poarta o cruciulita la gat in amintirea jertfei Mantuitorului, sunt obligati sa invete copii lor despre cum se face un pacat, obligandu-i sa nu mai considere anumite fapte ca ar fi o greseala, a devenit interzisa manifestarea crestinilor de craciun, interzisa pronuntarea cuvintelor mama si tata, asta in Anglia, Canada, Australia, acum se vrea si in tarile nordice in Franta si celelalte tari subordonate. La noi se vrea scoaterea unor cuvinte ca greseala, pacat diavol din manualele de religie si invatarea chiar de catre studentii de la teologie sa accepte hora draceasca a ecumenismului ceea ce sfintii parinti ar considera ca cea mai mare erezie, in care sunt aduse cu buna stiinta in invatatura ortodoxa, idei catolice protestante musulmane ce nu sunt decat niste erezii, greseli, indepartari de la credinta. Suna cam dur si neasteptat in ziua de azi cand se face apel la o asa zisa pace, intelegere, acceptare.Sa ne intelegem pe strada cu ceilalti, dar sa nu acceptam ceva din invatatura lor. De ce oare, pentru ca la judecata particulara diavolii ne vor invinovati de tot ce am gresit dogmatic pe langa propriile propriile fapte. Ingerii ce sa gaseasca bun raportat la acestea? Acceptarea unor idei eretice e un pacat mare sau mic? Am citit de monahi ajunsi in iad, de preoti cum e posibil. Intai datorita faptuliui ca acestia dau seama de faptele credinciosilor, raspund daca nu ii corecteaza, asa ca cea mai mare nenorocire pentru suflet ar fi sa ajungi preot si sa ti se ceara sa dai seama pentru tot raul ce se intampla, facut de oamenii pe care trebuia sa-i inveti. Sunt situatii dramatice ce nu sunt constientizate de multi. Mai rau este cand preotul monahul, ierarhul, accepta vreo invatatura gresita provenita de la o asa zisa biserica, la indemnul unor dusmani ai credintei, prefacuti in binevoitori.
In ziua de azi problema este ca unii indivizi din societatea civila vor sa-i adune, cu arcanul daca e nevoie pe cei cu functii mai mari, pentru a-i aduce la o unire fortata cu alte confesiuni, numite de unii biserici, asta pentru a diminua din corectitudinea si intransigenta ce o are ortodoxia.
Scopul crearea unei unitati in care fiecare sa fie anulat de celalalt.
Se vrea sa nu se comenteze in fata legilor anticrestine, ceea ce pentru noi ar fi un pacat. Unii accepta aceste idei, din nestiinta, crezand ca ecumenismul este un dialog simplu cu ceilalti… nicidecum ci o incercare de a uni adevarul cu minciuna si vai de reprezentantii adevarului daca accepta asa ceva, asta e motivul pentru care unii ajungeau in iad. Unirea se face acceptand invatatura ortodoxa. Ce o fi cu acea carte de istorie a religiilor? Ideea e aberanta pentru ca ceea ce e acolo nu e religie ci ceea ce a facut omul la indemnul diavoluluii. Religia adica (reunirea ) adevarata e cea revelata de insusi Fiul lui Dumnezeu, restul sunt lucruri de care e bine sa nu stii, pentru ca poti cadea in pacatul in care a cazut poporul ales cand s-a inchinat in felul in care o faceau popoarele in mijlocul carora a fost trimis. Era considerat un pacat sa faci ce faceau aceia. Asa si azi un student invata ce abnerau popoarele din america de sud? sau oceania, o tampenie mai mare nu se putea da sa invete unui viitor preot. Discutia cu aceia este exclusa, nu avem aceste tendinte de a-i corecta pe aceia. Scopul acestei carti este de a relativiza adevarul de a te face sa crezi ca si altii stiu ceva desi de la intuneric nu poti lua nimic.
Trebuie sa aflam ceea ce distruge constiinta oamenilor, a copiilor ca viitori credinciosi, daca vor mai ajunge cu atatea distractii aduse special si sa vedem in aceste vremuri de persecutie a crestinilor, care sunt intentiile clasei privilegiate de conducatori ce se dovedesc potrivnici ai invataturii crestine. Situatii sunt multe si avem datoria de a le afla si a le spune si turmei cuvantatoare care poate ca nu stie ce se intampla si ce planuri au altii cu privire la ei.
“Iata, sunt cu voi, pâna la sfârşitul veacului” (citat din memorie).
Să avem credință curata şi nădejde în Cuvântul Lui Dumnezeu…
Cine îl va birui pe Domnul Iisus?
Demonii???
Cei carora Demonii le-au dat stapânirea peste împarațiile lumeşti??
“Cuceritorii” Cosmosului (prin mijloace pământeşti)?
Raționaliştii relativişti ?
Inteligența demono-umana trufaşa, care refuza sa accepte existența Lui Dumnezeu şi realitatea şi Adevarul creației Sale ?
Ori cei ce sustin (şi cred) şi una şi alta, (dupa capul lor)?
Daca cei ce merg pe doua carari, amețiți de beția lumeasca, (amețiți de umanisme, de păci omeneşti, de “binele” şi belşugul pamântesc chivernistit dupa cele mai grozave “dreptați” omeneşti…, de filantropiile şi omeniile umanitariste, în care nouazeci şi nouă la suta este omenescul şi unu sau sub unu la suta, respectarea cerintei evanghelice în acestea…), nu se vor trezi… , Biserica nu va fi biruita, chiar de va fi ca Ea, să rămâna la un singur fiu al ei, (curat şi cu adevarat smerit).
Mulți, dintre cei ce au puteri administrative şi decizionale, considera (astazi), multe din cele omeneşti ca… aparținând Lui, Dumnezeu (şi spre Slava lui Dumnezeu), desi sunt facute spre a suştine, întari şi dovedi omul ca putere voința şi duh… ( pentru ca sunt doar părut evanghelice, doar cu motivații evanghelice, nu cu împlinirea deplina a cerintelor acesteia).
Iar cele mai clare şi mai decisive (ale evangheliei), cele mai puternice şi mai adevarate, ale Lui Dumnezeu, sunt ori argumente de sustinere (şi justificari motivaționale), pentru primele… ori trecute pe planuri secundare… cosiderate irealizabile la vremea de acum…
Timpul de acum face din Evanghelie, umanism, şi din umanism evanghelie. Din Dumnezeu face om, si din om dumnezeu, dupa mintea omului, (nu dupa smerirea împlinirii evangheliei şi câştigarea Duhului Sfânt).
Catholicos-Patriarhul Ilia II, a anuntat ca Biserica Georgiei RESPINGE documentul “Relațiile Bisericii Ortodoxe cu întreaga lume creștina” pregatit pentru Sinodul Pan-ortodox
http://corortodox.blogspot.fr/2016/02/catholicos-patriarhul-ilia-ii-anuntat.html