Actualizat. RELATARI DIN VIZITA PATRIARHULUI DANIEL IN RUSIA. Intalniri cu PF Kirill, dar si cu alti patriarhi, si un cuvant despre “UNITATEA DE CREDINTA”/ SINOD important al BISERICII RUSIEI: “patriarhul” schismatic FILARET al KIEVULUI cere refacerea comuniunii euharistice cu MOSCOVA. In plus, au fost prezentate concluziile asupra continutului DOCUMENTELOR SINODULUI din CRETA. Acestea NU sunt recunoscute drept DECIZII, ci drept texte provizorii si amendabile
- BASILICA:
IPS Ilarion de Volokolamsk: Suntem foarte bucuroși să-l vedem pe Patriarhul Daniel la Moscova
Într-un interviu acordat luni în exclusivitate pentru Centrul de presă Basilica, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Ilarion de Volokolamsk, Coordonatorul Departamentului pentru Relații Externe Bisericești al Patriarhiei Moscovei, și-a exprimat bucuria de a-l revedea pe Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Părintele Patriarh se află în aceste zile în Moscova cu prilejul împlinirii a o sută ani de la restabilirea patriarhatului în Biserica Ortodoxă Rusă. IPS Ilarion a fost prezent la București în perioada 26-28 octombrie 2017 la sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou, făcând parte din delegația însoțitoare a Patriarhului Kirill al Rusiei.
În cadrul interviului acordat astăzi în Catedrala Hristos Mântuitorul, la finalul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfinția Sa a subliniat importanța evenimentului la care participă numeroși reprezentanți din majoritatea Bisericilor Ortodoxe.
Centenarul restabilirii patriarhatului este o dată foarte importantă pentru Biserica noastră, în care ne amintim de un eveniment istoric, un eveniment care s-a desfășurat într-o perioadă tulbure datorită căruia Biserica a reușit să supraviețuiască în cele mai grele zile ale istoriei sale, a spus ierarhul.
Din anul 1700, odată cu trecerea la cele veșnice a Patriarhului Adrian, până în 1917, Biserica Rusă a traversat așa-numita „perioadă sinodală”, vreme de două secole fiind condusă nu de un patriarh, așa cum este tradiția canonică, ci de însuși țarul Rusiei, prin intermediul ober-procurorului, considerat „ochiul țarului” în sinodul episcopilor.
Coordonatorul Departamentului pentru Relații Externe Bisericești al Patriarhiei Moscovei a salutat prezența numeroșilor ierarhi care au coliturghisit în Catedrala din Moscova:
Suntem foarte bucuroși să salutăm în Moscova pe întâistătătorii și reprezentanții Bisericilor Ortodoxe surori. Aproape toate Bisericile Ortodoxe au fost reprezentate aici, fie de Întâistătători, fie de înalți reprezentanți. Suntem de asemenea foarte bucuroși că-l vedem la Moscova pe Preafericitul Daniel, cu care am avut bucuria să ne întâlnim de curând la București.
Sperăm ca aceste festivități vor contribui la continuarea relațiilor noastre și la întărirea unității interortodoxe, a mai spus ierarhul. […]
Părintele Patriarh Daniel a participat luni seara la concertul festiv organizat la Palatul de Stat din Kremlin cu prilejul împlinirii a o sută ani de la restabilirea patriarhatului în Biserica Ortodoxă Rusă. La eveniment au fost prezenți, împreună cu Patriarhul Kirill, numeroși reprezentanți ai Bisericilor Ortodoxe autocefale.
Concertul din seara aceasta a fost totodată un concert comemorativ dedicat tuturor ierarhilor, clericilor, monahilor, mirenilor care au mărturisit credința ortodoxă în timpul regimului comunist.
Gala a cuprins documentare video privind istoria Bisericii Ortodoxe Ruse, cântări bisericești, poezii, citate ale patriarhilor ruși de după restabilirea patriarhiei și alte reprezentări artistice.
În timpul evenimentului a fost rostită o ectenie pentru toți mărturisitorii ortodocși din secolul XX.
La sfârșitul lunii octombrie, reprezentanți ai Bisericilor Ortodoxe din fostele țări comuniste au participat în București la manifestările comemorative dedicate apărătorilor credinței ortodoxe în timpul comunismului. Cu acest prilej au fost prezenți Patriarhul Kirill al Moscovei, Arhiepiscopul Anastasie al Albaniei și Mitropolitul Rastislav al Cehiei și Slovaciei.
La reprezentațiile organizate la Kremlin luni seara au fost prezenți toți Întâistătătorii ortodocși veniți la Moscova. În prima parte a zilei, ierarhii au coliturghisit în Catedrala Hristos Mântuitorul din Moscova.
După concert, întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe Autocefale au participat la o întâlnire protocolară cu Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin.
MOSCOVA, 03 decembrie 2017 – Înainte de a oferi Părintelui Patriarh Daniel icoana Cuvioasei Matrona din Moscova, Stavrofora Teofania, stareța Mănăstirii Acoperământul Maicii Domnului din capitala Rusiei a adresat un cuvânt în care și-a exprimat bucuria pentru prima Sfântă Liturghie oficiată de un patriarh român în mănăstirea de pe Taganskaya și a făcut referire la ajutorul grabnic oferit de Sfânta Matrona celor care o vizitează.
Preafericirea Voastră,
Preafericite Părinte Patriarh Daniel,
Înaltpreasfințiile Voastre,
Prerasfinția Voastră,
Preacuvioșiile Voastre,
Iubiți oaspeți, frați și surori,Bucuroși fiind, vă salutăm din inimă înlăuntrul vechii Mănăstiri a Acoperământului Maicii Domnului, lângă moaștele Preacuvioasei Maici noastre Matrona din Moscova. Pentru noi este o foarte mare onoare să vă primim pe Preafericirea Voastră și pe distinsa delegație a Bisericii Ortodoxe Române la mănăstirea stavropighială a Acoperământului Maicii Domnului. În aceste zile, întreaga Biserică Ortodoxă Rusă serbează în mod festiv o sută de ani de la restabilirea patriarhiei în Rusia. Mulțumim din inimă Sanctității Sale Kirill, Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii, pentru faptul că a oferit binecuvântarea să săvârșiți astăzi Sfânta Liturghie la așezământul Acoperământul Maicii Domnului, iar prin aceasta ați oferit o bucurie imensă pelerinilor noștri.
Sfânta Cuvioasă Matrona din Moscova este marea noastră ocrotitoare și protectoare. Ea ajută pe toți care se adresează ei cu credință: în familii stăpânește pacea și darea de bine, se rezolvă problemele de la lucru, la studiu și problemele de sănătate. Dar mai ales, Fericita Matrona îi aduce pe toți la credința lui Hristos. Adesea ni se povestește despre faptul că însăși Matronușka se arată în visuri oamenilor și le spune: „Eu te voi ajuta, numai să vii la mine”. Dar acea persoană poate că nici nu a auzit despre ea. Ea începe să caute și descoperă că există o astfel de sfântă ortodoxă. Vine la noi în așezământ, se roagă și primește ceea ce cere.
O mulțime de astfel de cazuri sunt consemnate de noi, cu atât mai mult că foarte des suntem informați despre astfel de cazuri de către pelerinii care vin din afara granițelor.
În semn de binecuvântare pentru Biserica Română de la Fericita Matrona, întru amintirea slujirii Sfintei Liturghii de astăzi la Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului, permiteți-mi să vă ofer, Preafericirea Voastră, această icoană pictată de către surorile mănăstirii și sfințită la moaștele sfintei Matronușka.
Binecuvântați ca, în spirit de rugăciune, să vă doresc Preafericirii Voastre și tuturor persoanelor care vă însoțesc bogată milă de la Domnul, milostivire nesfârșită, sănătate deplină și neschimbată viețuire întru bucuria și harul Duhului Sfânt – Mângâietorul, pentru rugăciunile Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu și ale Fericitei Matrona!
Întru mulți și buni ani!
Părintele Patriarh Daniel a adus cinstire moaștelor Sfintei Matrona
Înainte de a oficia Sfânta Liturghie la Mănăstirea Pokrovsky, Patriarhul Daniel a adus duminică cinstire moaștelor Sfintei Matrona, aflate în lăcașul de cult din capitala Rusiei. Cea pe care Sfântul Ioan de Kronstadt a numit-o „al optulea stâlp al Rusiei” se bucură de o mare cinstire în rândul poporului rus, dar și la nivel internațional.
A fost canonizată în data de 2 mai 1999, fiind una dintre cele mai apreciate sfinte ale Rusiei contemporane. Sfânta Matrona s-a născut în 1881 într-o familie de oameni simpli din satul satul Sebino, guberia Tula.
Deși a venit pe lume fără darul vederii și a pierdut folosirea picioarelor de la varsta de 17 ani, datorită vieții sale ascetice și rugăciunii necontenite, Dumnezeu a învrednicit-o de darurile vederii înainte și al facerii de minuni.
La finalul slujbei oficiată astăzi de Patriarhul Daniel în biserica așezământului monahal, stavrofora Teofania, stareța mănăstirii Pokrovsky, a dăruit Preafericirii Sale o icoană reprezentând pe Sfânta Matrona.
Patriarhul Daniel a adresat duminică după Liturghie o invitaţie verbală stereţei mănăstirii Pokrovsky de a vizita România. Apreciind activitatea misionară desfăşurată la aşezământul monahal aflat sub ocrotirea Maicii Domnului, Preafericitul Părinte Daniel invitat-o pe stavrofora Teofania de a veni în țara noastră pentru a împărtăşi din bogata experienţă duhovnicească şi misionară pe care o desfăşoară prin intermediul mănăstirii Acoperământul Maicii Domnului – Pokrovsky.
Sub coordonarea egumenei Teofania de-a lungul timpului au fost demarate numeroase proiecte sociale și filantropice la mănăstirea moscovită. Din anul 2004, în incinta așezământului monahal funcționează un orfelinat care găzduiește 40 de fete cu vârste cuprinse între 6 și 17 ani. În 2005 a început reconstrucția hotelului mănăstirii care a fost sfințit și inaugurat de Patriarhul Kirill în 2015. Însă, odată cu aceste proiecte majore a fost acordată o atenție sporită și vieții duhovnicești, astfel că în anul 2014 numărul obștii monahale a ajuns la 50 viețuitoare.
Părintele Patriarh Daniel a spus despre maica stareță că este un exemplu vrednic de urmat deoarece a reușit să îmbine viața duhovnicească cu activitatea misionară.
Stavrofora Teofania, pe numele de mirean Miskina Olga Dmitrievna, s-a născut în data de 2 iulie 1965. La 22 de ani a intrat în obștea mănăstirii Koretsky din Ucraina, iar în 1988 a fost chemată la Patriarhia Moscovei. În 1995 a fost tunsă în monahism la mănăstirea Pokrovsky de Patriarhul Alexei al II-lea, primind numele de Teofania, iar din 1998 este stareță a mănăstirii. De-a lungul timpului, pentru activitatea misionară bogată a primit numeroase ordine și distincții dintre care menționăm:
Dreptul de a purta cruce pectorală (2003);
Ordinul Sfântul Apostol Marcu din partea Patriarhului Teodor al Alexandriei (2012);
Ordinul Sfânt Împărăteasă Olga, Întocmai cu Apostolii acordat de Patriarhului Kirill (2015);
MOSCOVA, 03 decembrie 2017 – Duminică după amiază a avut loc o întâlnire între Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii şi Patriarhul Daniel al României. Întrevederea s-a desfăşurat în Sala Tronului din Reşedinţa Patriarhală de la Mănăstirea Sfântul Daniil (Danilov).
Alături de Părintele Patriarh Daniel, din partea Bisericii Ortodoxe Române au participat: IPS Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh patriarhal, Pr. Michael Tiţa, Consilier patriarhal, Pr. Ştefan Ababei, Consilier Patriarhal, Arhid. Maxim Ţifui, Consilier Eparhial, Pr. Eugeniu Rogoti, traducător.
Patriarhia Moscovei a fost reprezentată de Preafericitul Părinte Kirill, Mitropolitul Ilarion de Volokolamsk, Episcopul Irineu de Orsk și Gai, Pr. Nikolai Balashov și alți reprezentanți ai Departamentului de Relații Externe Bisericești al Patriarhiei Moscovei.
La începutul întrevederii, Patriarhul Kirill și-a exprimat bucuria privind vizita Patriarhului Daniel în Moscova, dar, mai ales, pentru participarea sa alături de ceilalți Întâistătători de Biserici Ortodoxe la sesiunea finală a Sinodului Arhieresc al Bisericii Ortodoxe Ruse, care a avut loc sâmbătă la Catedrala Hristos Mântuitorul.
Patriarhul Moscovei a făcut o succintă prezentare a celor două teme principale abordate la Sinodul Arhieresc și anume familia creștină și viața monahală.
O altă temă de importanță actuală pe care a evidențiat-o Patriarhul Kirill a fost situația Bisericii Ortodoxe din Ucraina, unde „există o luptă împotriva Ortodoxiei”. Preafericirea Sa a mulțumit Patriarhului Daniel și tuturor Primaților ortodocși pentru susținerea Bisericii Ortodoxe din Ucraina.
Patriarhul Moscovei a apreciat bunele relații bilaterale cu Biserica Ortodoxă Română, care „e dezvoltă în multe direcții”.
În încheiere, Patriarhul Rusiei a afirmat că participarea Întâistătătorilor ortodocși la manfestările dedicate centenarului restabilirii Patriarhatului în Biserica Rusă „va contribui la continuarea cooperării panortodoxe și a unității noastre”.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mulțumit pentru „prietenie, frățietate și ospitalitate” și a mărturisit faptul că se simte onorat de participarea la centenarul restabilirii patriarhatului în Biserica Ortodoxă Rusă.
După ce a rememorat istoria Bisericii Ruse și ale altor Biserici din fostele țări comuniste care „au trecut de la cruce la înviere”, Patriarhul României a oferit Biserica Ortodoxă Rusă ca exemplu care confirmă că „Biserica lui Hristos nu poate fi distrusă. Chiar dacă este răstignită, ea poartă în sine sămânța învierii”.
Patriarhul Daniel l-a felicitat pe omologul său pentru „numărul mare de episcopi”, deoarece acest lucru înseamnă „o pastorație mai intensă și că episcopii sunt mai aproape de credincioși”.
Patriarhul României a propus ca următoarele întâlniri panortodoxe să analizeze cu prioritate temele familiei și secularizării, exprimându-și bucuria pentru faptul că „între documentele adoptate de Sinodul Arhieresc recent de la Moscova se află tema familiei și viața monahală”.
„Avem două familii: familia conjugală cu părinți și copii și familia pastorală, familia duhovnicească din mănăstire. Familia eclezială este aceea a Bisericilor Ortodoxe Autocefale în comuniune”, a spus părintele patriarh Daniel.
„Adesea când viața de familie este în criză duhovnicească, ea influențează și viața mănăstirii” a atras atenția patriarhul.
„Ne încurajăm văzând activitățile Preafericirii Voastre și ale Bisericii Ortodoxe Ruse și admirăm faptul acest al legăturii dintre tradiție și contemporaneitate. Păstrăm tradiția, dar utilizăm și mijloacele moderne pentru a transmite tradiția”, a spus Patriarhul Daniel.
Preafericirea Sa a făcut referire la Catedrala Hristos Mântuitorul care îmbină tradiția și contemporaneitatea.
Vă felicitam pentru modul în care ați arătat cum a reînviat această catedrală dinamitată în 1931 și transformata în piscină. Piscina de odinioară s-a transformat într-un bazin de idei și de comuniune spirituală, a spus Patriarhul României încurajând demersurile de înnoire spirituală în Biserica Rusă.
În timpul discuțiilor, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel l-a evocat pe părintele Cleopa Ilie, cel care i-a fost naș de călugărie, pentru „umorul duhovnicesc” exprimat în timp ce statul comunist restaura biserici și mănăstiri în România.
În încheiere, Patriarhul Daniel a făcut referire la necesitatea intensificării cooperării dintre Biserica Ortodoxă Română și cea Rusă, în special în domeniul teologic academic.
La finalul întrevederii, cei doi patriarhi au făcut un schimb de daruri. Patriarhul Moscovei i-a oferit Părintelui Patriarh Daniel un set arhieresc de engolpioane confecționate după modelul celor purtate de Sfântul Tihon, primul patriarh de după restabilirea instituției patriarhale în Biserica Ortodoxă Rusă. De asemenea, i-a oferit o imagine reprezentând toți patriarhii ruși din istorie, unii dintre ei fiind canonizați de Biserică.
La rândul său, Patriarhul Daniel i-a oferit Patriarhului Kirill un set de sfinte vase liturgice confecționate la Atelierele Patriarhiei Române.
Patriarhul României se află la Moscova, în perioada 2-5 decembrie 2017, cu prilejul festivităţilor organizate la împlinirea a 100 de ani de la restabilirea patriarhatului în Biserica Ortodoxă Rusă.
Astăzi, 3 decembrie 2017, a avut loc întrevederea dintre Preafericitul Părinte Kiril, Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii, și Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României. Întâlnirea a avut loc în Sala Tronului de la Reședința „Danilovski” și a fost prilejuită de vizita delegației Bisericii Ortodoxe Române cu ocazia festivităților împlinirii a o sută de ani de la restabilirea instituției patriarhatului în Biserica Ortodoxă Rusă.
Preafericitul Părinte Patriarh Kiril și-a exprimat bucuria de a-l primi pe Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în Mănăstirea Danilovski, cel mai vechi locaș monastic din Moscova, mulțumind pentru participarea la acest important eveniment al centenarului și pentru posibilitatea oferită de a discuta probleme actuale pentru ambele Biserici.
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse a amintit situația bisericească dificilă din Ucraina și a subliniat unitatea episcopatului Bisericii Ortodoxe canonice din această țară, în pofida multor presiuni.
Patriarhul Kiril a constatat că participarea Preafericitului Părinte Daniel la acest eveniment al centenarului restabilirii patriarhatului Rusiei arată faptul că cele două Biserici sunt împreună și în vreme de suferință și de bucurie.
Preafericitul Părinte Daniel a mulțumit Patriarhului Rusiei pentru întâlnire, frățietate și ospitalitate exprimând importanța participării la acest eveniment în care au fost rememorate suferințele îndurate de Biserica Ortodoxă Rusă și de alte Biserici Ortodoxe în timpul persecuției comuniste.
Totodată, a subliniat Preafericirea Sa, se poate observa cum aceste Biserici au trecut de la răstignire la înviere, mai ales în Rusia de la o Biserică prigonită la o Biserică vie, înfloritoare.
În concluzie, Biserica lui Hristos nu poate fi distrusă, chiar dacă este răstignită, deoarece ea poartă în sine taina sau puterea harică a învierii.
Patriarhul României a adus în discuție și problema contemporană a secularizării care propune organizarea vieții individuale și sociale ca și cum Dumnezeu nu ar exista. De asemenea, o problemă la fel de importantă legată de secularizare este și criza spirituală a familiei contemporane.
Preafericitul Părinte Daniel a exprimat dorința de a continua colaborarea academică dintre Facultatea de Teologie Ortodoxă din București și Academiile teologice din Moscova, Sankt Petersburg și Kiev. Părintele Patriarh Daniel a subliniat faptul că invitația de a trimite tineri la studii teologice este reciprocă și foarte importantă pentru cunoașterea vieții și activității celor două Biserici.
La sfârșitul întrevederii cei doi întâistătători au făcut un schimb de daruri.
Patriarhul României a ajuns în Rusia
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, a ajuns sâmbătă dimineaţa în capitala Rusiei pentru a participa la festivităţile prilejuite de împlinirea a 100 de ani de la restabilirea patriarhatului în Biserica Ortodoxă Rusă. Aeronava care a purtat delegaţia Patriarhiei Române a aterizat pe aeroportul Internațional Sheremetyevo din Moscova în jurul orei 11:00 (ora Moscovei).
Părintele Patriarh Daniel a fost întâmpinat de o delegaţie a Bisericii Ortodoxe a Rusiei formată din: Mitropolitul Veniamin de Orenburg, Mitropolitul Teofan de Kazan și Episcopul Irineu de Orsk și Gai.
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române este însoţit de:
- IPS Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei;
- Pr. Michael Tiţa, Consilier Patriarhal;
- Pr. Ştefan Ababei, Consilier Patriarhal,
- Arhid. Maxim Ţifui, Consilier eparhial
- Pr. Eugeniu Rogoti, traducător.
Alături de membrii delegaţiei se află mai mulţi reprezentanţi ai Centrului de Presă Basilica: Diac. Ionuţ Mavrichi de la Biroul de Presă al Patriarhiei Române, Aurelian Nicolae Iftimiu, Directorul Agenţiei de ştiri Basilica, Diac. Nicolae Sevastre, Trinitas TV, și Nicolae Robert de la Agenția de știri Basilica.
La împlinirea a 100 de ani de la restabilirea patriarhatului în Biserica Ortodoxă Rusă, au fost adresate invitaţii tuturor Întâistătătorilor de Biserici Ortodoxe Autocefale.
Luni, 4 decembrie 2017, când se împlinesc 100 de ani de la întronizarea Sfântului Tihon, primul patriarh rus după anul 1700 când împăratul Petru cel Mare a reformat Biserica Ortodoxă Rusă, reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe locale vor concelebra Sfânta Liturghie.
Sâmbătă după amiază Patriarhul Daniel va participa la sesiunea solemnă a sinodului arhieresc și se se va adresa plenului format din cei 377 de ierarhi ai Bisericii Ortodoxe a Rusiei si celorlalți Primaţi prezenţi la evenimente. Toți Întâistătătorii ortodocși vor adresa un cuvânt.
Preafericitul Părinte Kirill, Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii, a întâmpinat sâmbătă delegația Bisericii Ortodoxe Române condusă de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României. Întâlnirea a avut loc în Sala Tronului din Catedrala Hristos Mântuitorul , edificiu bisericesc aflat pe malul râului Moscova, aproape de Kremlin, un adevărat simbol al Ortodoxiei Ruse, al renașterii și al dragostei poporului rus față de Biserica mamă.
Apoi, în timpul mesei de prânz oferită de Patriarhia Rusiei, Patriarhul Kirill a prezentat cele mai importante aspecte legate de sinodul arhieresc care și-a desfășurat lucrările pe parcursul a 4 zile. Preafericirea Sa a vorbit despre două documente importante pregătite în decursul a mai multor ani și care au fost aprobate unanim de membrii sinodali. Documentele fac referire la viaţa monahală şi căsătorie.
Un alt subiect abordat a fost legat de situaţia Bisericii Ortodoxe din Ucraina.
Totodată, Patriarhul Rusiei şi-a exprimat mulţumirea faţă de faptul că posturile naţionale de televiziune au discutat temele abordate ierarhii întruniţi în sinod.
Patriarhul României se află la Moscova, în perioada 2-5 decembrie 2017, cu prilejul festivităţilor organizate la împlinirea a 100 de ani de la restabilirea patriarhatului în Biserica Ortodoxă Rusă.
Aeronava care a purtat delegaţia Patriarhiei Române a aterizat pe aeroportul Internațional Sheremetyevo din Capitala Rusiei în jurul orei 11:00 (ora Moscovei).
În această după amiază, Părintele Patriarh Daniel va participa la sesiunea solemnă a sinodului arhieresc și se va adresa plenului format din cei 377 de ierarhi ai Bisericii Ortodoxe a Rusiei si celorlalți Primaţi prezenţi la evenimente.
MOSCOVA/ 02.12.2015 – Aflat în Moscova la invitația Preafericitului Părinte Kirill pentru a participa la manifestările dedicate centenarului restabilirii patriarhiei ruse, Părintele Patriarh Daniel s-a adresat sâmbătă după-amiază celor aproximativ 350 de ierarhi ruși prezenți la ultima sesiune a Sinodului Arhieresc al Bisericii Ortodoxe Ruse, subliniind importanța menținerii unității de credință a Ortodoxiei, cultivării solidarității cu cei ce suferă și cooperării misionare practice.
La sesiunea festivă a Sinodului Arhieresc 2017 care a avut loc în Catedrala Hristos Mântuitorul sub președinția Patriarhului Kirill au fost prezenți următorii Întâistătători de Biserici Ortodoxe Autocefale:
- Patriarhul Teodor al Alexandriei și al întregii Africi
- Patriarhul Ioan al Antiohiei și al întregului Orient
- Patriarhul Teofil al Ierusalimului și al întregii Palestine
- Patriarhul Irineu al Serbiei
- Patriarhul Daniel al României
- Arhiepiscopul Hrisostom al Noii Justiniane și al întregului Cipru
- Arhiepiscopul Anastasie al Tiranei și al întregii Albanii
- Mitropolitul Sava al Varșoviei și al întregii Polonii
- Mitropolitul Rastislav al Ținuturilor Cehe și al Slovaciei.
De asemenea, prezidiul i-a inclus pe Mitropolitul Tihon al Americii (OCA), Mitropolitul Teodor de Akhaltsikhe și Tao-Klarjeti în calitate de reprezentant al Patriarhului Ilia al Georgiei, Mitropolitul Gavriil de Loveci, reprezentantul Patriarhului Neofit al Bulgariei, Mitropolitul Onufrie al Kievului și al întregii Ucraine și Mitropolitul Daniil de Tokyo și al întregii Japonii.
În cuvântul intitulat Comuniune frățească și coresponsabilitate misionară, Patriarhul Daniel a făcut remarci privitoare la stabilirea instituției patriarhatului în primul mileniu creștin, care trimite la „patriarhii biblici, Avraam, Isaac și Iacov, părinții și conducătorii spirituali și politici ai poporului evreu, predecesorii lui Moise”.
Conferită inițial pentru scaunele episcopale din Roma, Constantinopol, Alexandria, Antiohia și Ierusalim, titulatura de patriarhie a revenit Bisericii Ortodoxe Ruse în 1589, când Patriarhul Ecumenic Ieremia II l-a întronizat pe Mitropolitul Iov ca Patriarh al Moscovei și al întregii Rusii. O nouă formă de conducere a Bisericii Ortodoxe Ruse „contrară tradiției ortodoxe canonice” a fost cea instaurată de țarul Petru cel Mare în 1721, care presupunea un sinod de 12 ierarhi și preoți numiți de țar.
„Patriarhatul și demnitatea patriarhului ca președinte al Sinodului au fost restabilite abia în 1917” de un Sinod Local al Bisericii Ortodoxe Ruse la care au participat 564 de ierarhi, preoți și laici. Primul patriarh întronizat după acest sinod a fost Mitropolitul Tihon.
„Anii care au urmat restabilirii patriarhatului au fost ani de grele încercări pentru întreaga Biserică Ortodoxă Rusă: mii de clerici și monahi au fost uciși și mii de biserici au fost închise sau demolate până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial”, a spus părintele patriarh Daniel, adăugând faptul că după acest Război „a început persecuția Bisericii și în alte țări din Europa Centrală și de Est, unde se instaurase regimul comunist ateu”.
În discursul său Patriarhul a atras atenția că „cei care au murit atunci pentru credință trebuie comemorați cu evlavie și respect”.
Preafericirea Sa a reamintit că pentru Patriarhia Română anul 2017 reprezintă o perioadă de comemorare și recunoștință față de Patriarhul Justinian Marina, „un păstor înțelept al Bisericii Ortodoxe Române”, și față de „toți cei care au suferit mărturisind credința în timpul regimului comunist ateu din România”.
Dată fiind experiența tragică a popoarelor ortodoxe din Europa de Est, în timpul Sfintei Liturghii prezidate de Preafericitul Părinte Kirill la București în data de 27 octombrie 2017, au fost comemorați toți mărturisitorii și apărătorii Ortodoxiei în timpul persecuției comuniste.
Preafericitul Părinte Daniel a făcut referire la contextul actual care se diferențiază de perioada persecuției comuniste numindu-l „o perioadă de libertate de mărturisire a credinței, dar și de mare responsabilitate pastorală în fața noilor probleme ale societății contemporane”.
Patriarhul României a adresat felicitări Patriarhului Kirill, ierarhilor, clericilor, monahilor și credincioșilor mireni „pentru eforturile lor de reînnoire a vieții bisericești și pentru prezența activă a Bisericii în viața societății ruse”.
În contextul lumii de astăzi caracterizată de secularizare și pluralism religios, patriarhul Daniel a vorbit despre necesitatea oferirii unei priorități „menținerii unității de credință a Ortodoxiei, cultivării solidarității cu cei ce suferă și cooperării misionare practice”.
Patriarhul și-a încheiat mesajul cu îndemnul de a folosi libertatea socială de astăzi „să-L iubim mai mult pe Dumnezeu și să creștem lucrarea misionară și filantropică a Bisericii în societate”.
MOSCOVA/ 03.12.2015 – Aflat în capitala Rusiei cu prilejul centenarului restabilirii patriarhiei ruse, Patriarhul Daniel a oficiat duminică Sfânta Liturghie în biserica mănăstirii Acoperământul Maicii Domnului din Moscova, unde se află moaștele Sfintei Matrona. Aceasta este prima slujire a unui Patriarh al României în așezământul monahal din Rusia.
Construcția Mănăstirii Acoperământul Maicii Domnului a început în anul 1635, în timpul țarului Mihail Federovici. După anul 1920 mănăstirea a fost închisă de regimul comunist și a fost redeschisă în data 24 noiembrie 1984 ca mănăstire de maici.
Duminica aceasta, alături de Părintele Patriarh Daniel au slujit:
- IPS Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei;
- IPS Părinte Veniamin de Orenburg;
- PS Irineu de Orsk și Gai.
De asemenea, dintre membrii delegației Bisericii Ortodoxe Române au slujit: Pr. Michael Tița, Consilier Patriarhal, Pr. Eugeniu Rogoti, Arhid. Maxim Țifui, Consilier Eparhial, și diac. Ionuț Mavrichi de la Biroul de Presă al Patriarhiei Române.
La finalul Sfintei Liturghii, Patriarhul României a rostit o omilie la duminica a 26-a după Rusalii (conform calendarului iulian nerevizuit) în care se face referire la Pilda bogatului căruia i-a rodit ţarina.
Patriarhul Daniel a explicat că bogăţia nu este rea în sine, pentru că este lăsată de Dumnezeu, însă modul folosirii acesteia poate fi rău sau bun. Bogăţia şi sărăcia nu sunt un scop în sine, ci ele pot fi prilej de apropiere sau de îndepărtare de Dumnezeu şi de semeni, a subliniat Părintele Patriarh Daniel.
Patriarhul României a atras atenţia asupra faptului că bogatul prezentat în textul evanghelic a uitat de Dumnezeu şi de semeni. Consecinţa acestei acţiuni are urmări în plan spiritual. Pentru că se gândeşte doar la sine se asigură material, dar se însingurează spiritual, a evidenţiat Preafericirea Sa.
Făcând referire la bogatul lacom, nemilostiv şi nemulţumitor din Evanghelie, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a spus că el reprezintă pe orice om care a ajuns într-o stare de robie a sufletului său, printr-un ataşament exclusiv de bunurile materiale limitate şi trecătoare din lumea aceasta.
Îmbogăţirea spirituală în Dumnezeu prin acumularea de daruri duhovniceşti şi virtuţi este o alternativă la această goană nebună după bogăţii materiale. Bogăţia duhovnicească se deprinde atunci când îi suntem mulţumitori lui Dumnezeu pentru darurile primite, deoarece prin rugăciune, iubirea lui Dumnezeu devine bogăţia sufletului nostru, a spus PF Daniel.
În acest sens, Patriarhul României a afirmat că aceste bogăţii sau comori spirituale se adună în sufletul nemuritor al omului, iar moartea fizică a trupului nu le poate risipi deoarece ele sunt lumina sufletelor sfinţilor.
După omilia patriarhului, stavrofora Teofania, stereța așezământului monahal, a oferit Preafericiri Sale o icoană reprezentând pe Sfânta Matrona din Moscova și un buchet de flori.
În semn de mulțumire și binecuvântare, Patriarhul României a oferit maicii starețe o cruce de binecuvântare și o cruce pectorala cu stema Patriarhiei Române și mai multe CD-uri cu colinde românești.
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a mulțumit maicii starețe pentru buna primire și ospitalitatea de care a dat dovadă.
Am fost primiți cu multă bucurie și ne-a oferit aceasta biserica pentru a sluji ierarhi români și ruși. Suntem deosebit de bucuroși că ne-am putut închina moaștelor sfintei Matrona care este cunoscuta în Moscova și în întreaga Rusie, a spus Preafericirea Sa.
Maica stareță și-a exprimat bucuria de a-l avea oaspete pe Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și a subliniat importanța acestui moment prin prisma faptului că a fost prima liturghie din istorie oficiată de un Patriarh al României în locașul de cult din capitala Rusiei.
Suntem nespus de bucuroși sa vă avem astăzi în mănăstirea noastră unde se află moaștele sfintei Matrona. Pentru mine reprezintă o mare bucurie deoarece, pentru prima data în istoria așezământului monahal, Preafericirea Voastră în calitate de Patriarh al României ați slujit în mănăstirea Adormirea Maicii Domnului din Moscova. Suntem recunoscători că Patriarhul Moscovei a oferit binecuvântarea sa oficiați Sfânta Liturghie în mănăstirea noastră, a spus monahia Teofania.
Apoi, maica stareță a făcut referire la Sfânta Matrona ale cărui sfinte moaște se află în biserica moscovită. Ea a evidențiat evlavia și dragostea poporului rus față de cea care a văzut lumina zilei în satul Sebino, guberia Tula, pe care Sfântul Ioan de Kronstadt a numit-o „al optulea stâlp al Rusiei”.
Înainte începerea Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu delegația Bisericii Ortodoxe Române, a adus cinstire moaștelor Sfintei Matrona.
Sfânta a trecut la cele veșnice în data de 2 mai 1952, iar în data de 8 martie 1998 trupul ei a fost găsit necuprins de stricăciune răspândind bună mireasmă. Moaștele sale au fost așezate în mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului din Moscova. În data de 2 mai 1999, sfânta Matrona a fost canonizată, cultul său răspândindu-se apoi în lumea întreagă.
MOSCOVA, 02.12.2017 – Preafericitul Părinte Teodor, Patriarhul Alexandriei, a deschis sâmbătă după-amiază seria de cuvântări ale Întâistătătorilor de Biserici Ortodoxe Autocefale în cadrul sesiunii solemne a Sinodului Arhieresc al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Patriarhul alexandrin și-a mărturisit bucuria nemărginită de a participa la jubileul de 100 de ani de la restabilirea Patriarhiei Moscovei și a întregii Rusii.
„Am venit, Sanctitatea Voastră și Sfințiți Frați, la invitația voastră, împreună cu Întâistătătorii celorlalți de Biserici Ortodoxe și însoțitorii lor, pentru a-L cânta și slăvi pe Dumnezeu cel în Treime închinat cu o singură gură și o inimă, pentru bunăstarea și progresul în credință a Bisericii surori a Rusiei. Această adunare transmite un mesaj de unitate al Bisericii celei Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolică și mărturisește că bucuria unei Bisericii este și bucuria celeilalte”, a subliniat Patriarhul Teodor în mesajul său.
El a făcut referire la istoria Bisericii Ruse care „a trecut ca aurul prin topitoare” fiind încercată cu multe necazuri, ajungând până în ziua de astăzi când celebrează „marele eveniment al restabilirii patriarhiei în secolul 20”.
„Lupta Bisericii Ruse pentru restaurarea instituției patriarhale și unirea sub ocrotirea patriarhului a poporului rus divizat a început din primele zile ale revoluției bolșevice”, a punctat patriarhul Alexandriei. „Demnitatea patriarhală a fost restabilită în ultimul moment, cu puțin înainte ca bolșevicii să pună stăpânire peste Moscova. În data de 15 august 1917, s-a întrunit Marele Sinod Panrus sub președinția Mitropolitului Vladimir al Kievului”, a reamintit patriarhul Teodor.
După ce a făcut referire la jerfa Patriarhului Tihon, Preafericitul Părinte Teodor a menționat că „restaurarea demnității patriarhale în timpul noului regim va fi fost garanția sigură a renașterii poporului rus și a păstrării credinței sale”.
„Biserica Rusiei a fost încununată cu o mulțime de martiri, avându-l ca începător al martiriului pe Sfântul Patriarh Tihon. Niciodată nu a întrerupt legătura cu poporul, ci a rămas alături de el și a mers împreună cu el prin nenumărate încercări”, a spus Patriarhul Teodor, adăugând faptul că „poporul îl asculta pe Patriarh și Biserica” în perioada celui de-al Doilea Război Mondial.
Patriarhul Alexandriei a amintit de Patriarhii Tihon și Serghie, care au condus Biserica Rusă la liman lin și au întărit cinstea și vrednicia patriarhală. Continuatori ai eforturilor acestora au fost numiți Patriarhii Alexie I, Pimen, Alexie II, dar și actualul Patriarh al Moscovei Kirill.
Prima cuvântare primațială a fost încheiată cu o rugăciune adresată Sfântului Apostol și Evanghelist Marcu, fondatorul Bisericii Alexandriei, „ca Biserica soră a Rusiei să celebreze multe astfel de jubilee istorice, întărind și evanghelizând sfințitul și credinciosul popor al lui Dumnezeu din Rusia, spre mântuirea sa și veșnica slăvire a numelui lui Dumnezeu celui în Treime închinat”.
La final, Patriarhul Alexandriei i-a oferit Patriarhului Moscovei un omofor aparținând Sfântului Meletie Pigas, unul dintre ierarhii care au hotărât stabilirea Patriarhiei Moscovei în cadrul unui sinod ținut la Constantinopol în anul 1593.
Sinod Arhieresc la Moscova | Patriarhul Ioan al Antiohiei face un apel la păstrarea păcii în Siria
Moscova, 2 decembrie 2017 – Preafericitul Părinte Ioan, Patriarhul Antiohiei și al întregului Orient, s-a adresat sâmbătă Întâistătătorilor ortodocși și celor aproximativ 350 de ierarhi ruși adunați în Catedrala Hristos Mântuitorul, făcând un apel către Bisericile Ortodoxe locale să facă tot ceea ce este posibil pentru restabilirea păcii în Siria.
Patriarhul Antiohiei a amintit de ajutorul primit din partea Bisericii Ruse pentru repatrierea credincioșilor antiohieni și despre contribuția la educație, oferirea de servicii medicale gratuite. Biserica Antiohiei „își amintește cu gratitudine de ajutorul Bisericii Ruse în dezvoltarea formării clericale și în construirea bisericilor și instituțiilor antiohiene”, a spus Patriarhul Ioan.
În cuvântul său, Patriarhul Antiohiei a apreciat „rolul major al Patriarhului Tihon în înființarea Arhiepiscopiei Antiohiene din America. Patriarhul Tihon l-a hirotonit pe primul episcop de pe pământ american, pe Sfântul Rafael, Episcop de Brooklyn, un antiohian care a studiat la Constantinopol și în Rusia. Episcopul Rafael a păstorit credincioșii ortodocși de pe continentul american și, în special, pe credincioșii vorbitori de limbă arabă”.
Patriarhul Antiohiei a făcut referire la diferite momente importante din istoria relațiilor ruso-antiohiene, amintind de faptul că Patriarhul Ioachim al Antiohiei a contribuit la alegerea Sfântului Iov, primul patriarh al Moscovei ales în 1589.
„Patriarhiile Ortodoxe au îndurat întotdeauna tragediile care au venit peste poporul lor în decursul istoriei. De la începutul secolului trecut, durerea noastră a luat multe forme. Unii dintre noi au suferit de purificarea etnică și expulzarea din propria țară, din patria strămoșilor noștri. Alții au suferit de pe urma conflictului naționalismelor și civilizațiilor, iar alții de pe urma ateismului”, a spus Patriarhul Ioan făcând mai apoi referire concretă la situația creștinilor din Siria, Liban și Irak.
„Siria continuă să trăiască sub jugul unui război dezastruos, care este condus de teroriști și finanțat din exterior. Astfel, într-o epocă în care terorismul s-a diminuat și cu intervenția soldaților ruși, există perspectiva păcii”, a spus Preafericitul Părinte Ioan.
Patriarhul Antiohiei a atras atenția că „noi, în calitate de Biserică Ortodoxă unită trebuie să facem tot ceea ce este posibil pentru menținerea unității Siriei, iar creștinii sirieni să se întoarcă în patria lor, să fie restaurate bisericile și mănăstirile”.
O referință importantă a Patriarhului Ioan a fost la ajutorul umanitar primit din partea Rusiei pentru persoanele din Orientul Mijlociu aflate în dificultate, caracterizând acest ajutor drept „dar ceresc pentru noi”.
Nota noastra
La Moscova nu a avut loc un Sinod al Bisericii Rusiei obisnuit, ci un eveniment cu posibile implicatii pentru intreaga ortodoxie. Asadar, vizita si prezenta PF Daniel la Moscova a fost foarte oportuna si necesara pentru statutul Patriarhiei Române. Reamintim, in treacat, ca press-tituta serviciilor nu a ratat nici aceasta ocazie de a face caz de faptul ca vizitele reciproce ale PF Kirill si PF Daniel ar fi fost organizate, de partea romana, fara consultarea presedintiei sau guvernului. Cum ar veni, stat laic, dar in sensul in care statul dicteaza si Biserica se supune?! Dar, sa revenim la subiect.
Doua evenimente notabile s-au petrecut la Moscova.
Unul din el priveste direct Patriarhia Moscovei, dar poate avea ecouri mult mai largi. ”Patriarhul” schismatic Filaret, care conduce una din cele doua organizatii schismatice ucrainiene importante din aceasta tara, fost ierarh al Bisericii Rusiei excomunicat, a cerut iertare patriarhiei Moscovei si refacerea comunitatii euharistice. Sinodul rus a raspuns prin numirea unei comisii care va conduce negocierile cu schismaticii lui Filaret. Evenimentul este important pentru ca, desi nu e inca clar daca acest lucru va duce la inchiderea schismei si la reintegrarea asa-zisei patriarhii de la Kiev in cadrul Patriarhiei Moscovei, e clar ca aceasta este recunoscuta si legitimata drept parte esentiala a rezolvarii chestiunii ucrainiene pe plan bisericesc. In orice caz, sensul pe care ierarhii rusi il dau scrisorii lui Filaret este cel de dorinta de reintegrare in Patriarhia Moscovei, nu de obtinere a autocefaliei. Reamintim ca schismaticii ucrainieni au avut mai multe tentative de a-si reglementa situatia apeland la Patriarhia Ecumenica, fara finalitate.
Al doilea este legat de Sinodul din Creta. Pana acum, Patriarhia Moscovei a transmis pozitia sa fata de adunarea din Creta, insa nu isi spusese un cuvant final asupra continutului documentelor votate acolo. Or, in aceasta editie a Sinodului Bisericii Rusiei s-a discutat si acest aspect. Anterior, Patriarhia Moscovei a subliniat faptul ca la Creta nu a fost un sinod panortodox, tocmai pentru ca au lipsit biserici importante, printre chiar a lor. Acum, la Sinod s-au prezentat concluziile finale asupra documentelor votate la Creta, conform IPS Ilarion:
„Documentul „Relatiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii crestine” a starnit cele mai multe comentarii critice in mediile ortodoxe dupa publicarea sa. Nu a existat consens nici la Sinodul din Creta: nu a fost semnat de 21 din cei 160 de episcopi participanti, inclusiv 17 din 20 de episcopi din delegatia Bisericii Serbiei. Criticile au fost legate mai cu seama de urmatoarele formulari: definirea, in cadrul documentelor, a comunitatilor non-ortodoxe drept „biserici” si expresii precum „cautarea” si „restaurarea” unitatii crestinilor. Amendamentele propuse de Biserica Rusiei au reflectat aceste preocupari dar s-a tinut seama de ele in intregime.”
Rusii au mai criticat si documentul legat de casatorie, considerand ca formularea de la Creta privind casatoriile intre persoanele de acelasi sex este mai vaga in varianta de la Creta decat in variantele anterioare, din documentul-draft pre-sinodal. Sunt punctate si critici la adresa documentului legat de misiunea Bisericii in lume. De asemenea, rusii au considerat ca enciclica si epistola Sinodului din Creta, desi nu intra in conflict cu viziunea sociala a Bisericii Rusiei, dar ar contine o serie de formularii neclare, care nu au fost discutate anterior la nivel pan-ortodox, deci vor necesita dezbateri ulterioare.
In concluzie, a aratat IPS Ilarion:
„Pentru ca documentele-draft pregatite in timpul etapei pre-sinodale si examinate la Sinodul din Creta sa devina decizii recunoscute de toti ortodocsii, trebuie sa fie dezvoltate pe viitor si agreate la nivel pan-ortodox, iar, apoi, adoptate prin consens de catre toate bisericile locale autocefale”.
Prin urmare, pozitia oficiala a Patriarhiei Moscovei este ca documentele din Creta NU SUNT DECIZII si nu pot fi considerate ca atare, ci documente cu statut provizoriu, ne-obligatoriu, care trebuie refacute la nivel pan-ortodox si supuse aprobarii consensuale.
In aceste conditii si avand in vedere ca Patriarhul Daniel a participat anume la aceasta sedinta a Sinodului Bisericii Rusiei, fara a mentiona faptul ca are un alt punct de vedere asupra Sinodului din Creta, devine imperios necesar ca oficialii Patriarhiei Române sa devina coerenti cu aceasta si sa renunte la pozitia penibila – care, uneori, frizeaza dezinformarea, prin considerarea acestor documente provizorii drept decizii – a apararii apologetice a documentelor de la Creta.
Alocuțiunea PF Kirill la Adunarea Episcopilor Bisericii Ortodoxe Ruse cu privire la Sinodul din Creta
În prezentarea sa, la Adunarea Episcopilor Bisericii Ortodoxe Ruse, Patriarhul Moscovei, Kirill, a abordat în special Sinodul din Creta. Mai jos, vom publica traducerea pasajului în chestiune.
„De la ultima reuniune a episcopilor au avut loc evenimente care nu sunt lipsite de relevanță în domeniul relațiilor inter-ortodoxe. Sinodul Panortodox a fost programat pentru luna iunie 2016 în Creta. Pregătirea acestuia, după cum știți, s-a făcut timp de mai multe decenii.
Problemele legate de participarea [Bisericii Ortodoxe Ruse, n.tr.fr] la Sinodul Panortodox a fost principalul subiect de pe ordinea de zi a Adunării Episcopilor [Bisericii Ortodoxe Ruse, n.tr.fr.], care a avut loc în luna februarie a anului trecut. Majoritatea Înaltpreasfințiților și Preasfințiților prezenți aici au fost membri ai acestei Adunării și, vă amintiți că, am luat cunoștință de proiectele documentelor [pre]sinodale, cu puțin timp înainte, și care au fost publicate la insistența Bisericii Ortodoxe Ruse. Aceștia își amintesc, de asemenea, că am aprobat, în principiu, participarea la Sinodul [din Creta] care urma să aibe loc. În acest sens, Adunarea Episcopilor și-a exprimat „convingerea că o condiție indispensabilă pentru desfășurarea Sinodului Panortodox era libera participare la acesta, a delegațiilor tuturor Bisericilor Ortodoxe Autocefale recunoscute în mod comun“, în timp ce a fost menționată importanța deosebită „a rezolvării, înaintea Sinodului, a problemelor care au apărut în relațiile reciproce între Patriarhiile Antiohiei și Ierusalimului.” Adunarea Episcopilor a confirmat ipso facto poziția că Biserica Rusă a luat parte în mod constant la procesul de presinodal.
Reprezentanții Patriarhiei Moscovei au participat activ la toate măsurile pregătitoare care au urmat. Delegația Bisericii noastre a fost formată de către Sfântul Sinod. Cu toate acestea, dezvoltarea evenimentelor ne-a constrâns, cu puțin timp înainte de data stabilită pentru deschiderea Sinodului, să renunțăm de a mai participa. Condiția indispensabilă pentru organizarea Sinodului Panortodox, declarată de Adunarea episcopilor noștri în 2016, s-a dovedit nerealizată.
La 1 iunie 2016, Biserica Ortodoxă Bulgară a solicitat amânarea Sinodului și a declarat că ea nu va participa în cazul în care acesta va avea loc în termenul indicat. Câteva zile mai târziu, Bisericile din Antiohia și Georgia au făcut declarații similare, precum și Biserica Ortodoxă Sârbă, care totuși și-a schimbat decizia și a participat la Sinod. Motivele care au determinat aceste Biserici să ia o astfel de decizie, a fost apariția, în mai multe Biserici Ortodoxe, a remarcilor critice cu privire la proiectele de document sinodale care au fost publicate după finalizarea ședinței Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe de la Chambésy, în ianuarie 2016, cât și absența prelungită a comuniunii între Patriarhiile Antiohiei și Ierusalimului, care nu a reușit să o depășească în timpul perioadei de presinodale, nici până în prezent. Este necesar să se sublinieze că Biserica Antiohiei a anunțat de la început că ea nu va participa la Sinodul Panortodox, decât în cazul în care conflictul cu Biserica din Ierusalim, cu privire la disputa legată de jurisdicția eclezială a Qatarului va fi rezolvată în timp util. Acesta este motivul pentru care nici deciziile Reuniunii Întâistătătorilor de la Constantinopol din 2014, de stabilire a convocării Sinodului pentru 2016, nici deciziile luate la Chambésy de Întâistătători, anul trecut, stabilind data exactă a realizării sale, n-au fost semnate de reprezentanții Bisericii Antiohiei. Aceștia nu au semnat nici Regulamentul de organizare și de funcționare al Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, întocmit la Chambesy.
În astfel de condiții complexe au avut loc două sesiuni extraordinare ale Sfântului Sinod al Bisericii noastre. La ședința din 3 iunie, s-a decis să se trimită Sanctității Sale, Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului, și Întâistătătorilor tuturor Bisericilor Ortodoxe o propunere de a efectua o consultare panortodoxă presinodală extraordinară în timpul căreia ne vom strădui să ajungem la un acord privind asupra chestiunilor de principiu. La această sesiune, Sinodul a subliniat că lipsa de participare fie și a uneia dintre Bisericile Ortodoxe autocefale, recunoscută în mod comun „constituie un obstacol de netrecut pentru realizarea Sfântului și Marelui Sinod“. Sinodul a confirmat corecțiile făcute de Biserica noastră celor două proiecte de document sinodale care au suscitat cele mai multe observații critice, „formulate pe baza judecăților exprimate de ierarhi, membrii ai clerului și cinului monahal și a mirenilor“.
Din păcate, propunerea Bisericii Ruse privind convocarea unei consultări panortodoxe extraordinare nu a fost acceptată. Pe 13 iunie, cu mai puțin de o săptămână înainte de data stabilită pentru deschiderea Sinodului, membrii Sinodului s-au întrunit în sesiune extraordinară la Moscova și, după un studiu atent al situației, au adoptat o declarație specială “Cu privire la situația survenită în legătură cu refuzul mai multor Biserici Ortodoxe locale de a participa la Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe”. În această declarație au fost descrise în detaliu evenimentele care au avut loc în timpul procesului presinodal, de la momentul reuniunii Întâistătătorilor la Chambésy, în ianuarie 2016, și a fost expusă poziția argumentată a Patriarhiei Moscovei. Mai mult decât atât, s-a comunicat decizia Sinodului de a sprijini propunerea Bisericilor mai sus menționate de a amâna Sinodul la momentul “care va conveni mai târziu de a fi fixat, în funcție de rezultatele discuțiilor panortodoxe și cu condiția sine qua non a acordului Întâistătătorilor tuturor Bisericilor Ortodoxe autocefale recunoscute în mod comun”. Sinodul [BORu], spre marele său regret, a găsit imposibil participa la Sinod[-ul din Creta n.tr.] a delegației Bisericii Ruse în cazul în care acesta va fi convocat în ciuda a toate, în termenele stabilite anterior. După cum știm, Sinodul din Creta a avut totuși loc, și zece Biserici Ortodoxe locale Autocefale recunoscute în mod comun au participat (amintesc că statutul autocefal al Bisericii Ortodoxe din America nu este recunoscut în prezent de toți în lumea ortodoxă).
Decizia de a nu participa la Sinod a fost complexă, dar sunt convins că aceasta era singura decizie posibilă într-o astfel de situație. Încă de la începutul pregătirii, timp de mai mulți ani, a Sfântului și Marelui Sinod, s-a conceput ca Sinodul tuturor Bisericilor Ortodoxe, să fie un Sinod la care participă toți reprezentanții tuturor Bisericilor Ortodoxe locale recunoscute în mod comun, ca un Sinod chemat în mod vizibil să manifeste lumii unitatea Ortodoxiei. Este evident că, din cauza lipsei de participare a mai multor Biserici în Creta, acest obiectiv a rămas nerealizat. Principiul consensului tuturor participanților la procesul presinodal a fost în mod clar încălcat aici.
În plus, se pune întrebarea de a număra voturile celor care au participat la Sinod. De exemplu, documentul „Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine“, care a suscitat cele mai multe remarci critice în Bisericile locale, nu a fost semnat de 17 din cei 24 de episcopi ai delegației Bisericii Ortodoxă Sârbe. În ciuda acestui fapt, documentul în cauză este considerat în mod oficial adoptat de Sinodul din Creta, inclusiv de Biserica soră, sârbă. Toate acestea ridică problema nu numai a respectării procedurii conforme în mod panortodox la Sinodul din Creta, dar, de asemenea, în ce măsură documentele care au fost adoptate reflectă un consens autentic, o unanimitate autentică, în familia noastră ortodoxă.
Mă voi opri pe scurt asupra deciziile Bisericilor Ortodoxe locale legate de Sinodul din Creta, adoptate de Bisericile care nu au participat.
La o zi după încheierea lucrărilor Sinodului, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe din Antiohia a adoptat o declarație conform căreia Sinodul din Creta nu este recunoscut ca “Sfânt și Mare Sinod al Bisericii Ortodoxe” ci doar ca o “întâlnire prealabilă pe drumul spre Sinodul Panortodox”. S-a constatat că documentele adoptate în Creta nu au un caracter definitiv, că sunt deschise pentru discuții ulterioare și nu sunt obligatorii pentru Patriarhia Antiohiei. Membrii Sinodului Bisericii Antiohiei au decis în unanimitate de a „refuza să atribuie caracterul sinodal la orice reuniune ortodoxă, la care nu participă toate Bisericile Ortodoxe”, și subliniază că principiul unanimității rămâne relația fundamentală neschimbătoare pentru toți ortodocșii. Pe această bază, Biserica Antiohiei refuză să numească întâlnirea din Creta “Mare Sinod Ortodox” sau “Sinod Mare și Sfânt”.
Sinodul Bisericii Ortodoxe din Bulgaria, care s-a reunit în luna noiembrie a anului trecut [2016], a constatat că Sinodul din Creta “nu este nici Mare, nici Sfânt, nici Panortodox”, din cauza “absenței mai multor Biserici autocefale, precum și din cauza greșelilor organizatorice și teologice care au fost permise”. O atitudine critică a fost exprimată față de anumite documente adoptate la Sinodul care “necesită o discuție teologică ulterioară, în scopul corectării, al unor noi redactări sau al înlocuirii cu altele (noi documente)”.
În decembrie 2016, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe din Georgia și-a exprimat atitudinea față de Sinodul din Creta. Deciziile lui coincid în întregime cu decizia Patriarhiei Antiohiei, pe care am citat-o deja. În deciziile Sinodului (Bisericii Georgiei), este subliniat faptul că Sinodul din Creta „nu poate fi numit Sinod general, Panortodox“ din momentul în care „reprezentanții a patru Biserici Ortodoxe locale nu au a participat” la lucrările sale. S-a remarcat încălcarea principiului consensului și s-a subliniat că “deciziile Sinodului din Creta nu pot fi obligatorii pentru Biserica Ortodoxă din Georgia”. Sinodul subliniază că în documentele adoptate în Creta “nu sunt exprimate în realitate remarcile fundamentale prezentate de Biserici”, de unde necesitatea revizuirii și corectării lor.
Rezultatele Sinodului reunit în Creta au fost discutate în timpul ședinței Sfântului Sinod al Bisericii noastre în data de 15 iulie a anului trecut [2016]. Menționând că „principiul consensului constituie baza cooperării panortodoxe în cursul întregului proces sinodal“, Sinodul a constatat că „realizarea Sinodului, în lipsa unui acord din partea unei serii de Biserici autocefale încalcă acest principiu și, prin urmare, Sinodul care a avut loc în Creta nu poate fi considerat ca panortodox, iar documentele care au fost adoptate de el nu pot fi considerate ca exprimând un consens panortodox“. În același timp, Sfântul Sinod a recunoscut că „Sinodul care a avut loc în Creta, la care au participat reprezentanții și ierarhii a zece din cele cincisprezece Biserici Ortodoxe autocefale a fost un eveniment important în istoria procesului sinodal în Biserica Ortodoxă, care a început cu prima Conferință panortodoxă în Rhodos în 1961″.
Sfântul Sinod al Bisericii noastre, în timpul aceleiași sesiuni, a încredințat studiul documentelor adoptate în Creta Comisiei Sinodale Biblice și Teologice, care a pregătit o concluzie cu privire la aceasta. Ea este prezentată acum spre examinare la Sinodul Episcopilor. Puteți găsi această concluzie în dosarul pe care fiecare l-ați primit în timpul înscrierii.
Comisia a comparat copiile documentelor Sinodului din Creta primite de noi cu textele presinodale, care au fost anterior examinate de Adunarea Episcopilor în februarie 2016. Documentele “Importanța postului și respectarea lui de astăzi” și “Autonomia și modul de proclamare” au fost adoptate de Sinodul din Creta fără modificări substanțiale. Analiza documentului „Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine“, a arătat că, în general, a suferit schimbări în sensul bun, ținând seama de criticile exprimate cu privire la subiectul său. În acest fel a fost introdus în document mențiunea importantă a respingerii uniației. Cu toate acestea, multe formulări rămân insuficient de clare și sunt nesatisfăcătoare. Ele pot fi înțelese în sensul că este vorba de restabilirea unității creștinilor, și nu de restabilirea unității cu Biserica a comunităților creștine care s-au separat de ea. Acesta este exact modul în care textul sinodal a fost înțeles de către unii critici ai documentului. Din păcate, amendamentele noastre nu au fost luate în considerare.
Terminologia documentului “Taina Căsătoriei și impedimentele sale” necesită, de asemenea, clarificări. În parte, nu reiese în mod clar ce semnifică termenul “uniune civilă” între persoane de sex diferit, care, așa cum apare în document, nu este recunoscut ca fiind posibil, de Biserică.
Documentul “Misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea contemporană” include, ca și mai înainte, o serie de formulări ambigue, fără revizuirea cărora documentul nu poate fi pe deplin recunoscut.
Imprecizia, cerând clarificări, este prezentă, de asemenea, și în noua formulare introdusă de Sinod în documentul “Diaspora Ortodoxă”.
Documentele “Mesajul Sinodului” și “Enciclica” pregătite și adoptate direct în timpul Sinodului conțin, de asemenea, o serie de expresii care nu sunt în întregime clare. Sunt convins că Biserica noastră nu poate fi de acord cu unele dintre ele. În același timp, conceptul problemelor sociale, exprimate în mesajele Sinodului, nu contrazic în nici un fel învățătura socială a Bisericii Ortodoxe Ruse.
Prezentul Sinod al Episcopilor, printre alte decizii importante, trebuie să exprime atitudinea Bisericii noastre față de Sinodul care a avut loc în Creta cât și despre documentele care au fost adoptate acolo. În acest sens aș dori în mod particular să subliniez faptul că discuțiile și chiar diferendele din familia noastră ortodoxă cu privire la Sinodul din Creta nu au umbrita interacțiunile Sfintelor Biserici Ortodoxe. Slujirea împreună a Sfintei Liturghii, participarea la întâlniri și evenimente inter-ortodoxe, ca și înainte, unește toate Bisericile autocefale, fie că au participat la Sinod ori s-au abținut. Mă bucur că în acele zile am așteptat sosirea la Moscova, la invitația mea, a dragilor noștri confrați, Întâistătătorii și membrii delegațiilor Bisericilor surori, ca împreună să comemorăm evenimente importante pentru noi. De fiecare dată când stăm în fața Sfântului Altarului, simțim în mod clar că suntem o singură Sfântă Biserică Ortodoxă.
Terminând analiza mea, a evenimentelor importante ale procesului presinodal, vreau să îmi exprim încrederea că ținerea unui Sinod cu adevărat panortodoxe, cu autoritate în întreaga lume ortodoxă, este în așteptare de către toate Preasfintele Biserici Ortodoxe. Sunt convins că pregătirea unei astfel de Sinod ar trebui să fie conjugată cu participarea liberă a tuturor Bisericilor autocefale și redactarea textelor sinodale în respectul egal al punctului de vedere ale fiecărei Biserici locale, chiar și a celei mai mici ca număr de credincioșii, precum și dorința de a schimba formulările din documentele care aduc cele mai multe critici de una sau alta dintre Biserici. Presupun că numai în acest caz, poate avea loc Sfântul și Marele Sinod, capabil de a deveni ceea ce trebuie să fie – vocea concordantă, puternică și una a Bisericii Ortodoxă Sobornicești.
Traducere de ROF după Orthodoxie.com, Le patriarche de Moscou s’est exprimé au sujet du Concile de Crète (Source)
***
IPS Ilarion de Volokolamsk comunică rezultatele studiului documentelor adoptate la sinodul din Creta
Într-un comunicat către Adunarea Episcopilor Bisericii Ortodoxe Ruse, Mitropolitul Ilarion de Volokolamsk, președintele Departamentului pentru Relații Externe al Patriarhiei Moscovei, președintele Comisiei Sinodale Biblice și Teologice, a prezentat rezultatele studiului documentelor Sinodului din Creta (18-27 iunie 2016). După ce a amintit o serie de critici deja menționate în prezentarea Patriarhul Kirill al Moscovei în Adunare, Mitropolitul a ridicat următoarele puncte referitoare la documentele: „Diaspora ortodoxă“, „Biserica Ortodoxă și restul lumii creștine”,” Taina Căsătoriei și impedimentele sale”,”Misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea contemporană”.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse, în cadrul reuniunii sale din 15 iulie 2016, a însărcinat Comisia Sinodală Biblică și Teologică „să publice și să studieze copiile certificate oficial ale documentelor aprobate la Sinodul din Creta, luând în considerare reacțiile și remarcile ierarhilor, instituțiilor teologice, teologilor, clericilor, călugărilor și laicilor care ar putea contribui la aceasta. Să prezinte concluziile Sfântului Sinod după un studiu detaliat”(Proces verbal nr. 48).
Abordând în prezentarea sa tema statutului Sinodului din Creta, Mitropolitul Ilarion a declarat că de la începutul procesului pre-sinodal, s-a decis să se adopte principiul consensului tuturor Bisericilor Ortodoxe locale, recunoscut de către toate ca bază de adoptare a tuturor deciziilor în timpul evenimentelor pregătitoare pentru Sinodul Panortodox. Cu toate acestea, în iunie 2016, acest consens privind convocarea Sfântului și Marelui Sinod nu a fost realizat din mai multe motive.
Delegația Patriarhiei Antiohiei, în special, nu a semnat decizia Sinaxei Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe de la Constantinopol în 2014, printre care a fost și decizia convocării Sinodului în 2016. Ea nu a semnat, de asemenea, deciziile mai multor documente (inclusiv Regulamentul [de organizare și funcționare a] Sinodului) de la Sinaxa Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe de la Chambésy în 2016.
Documentul pregătitor Taina Căsătoriei nu a fost semnat de delegația Bisericii Georgiene la Sinaxa Întâistătătorilor din 2016.
Întâistătătorii Bisericilor Ruse și Georgiene, în discursurile lor la Sinaxa Întâistătătorilor din 2016, și în corespondența care a urmat, au constatat că condiția acordului lor pentru organizarea Sinodului în iunie 2016 era ca să se ajungă la un consens, în privința tuturor chestiunile controversate, în timpul rămas, înainte de convocarea Sinodului. Acest consens nu a fost atins.
Cu mai puțin de o lună, înainte de data estimată pentru deschiderea Sinodului, Sfântul Sinod a cinci Biserici Autocefale (Bulgară, Antiohiană, Sârbă, Georgiană și Rusă) au solicitat amânarea pentru rezolvarea dezacordurilor care împiedică participarea acestora în cadrul Sinodului (Ulterior, Biserica Ortodoxă Sârbă a luat decizia de a participa la Sinod). Aceste apeluri au fost ignorate.
Drept urmare, doar zece din cele paisprezece Biserici locale Autocefale recunoscute de toți, ca atare, au luat parte la Sinodul din Creta. Pleroma Bisericii Ortodoxe universale nu a fost, prin urmare, reprezentată, acesta fiind motivul pentru care Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse, în cadrul reuniunii sale din 15 iunie 2016 a recunoscut că „Sinodul, care a avut loc în Creta nu poate fi considerat Panortodox și nici documentele care vor fi adoptate, ca exprimând un consens panortodox” (Procesul verbal nr. 48).
Sinodul din Creta a adoptat opt documente: “Autonomia și modul de proclamarea ei,“ “Diaspora ortodoxă“, “Misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea contemporană“, “Importanța postului și respectarea lui astăzi” ,“Taina Căsătoriei și impedimentele sale” , “Biserica Ortodoxă și restul lumii creștine”, o „Enciclică” sinodală și un “Mesaj” sinodal.
Majoritatea acestor documente, cu excepția ultimelor două, întocmite în timpul Sinodului din Creta, au fost elaborate în cadrul procesului de pregătire, care a durat timp de decenii, cu participarea activă a Bisericii Ortodoxe Ruse. După publicarea proiectelor de documente ale Sfântului și Marelui Sinod, acestea au fost discutate în cadrul Bisericilor Ortodoxe locale. Biserica Ortodoxă Rusă a pregătit și a trimis tuturor Bisericilor locale propuneri de amendamente la proiectele de documente: „Biserica Ortodoxă și restul lumii creștine“ și “Misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea contemporană“. Aceste amendamente corespundeau remarcilor critice exprimate față de aceste două documente în alte Biserici locale și de către Sfânta Kinotită din Muntele Athos.
După cum a constatat președintele Comisiei Sinodale Biblice și Teologice, documentele adoptate în Creta pot fi împărțite în trei categorii, în funcție de raportul lor cu proiectele discutate anterior, la Sinaxa Întâistătătorilor din 2016. Prima categorie corespunde documentelor adoptate de Sinodul din Creta fără amendamente semnificative. Este vorba de documentele “Importanța postului și respectarea lui astăzi” și “Autonomia și modul de proclamarea ei“.
A doua categorie se referă la documentele adoptate de Sinod după amendamente importante, pe fond. Acestea sunt documentele: “Diaspora ortodoxă“, “Biserica Ortodoxă și restul lumii creștine”, “Taina Căsătoriei și impedimentele sale”, “Misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea contemporană“.
Un act adițional a fost luat pentru documentul „Diaspora ortodoxă“, limitând posibilitatea Bisericilor Ortodoxe de a da „ierarhilor titluri deja existente“ în diaspora. Acest act adițional trebuie discutat la nivel panortodox.
Documentul “Biserica Ortodoxă și restul lumii creștine” a atras cele mai multe critici în lumea ortodoxă după publicarea lui. Chiar și în timpul Sinodului din Creta, acest document nu a atins unanimitatea între membrii săi. 21 dintre cei 161 de participanți la Sinod nu au semnat, inclusiv 17 dintre cei 25 de ierarhi membri ai delegației Bisericii Ortodoxe Sârbe. Următoarele formulări au fost în mod special criticate: documentul oferă comunităților heterodoxe titlul de „biserică“, se referă la „căutarea“ sau „restaurarea“ a unității creștine. Modificările sugerate de Biserica Rusă și îngrijorările ei exprimate nu au fost luate în considerare pe deplin de către Sinodul din Creta.
Documentul “Taina Căsătoriei și impedimentele sale” conține o serie de formulări discutabile. Este vorba în special de o fraza a proiectului publicat mai înainte: „Biserica nu consideră că este posibil ca membrii ei să încheie o
alianțăhomosexuală”, care a fost modificat de către Sinod, după cum urmează: „Biserica nu consideră posibil pentru membrii săi uniuni civile, atât homosexuale, cât și altele contractate cu sexul opus” [# 10 “Biserica nu acceptă ca membrii ei să încheie contracte de coabitare (cu persoane n. tr.) de același gen, precum și nici o altă formă de coabitare diferită de căsătorie” (cf. trad. Basilica)]. Această formulare este echivocă, în timp ce formularea anterioară a exprimat cu mai multă acuratețe doctrina Bisericii despre Căsătorie.Documentul „Misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea contemporană“, asa cum a fost adoptat de Sinodul din Creta conține formulări care lasă să se creadă că, după Întruparea Cuvântului lui Dumnezeu, întreaga rasă umană este deja adunată în Hristos, mântuită și îndumnezeită, ceea ce a fost serios criticat în mediile ortodoxe. Aceste expresii trebuie clarificate în mod absolut, a explicat Mitropolitul Hilarion. Mai mult decât atât, textul se referă în mod deplasat la Eusebiu de Cezareea, care nu numai că nu este un Părinte al Bisericii cu autoritate, dar a fost și acuzat, nu fără motiv, de a învăța un semi-arianism.”
A treia categorie sunt documentele care au fost elaborate și adoptate la Sinod. Este vorba despre Enciclica și Mesajul Sinodului, care exprimă deciziile adoptate de Bisericile Autocefale participante la Sinod cu privire la diferite probleme de actualitate. Așa cum s-a exprimat Mitropolitul Ilarion de Volokolamsk, președintele Comisiei Sinodale Biblice și Teologice, în raportul său către Sinodul Episcopilor, ideile principale ale acestor documente nu contrazic, în ansamblu, doctrina socială a Bisericii Ortodoxe Ruse. „În același timp, aceste documente conțin mai multe formulări nu foarte satisfăcătoare și dând dovada de neclaritate, cât și declarații care nu au fost discutate la nivel panortodox. Aceste formulări și declarații trebuie rediscutate ulterior”.
„Pentru ca proiectele de documente pregătite în timpul procesului presinodal și examinate la Sinodul din Creta să aibă valoare de decizii panortodoxe, acestea trebuie să fie prelucrate la nivel panortodox, înainte de a fi adoptate prin consensul tuturor Bisericilor Ortodoxe locale“, a subliniat mitropolitul.
Traducere ROF după Orthodoxie. com, Mgr Hilarion de Volokolamsk communique les résultats de l’étude des documents du Concile de Crète
Se pare că „Mitropolitul” Filaret nu are de gând să se întoarcă în Patriarhia Moscovei. http://www.katanixis.gr/2017/12/blog-post_64.html
Așa cum rușii au propriul lor guvern, așa și ucrainienii au propriul lor guvern și merită propriul Patriarh. El zice că nu și-ar fi cerut iertare în scrisoarea trimisă. A fost doar o amabilitate între două Biserici omologe. A propus doar reluarea comuniunii euharistice ca punct de plecare pentru terminarea conflictului de până acum.
Alte afirmații: „Patriarhul de Constantinopol susține că Ucraina este un teritoriu canonic al Constantinopolului.” „Dacă Moscova nu vrea să poarte negocieri cu noi cu privire la o Biserică autocefală, vom avea negocieri cu Patriarhia de Constantinopol. Autocefalia este ținta noastră.”
@Ierom Lavrentie
Da, interesant. Cine sa mai inteleaga ceva. Totusi, scrisoarea luI Filaret e reala. O fi facut-o din amabilitate, dar a facut-o si exista. Inteleg, oricum, ca exista mai multe factiuni si in interiorul “patriarhiei” de la Kiev, unii vor autocefalia cu orice pret. Dar e binevenita completarea – aflam ce a urmarit, de fapt, Filaret.
Se pare ca nu numai in Romania ci si in Rusia se pregatesc miscari de strada luna asta.
Conducerea Bisericii Ortodoxe Ruse a lansat un apel referitor la pericolul revolutiilor
“Fara Dumnezeu, nici un stat sau o constructie publica nu va duce la prosperitate. Istoria a demonstrat ca daunatoare statului si fatale pentru oameni sunt sentimentele revolutionare generate provocari politice, inclusiv cele care fac apel la dreptate sociala” – se arata in mesajul Sinodului Episcopilor Bisericii Ortodoxe Ruse.
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-22157051-revolutiile-sperietoare-pentru-biserica-ortodoxa-rusa-patru-luni-inainte-alegerile-prezidentiale-care-putin-vrea-patrulea-mandat.htm
“La Moscova nu a avut loc un Sinod al Bisericii Rusiei obisnuit, ci un eveniment cu posibile implicatii pentru intreaga ortodoxie.”
Exista multe tendinte in Patriarhia Kievului, lucru confirmat de Mitropolitul Ilarion: https://mospat.ru/en/2017/12/01/news153684/
Interesanta este insa si scrisoarea fostului mitropolit Filaret – fara antet, fara nume in clar, doar cu o simpla semnatura in josul paginii: http://www.vimaorthodoxias.gr/egrapsan-s-emas/i-epistoli-tou-schismatikou-patriarchi-oukranias-filaretou-pros-to-patriarcheio-rosias-foto/
Dar si mai interesant mi se pare discursul lui Putin: https://mospat.ru/en/2017/12/01/news153708/
Traducerea integrala a documentelor de la Adunarea Episcopilor de la Moscova cu privire la Sinodul din Creta:
PF Kirill si IPS Ilarion de Volokolamsk despre Sinodul din Creta la Adunarea Episcopilor Bisericii Ortodoxe Ruse. “Sinodul care a avut loc în Creta nu poate fi considerat ca panortodox” .”Pleroma Bisericii Ortodoxe universale nu a fost reprezentată”: https://corortodox.blogspot.fr/2017/12/pf-kirill-si-ips-ilarion-de-volokolamsk.html
@ROF
Multumim! Le adaugam si noi in postare.
Elementul de noutate este, insa, pronuntarea pe continutul documentelor. Pozitia asupra statutului Sinodului din Creta era deja afirmata si asumata oficial.
http://orthochristian.com/108951.html