BOLNAVI DE SECURISM. SRI a facut de 16 ori mai multe INTERCEPTARI decat FBI/ Ambasadorul Hans Klemm, acuzat de asociatii ale magistratilor de GANDIRE DE TIP SOVIETIC pentru laudele aduse DNA/ SCHIMBAREA FORTATA A CLASEI POLITICE si FRICA DE KOVESI

2-11-2016 16 minute Sublinieri
Sursa imagine: https://www.amnesty.org.uk/uk-government-gchq-ipt-mass-spying-surveillance

Sursa imagine: https://www.amnesty.org.uk/uk-government-gchq-ipt-mass-spying-surveillance

Raportul de activitate al SRI pe anul 2014 a scos la iveală faptul că România a devenit un stat poliţienesc ce se îndepărtează de standardele democratice. Primul exemplu este dat de faptul că în România, cu o populaţie de 16 ori mai mică că Statele Unite, SRI ascultă pe “securitate naţională” de 2 ori mai multe telefoane că FBI, arată o analiză realizată de Romanian Community Coalition.

În 2014, SRI a făcut 2.469 de interceptări pe securitate naţională la o populaţie de 20 de milioane de locuitori, în timp ce FBI a făcut 1.416 interceptări pe o lege similară, la o populaţie de 319 milioane.

Datele furnizate de rapoartele SRI arată că în ultimii 10 ani totalul interceptărilor făcut de SRI a crescut cu 700%. Luând în calcul atât interceptările pe securitate naţională, cât şi cele cerute de DNA, parchete şi alte instituţii, de la 6.370 de interceptări, în 2005, s-a ajuns, în 2014, la 44.759 interceptări.

Numărul de interceptări făcute de SRI pe “securitate naţională” sunt făcute în baza Legii 51/1991 şi au că obiect infracţiuni ce intră în categoria spionaj, trădare, ameninţări teroriste. Pe perioada 2005-2013, numărul interceptărilor pe “securitate naţională” făcut de SRI a crescut cu 265%.

Pentru a înţelege evoluţia acestor interceptări pe “securitate naţională” făcute de SRI e binevenită o comparaţie cu numărul de interceptări similare făcut de FBI în SUA.

Interceptările legate de spionaj şi terorism sunt făcute de FBI în baza legii Foreign Intelligence Surveillance Act (FIŞA), dată în 1978. Aceeaşi lege prevede că Departamentul de Justiţie al SUA trebuie să dea anual un raport în faţă Congresului unde să relateze câte cereri de interceptare s-au făcut în baza acestei legi.

În tabelul de mai jos se poate vedea evoluţia interceptaţilor făcute de FBI în ultimii 10 ani, comparat cu numărul de interceptări făcut pe securitate naţională de SRI pe aceeaşi perioada.

 

O simplă comparaţie a numerelor arată că SRI interceptează de două ori mai mult decât FBI, în contextual în care România nu este nici pe departe expusă la risc de spionaj şi atac terorist cum este SUA, iar populaţia este de 16 ori mai mică decât Statele Unite.

Victoria Stoiciu, reprezentant Friedrich-Ebert-Stiftung (FES) în România, a declarat că, din datele puse la dispoziţie, se arată că anul trecut au fost date în România de 16 ori mai multe mandate de interceptare pe siguranţa naţională decât în SUA.

Reprezentantul Friedrich-Ebert-Stiftung (FES), Victoria Stoiciu, a susţinut, la Parlament, că, din datele puse la dispoziţie, se arată că anul trecut au fost date în România de 16 ori mai multe mandate de interceptare pe siguranţa naţională decât în SUA, că SRI a cerut practic de 16 ori mai multe mandate decât FBI.

Întrebat cum îşi explică la comisie numărul mare de mandate pe siguranţa naţională, vicepreşedintele Comisiei pentru controlul activităţii SRI, Octavian-Marius Popa, a declarat că nu poate da un răspuns şi că ar trebui întrebaţi judecătorii care aprobă aceste cereri de mandat.

În replică, judecătorul Horaţius Dumbravă a declarat: “Nu cumva suntem şi noi de vină că s-au dat atâtea mandate? Motivele care se dau în interceptări sunt uneori mai mult decât discutabile. (…) Noi, judecătorii, modul în care motivăm astfel de hotărâri sunt cu acele indicii temeinice. Care sunt indiciile temeinice? Pur şi simplu, aşa arată sute de hotărâri care se joacă cu viaţa privată a omului”.

  • Cotidianul:

Ion Spanu: UNJR şi AMR, scrisoare către ambasadorul SUA. Hans Klemm, taxat de Justiţie cu rădăcini în gândirea de tip sovietic

UNJR şi AMR, principalele asociaţii ale magistraţilor din România, i-au trimis azi o „Scrisoare deschisă”ambasadorului SUA,Hans Klemm, în urma declaraţiilor sale recente, în care „aplauda” activitatea Laurei Codruţa Kovesi. Acest document excepţional a fost publicat acum cîteva minute de Lumea Justiţiei.

Iată textul integral al „Scrisorii deschise”, document semnat de judecătoarele Gabriela Gârbovan de la Curtea de Apel Cluj, preşedinta UNJR, şi Gabriela Baltag de la Tribunalul Neamţ, preşedinta AMR. Subtitlurile aparţin redacţiei cotidianul.ro:

„DECLARAŢIILE DVS. ADUC GRAVĂ ATINGERE IMAGINII JUSTIŢIEI”

„Excelenţei Sale Domnului Hans Klemm

Ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti

Stimate Domnule Ambasador Klemm,

Vă scriem public direct, folosind calea unei scrisori deschise, deoarece declaraţiile pe care le-aţi făcut pe data de 26 octombrie, în cadrul interviului pentru site-ul www.news.ro, aduc gravă atingere imaginii justiţiei şi necesită, faţă de impactul negativ al acelor declaraţii asupra bunei funcţionări a democraţiei din România, un raspuns public din partea judecătorilor.

Astfel, la întrebarea – legitimă în contextul actual – privind riscul manifestat de excesele procurorilor anticorupţie, aţi afirmat că „acest lucru trebuie să îl decidă poporul român, cum ar trebui să se comporte procurorii şi judecătorii pentru a-şi face treaba. Eu vreau să subliniez doar succesul extraordinar al României în acest domeniu”.

SUSŢINEŢI o formă de justiţie străină de statul de drept şi specifică regimurilor totalitare, cu radăcini în gîndirea de drept sovietică”

Este de neînţeles motivul pentru care reprezentantul Statelor Unite, ţară care este luată ca reper pentru respectarea drepturilor şi libertăţilor individuale, face apel la „justiţia populară”, o formă de justiţie străină de statul de drept şi specifică regimurilor totalitare, cu radăcini în gîndirea de drept sovietică.

Pe pagina Ambasadei aţi postat fotografii de la vizita recentă pe care aţi făcut-o la fosta închisoare comunistă de la Sighet. „Dreptatea poporului în slujba poporului” a fost sloganul ce a stat la baza „democratizării justiţiei” după 1948, pe care cu siguranţă l-aţi văzut afişat în incinta fostei închisori. Toţi acei oameni care au fost închişi şi torturaţi acolo, au fost condamnaţi tot in numele „poporului”, ba încă în aplauzele sale, pentru că aşa le spunea maşina de propagandă comunistă că e bine.

„Afirmaţiile dumneavoastră sunt primejdioase pentru democraţia românescă”

Aţi afirmat în interviu că „aplaudaţi puternic” ceea ce consideraţi ca fiind un „record de succes” actual al luptei anticorupţie, arătînd însă că vă sunt indiferente mijloacele folosite în această luptă.

Afirmaţiile dumneavoastră, cum a fost cea cu ‘aplauzele’, sunt primejdioase pentru democraţia românescă, deoarece întăresc mentalitatea extrem de periculoasă că scopul scuză mijloacele. În justiţie mijloacele pot perveti scopul.

Vă reamintim că România este o ţară aflată la 27 de ani depărtare de comunism, o ţară în care mentalitatea represivă a instituţiilor de forţă, implementată iniţial de consilieri sovietici apoi de educatori români formaţi şi educaţi de acei consilieri, nu s-a schimbat peste noapte doar prin faptul că România a declarat că a trecut de la dictatură la democraţie.

Schimbarea acestei mentalităţi, fundamentată pe faptul că statul este superior persoanei, necesită timp şi o continuă reevaluare sinceră pentru a identifica segmente unde lucrurile se pot îmbunătăţi. Profesionalizarea şi întărirea reală a tuturor instituţiilor democratice se face prin respectarea strictă a statului de drept, a separaţiei puterilor în stat şi a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, lucru care implicit duce la diminuarea corupţiei.

„Cultul personalităţii şi ‘aplauzele’ însoţite de lipsa criticii sunt cel mai mare inamic pentru orice stat”

Dacă dumneavoastră, din poziţia de reprezentant al Statelor Unite în România, doar ‘aplaudaţi’, dar nu scoateţi în evidenţă excesele ori erorile acolo unde acestea exista şi sunt vizibile, nu doar că nu ajutaţi justiţia şi lupta anticorupţie, dar le vulnerabilizaţi atît pe ele, cît şi credibilitatea Statelor Unite în faţa românilor.

Cultul personalităţii şi ‘aplauzele’ însoţite de lipsa criticii şi a unei evaluări profesioniste care să scoată în evidenţă succesele şi să puncteze problemele, pentru a fi corectate la timp, sunt cel mai mare inamic pentru orice stat şi orice instituţie a acestuia. Aceste lucruri pot foarte uşor discredita o acţiune vitală pentru sănătatea societăţii româneşti, cum e lupta împotriva corupţiei, pe palierul purtat de justiţie.

Justiţia nu e nici campanie de publicitate şi nici subiect de propagandă electorală. Administraţia justiţiei într-un stat democratic este un proces ce se desfaşoară cu rigurozitate şi strict în limitele legii, cu respectarea tuturor drepturilor şi obligaţiilor procedurale (due process) tocmai pentru a păstra un just echilibru între interesul public şi demnitatea, drepturile şi libertăţile fiecărei persoane. Orice derapaj trebuie punctat şi corectat pentru a preveni erori ulterioare, iar acest lucru se poate face doar analizînd obiectiv şi critic această activitate.

Este important să înţelegeţi acest lucru şi să-l afirmaţi public, dacă doriţi în România un stat de drept viabil, întemeiat pe o justiţie cu adevărat independentă, care respectă şi apără drepturile si libertăţile propriilor cetăţeni.

Exact aceste principii stau şi la baza Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite.

Parteneriatul respectiv, aşa cum aţi reafirmat într-o declaraţie comună recentă româno-americană, „se fundamentează pe angajamentul comun pentru valorile democratice – statul de drept, piaţa liberă, respectarea drepturilor omului şi relaţiile inter-umane”.

„Aţi fost tăcut cînd Curtea Constituţională a fost atacată public ŞI AŢI IGNORAT „MemorandumUL privind justiţia „”

Şi pentru că aţi vorbit în interviul dumneavoastră despre importanţa României în NATO, vă amintim că toate documentele publice ale summit-ului NATO de la Varşovia din acest an au reîntărit faptul că „NATO este o alianţa de valori, incluzînd libertatea inviduală, drepturile omului, democraţia şi statul de drept”. „Aceste valori comune sunt esentiale pentru ceea ce este NATO și ceea ce face. În plus, includerea acestor valori în toate domeniile activităţii noastre va face NATO mai puternic”, s-a mai adaugat în comunicatul dat de NATO pe data de 9 iulie şi împărtăşit de toţi şefii de state şi guverne care au participat la summit.

„We stand together, and act together, to ensure the defence of our territory and populations, and of our common values. United by our enduring transatlantic bond, and our commitment to democracy, individual liberty, human rights and the rule of law”, a fost mesajul transmis după summit-ul NATO de la Varşovia şi în acest mesaj ne regăsim şi noi.

În contextul în care vedem în jurul României ţări, chiar partenere ale Statelor Unite, care se îndepărtează de la valorile democraţiei, suntem determinaţi să nu acceptam în România nici un rabat de la statul de drept şi nici o îndepărtare de la valorile fundamentale ale acestuia amintite mai sus. Încalcarea acestor valori va face România mai slabă, ceea ce vulnerabilizează şi NATO.

Ne îngrijorează, de aceea, faptul că nu amintiţi aceste valori în luările dumneavoastră de poziţie publice. Aţi fost tăcut şi cînd Curtea Constituţională a fost atacată public, cînd avocaţii au cerut respectarea confidenţialităţii client-avocat, cînd judecătorii au solicitat lămurirea interferenţei serviciilor secrete în „cîmpul tactic” al justiţiei, după cum nu aţi arătat nici o preocupare faţă de problemele justiţiei, adunate în documentul intitulat „Memorandum privind justiţia”, document votat de aproape 80% dintre adunările generale ale judecătorilor.

Vă solicităm, în consecinţă, ca atunci cînd vorbiţi despre chestiuni ce ţin de justiţie să aveţi în vedere situaţia de ansamblu, atît cu părţile pozitive cît şi cu cele unde mai e loc de îmbunătăţiri sau sunt necesare corecţii. Ca reprezentant al ţării care a ajuns să fie prosperă şi puternică pentru că a pus omul în centru, cu drepturile şi libertăţile sale, aveţi o expertiză enormă pe care o puteţi împărtăşi cetăţenilor români. Lupta împotriva corupţiei trebuie susţinută, dar tocmai din acest motiv nu se pot ignora excesele, abuzurile ori încălcările drepturilor procesuale care pot duce în timp la discreditarea acestei lupte.

Apreciem susţinerea Statelor Unite pentru reforma justiţiei din România şi vă stăm la dispoziţie cu orice informaţii doriţi despre starea reală a justiţiei şi problemele cu care aceasta se confruntă.

Cu stimă,

Judecator Dana Gîrbovan, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România

Judecător Gabriela Baltag, Asociaţia Magistraţilor din România

Această Scrisoare deschisă a UNJR şi AMR vine ca urmare a recentului interviu acordat de Hans Klemm, ambasadorul SUA în România, pentru site-ul News.ro, în care a declarat: „O altă dimensiune în care România a contribuit la parteneriatul nostru puternic este întărirea instituţiilor democratice, inclusiv a celor juridice, şi lupta din ce în ce mai de succes împotriva corupţiei. România a devenit cu adevarat un model regional în termenii luptei anticorupţie. Este rezultatul unor decizii şi investiţii făcute pe parcursul a mai mulţi ani, dar cred că spune multe şi despre conducerea DNA. Procurorul şef Laura Codruţa Kovesi a făcut o treabă admirabilă. Acum cîţiva ani, SUA i-a oferit un premiu, ‘Femei curajoase din România’, pentru puterea convingerilor ei, pentru recordul de succese ca procuror şi pentru eforturile foarte curajoase făcute de a lupta împotriva corupţiei. Ca procuror şef al DNA, a trimis la închisoare nişte oameni destul de puternici. Nu e surprinzător că are duşmani ca urmare a acestui lucru şi cred că vedeţi acest lucru în momentul de faţă. Dacă există vreo pată pe activitatea ei, există autorităţi care vor putea investiga şi evalua, dar eu o aplaud puternic pentru recordul de succes în a conduce lupta anticorupţie a României”.

Această Scrisoare deschisă a UNJR şi AMR constituie, cel puţin pînă acum, cea mai curajoasă luare de poziţie faţă de atitudinea unui reprezentant al SUA în ceea ce priveşte încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor din România, în numele Justiţiei.

Ion Spanu: Vrem şi noi ca în ţara lui Hans Klemm. În SUA, Kovesi şi DNA ar fi puse sub acuzare pentru influenţarea alegerilor

HATCH ACT, aşa se numeşte legea invocată de Partidul Democrat din SUA, pentru a denunţa implicarea FBI în campania electorală în favoarea lui Donald Trump. Această lege, adoptată încă din 1939, interzice implicarea în alegeri a funcţionarilor din instituţiile de stat, cu excepţia preşedintelui, vicepreşedintelui şi a altor cîţiva funcţionari anume desemnaţi prin lege!

În decursul anilor, s-a încercat de mai multe ori anularea acestei legi, însă Curtea Supremă a declarat-o de două ori constituţională. Ultima modificare a Hatch Act s-a produs în 2012, în mandatul actualului preşedinte Barack Obama. Iată ce este interzis de către Hatch Act:

– use official authority or influence to interfere with an election

solicit or discourage political activity of anyone with business before their agency

– solicit or receive political contributions (may be done in certain limited situations by federal labor or other employee organizations)

– be candidates for public office in partisan elections

– engage in political activity while: on duty, in a government office, wearing an official uniform, using a government vehicle

– wear partisan political buttons on duty.

După cum se poate vedea, primele două interdicţii sînt importante pentru analiza noastră:

– 1. cea prin care îi este interzis unui funcţionar să utilizeze autoritatea sa publică şi influenţa pentru a interfera cu alegerile şi

– 2. să solicite sau să descurajeze activitatea politică a oricărei persoane.

Această lege, Hatch Act, denumită astfel după iniţiatorul său, Carl Hatch, senator de New Mexico, a fost invocată de Partidul Democrat chiar în cadrul alegerilor prezidenţiale din acest an, acuzînd FBI-ul că vrea să influenţeze procesul electoral prin încercarea de a o scoate din cursă pe Hillary Clinton! Motivul anchetei FBI este cunoscut: difuzarea de către Hillary Clinton a unor documente secrete prin intermediul e-mail-ului său personal.

Fără îndoială că ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, cunoaşte demersul Partidului Democrat, mai ales că a fost trimis la post în România de către actuala administraţie de la Casa Albă sub mandatul democratului Barack Obama! Îl bănuim, aşadar, că şi el o susţine pe Hillary Clinton în cursa prezidenţială.

În aceste condiţii, avem şi noi dăuă întrebări pentru Hans Klemm:

1. Ce părere are despre acţiunea DNA şi a Laurei Codruţa Kovesi de „măturare” din politică a unor adversari ai PNL şi ai preşedintelui Klaus Iohannis, astfel încît să favorizeze cîştigarea alegerilor de către PNL?

2. Ce părere are despre solicitarea preşedintelui Iohannis de a fi eliminaţi de peste listele electorale oameni care nu sînt sub incidenţa unor interdicţii decise de Justiţie?

Aceste două întrebări nu sînt altceva decît raportarea unor declaraţii politice ale oficialilor români la cele două interdicţii din Hatch Act, legea care funcţionează în SUA de aproape un secol.

Poate că nu aş fi pus aceste întrebări, dacă AMR şi UNJR, cele mai importante asociaţii ale magistraţilor, nu i-ar fi trimis lui Hans Klemm Scrisoarea deschisăpe care am publicat-o integral în cotidianul.ro, în care oficialul american a fost avertizat asupra implicării DNA şi a şefei sale în viaţa politică: „Justiţia nu e nici campanie de publicitate şi nici subiect de propagandă electorală. Administraţia justiţiei într-un stat democratic este un proces ce se desfaşoară cu rigurozitate şi strict în limitele legii, cu respectarea tuturor drepturilor şi obligaţiilor procedurale (due process) tocmai pentru a păstra un just echilibru între interesul public şi demnitatea, drepturile şi libertăţile fiecărei persoane. Orice derapaj trebuie punctat şi corectat pentru a preveni erori ulterioare, iar acest lucru se poate face doar analizînd obiectiv şi critic această activitate. Este important să înţelegeţi acest lucru şi să-l afirmaţi public, dacă doriţi în România un stat de drept viabil, întemeiat pe o justiţie cu adevărat independentă, care respectă şi apără drepturile si libertăţile propriilor cetăţeni”.

Dacă ar exista şi în România o lege precum Hatch Act, Laura Codruţa Kovesi şi DNA ar fi intrat deja sub incidenţa acesteia şi ar fi trebuit să dea socoteală pentru acuzaţiile din ce în ce mai dese care au apărut în spaţiul public, referitoare la folosirea Justiţiei ca armă politică! De asemenea, şi pentru acea telejustiţie, în care oamenii sînt plimbaţi în cătuşe în faţa camerelor de filmat, chestiune deja condamnată de CEDO!

În loc de încheiere, cităm din nou din Scrisoarea deschisă trimisă ambasadorului Hans Klemm de către UNJR şi AMR: „Vă solicităm, în consecinţă, ca atunci cînd vorbiţi despre chestiuni ce ţin de justiţie să aveţi în vedere situaţia de ansamblu, atît cu părţile pozitive cît şi cu cele unde mai e loc de îmbunătăţiri sau sunt necesare corecţii. Ca reprezentant al ţării care a ajuns să fie prosperă şi puternică pentru că a pus omul în centru, cu drepturile şi libertăţile sale, aveţi o expertiză enormă pe care o puteţi împărtăşi cetăţenilor români. Lupta împotriva corupţiei trebuie susţinută, dar tocmai din acest motiv nu se pot ignora excesele, abuzurile ori încălcările drepturilor procesuale care pot duce în timp la discreditarea acestei lupte”.

  • Contele de Saint Germain:

Frica de Kovesi

“Frica are folosul sau, dar nu si lasitatea. Laşii nu pot fi niciodată morali.
(Mahatma Gandhi)

Am citit titlul unui articol publicat azi în EVZ (http://www.evz.ro/laura-codruta-kovesi-nu-crede-ca-cineva-va-avea-curajul-sa-i-verifice-teza.html) și nu am putut accepta că poate fi adevărat ceea ce susține acest titlu: ”Președintele comisiei cu care și-a dat doctoratul șefa DNA nu crede că cineva va avea curajul să-i verifice teza”.

Chiar în halul ăsta de mizerie morală să fi ajuns? Ditamai somitățile mai lașe decât ultimul tremurici, dârdâind sub transpirația abundentă a groazei sale derizorii? Și nu somități din domeniul sportului, adesea individualist, ori din zona gingașă și abstractă a artei, ci din justiție, chintezența verticalității umane.

Mă îndoiesc că cineva va analiza teza. Oricum ar ieși analiza, tot rău e. Dacă spune că nu a fost plagiat, sare presa, dacă spune că e plagiat, ne gândim și la poziția doctorandului. Mi-e greu să cred că se va implica cineva în această poveste”.

Aceasta este stupefianta declarație a „stimabilului” profesor Radu Motica, președintele comisiei de doctorat în cazul Kovesi. Niciun cuvânt despre dreptate, despre justețe morală și legală, despre rigoare academică,  despre „doamna legată la ochi”!

De fapt, răspunsul domnului Motica oferă, prin eschivă, și verdictul în cazul discutat: teza Laurei Kovesi este un plagiat mare cât Casa Poporului. Pentru că, altfel, urmând fofilanta logică a domniei sale, dacă softul, dimpreună cu lecturarea de către Comisia de Etică a paragrafelor copiate servite pe tavă de Asociația GRAUR și de Grupul de Investigații Politice condus de Mugur Ciuvică, nu ar fi demonstrat cu vârf și îndesat plagiatul, toți cei de-acolo ar fi sărit ca arși să apere onoarea doamnei Kovesi și să declare patetic și răspicat că teza este corectă.

Declarația domnului Motica nu este despre justiție și nici măcar despre frică. Ea este despre lașitate și neasumare. Ea este despre prețul rușinos plătit pentru păstrarea unei demnități nemeritate. Pentru că, dacă demnitatea ar fi fost meritată, ea ar fi trebuit să conțină, la pachet, și un comportament demn.

Pentru a-și relativiza lașitatea, domnul Motica ne livrează un exemplu (din propria experiență dar cu un alt candidat decât doamna Kovesi, evident) în care softul antiplagiat ar fi indus în eroare, chipurile, analiza obiectivă a unei teze de doctorat. „Eu am o teză de doctorat în coordonare care, verificată, a avut un rezultat de 12% similitudine. După ce s-au scos cele 35 de pagini de sumar și bibliografie, plus subtitlurile, procentul a scăzut la 2%.”

Domnul Motica recunoaște, în primul rând, că softurile profesionale antiplagiat au facilitatea de a furniza procentul de similitudine. Care, în analiza prezentată detaliat de Mugur Ciuvică, era, în cazul tezei doamnei Kovesi, de 45%. De asemenea, aceste softuri au posibilitatea de a exclude din calcul fragmentele generic și inevitabil repetitive (cum ar fi denumiri de instituții, de reglementări, de persoane, de autori incluși în bibliografie etc.). Domnul Motica însuși a folosit, pentru exemplul prezentat, această facilitate a softului, care i-a furnizat procentul final de similitudine de 2%.

Este la mintea cocoșului că aceeași opțiune a softului a fost încercată și pentru teza doamnei Kovesi. Dacă rezultatele ei ar fi fost dezincriminatorii pentru șefa DNA, își închipuie cineva că presa nu ar fi fost invadată de comunicate triumfaliste din partea Comisiei, care să comunice acest fapt?

Am putut vedea, în exemplificările prezentate în presă ori pe Internet, cum pagini întregi (nu paragrafe, nu fraze, nu expresii izolate, ci pagini) din teza LCK erau reproduse din alte lucrări fără ghilimele, fără minime trimiteri bibliografice pretinse de codurile  de etică academică. Nimeni nu le-a contestat (măcar în cazul unei singure pagini) veridicitatea. Personalități cu autoritate in domeniu au confirmat explicit, sau prin exprimări sugestive, că verdictul de plagiat nu poate fi evitat.

Și atunci?

De ceva vreme s-a așternut tăcerea peste subiect. Frica de Kovesi! Orice demers clarificator este tergiversat la maximum de către cei înfricoșați. Poate uită poporul, poate apare un scandal și mai mare care să-l acopere pe acesta. Orice, numai doamna Kovesi să scape. Orice, numai doamna Kovesi să nu se supere pe noi și să ne aresteze.

Nici despre cucuveaua mov nu se mai vorbește. Frica de Kovesi! Domnul Ghiță se pare că a folosit o muniție de manevră care, după prima explozie, fără victime, nu mai sperie pe nimeni. Cei care, imediat după dezvăluire, prinseseră curaj și începuseră să aibă aduceri aminte publice, au amuțit. Cucuveaua mov se duce și ea, încet, încet, la culcare.

Black Cube a mai rămas să tulbure zenul dictatorial al doamnei Kovesi. Pentru că, acolo, fiind vorba de străini (și nu dintr-o stirpe lașă), frica de Kovesi nu funcționează.

Frică și lașitate la români. Ce blestem. Ce anatemă. Ce provocare să ne lecuim de ele măcar și unul câte unul. Pe persoană fizică, cu toate taxele plătite, oricât de împovărătoare ar fi.

Depășirea pozitivă a fricii vine din tărie morală. Lașii, însă, „nu pot fi niciodată morali”. Pe lași doar disperarea îi poate scoate din catatonie. Dar și când îi scoate!

Așa că, păzea, voi cei  care mizați pe inacțiunea lașilor. Și nu-i aduceți la disperare, pentru că nici nu știți ce monstru puteți zgândări în ei!

Schimbarea forțată a clasei politice – o formă toxică de avort social

Conducătorii oculți ai României încearcă să se legitimeze în fața poporului printr-un intermediar democratic ales: Klaus Iohannis. Toate direcțiile pe care ei doresc să le imprime țării sunt comunicate prin vocea președintelui. Ca reprezentând voința acestuia, viziunea acestuia, planul său reformator pentru o Românie a lucrului bine făcut.

Conducătorii oculți ai României dețin în acest moment o putere de decizie aproape discreționară. Îmbătați de efluviile ei, singura lor preocupare este cum s-o păstreze și s-o consolideze. Principalele obstacole de care se lovesc în acest ambițios proiect de gașcă sunt democrația, pe care sunt obligați  să o mimeze, și adevărații politicieni de opoziție, pe care trebuie să-i anihileze.

Planul de acțiune al conducătorilor oculți ai României este să depășească cele două obstacole printr-o singură mișcare: schimbarea forțată a clasei politice.

În momentul în care vor avea în guvern, în parlament, în consilii și în celelalte structuri pilotate politic oameni sub comanda lor, complet decuplați de voința electoratului, nimeni și nimic nu le va mai sta în calea gestionării țării după bunul lor plac.

Toate partidele: aceeași mizerie”, „Toți politicienii: corupți și vânduți” sunt antemergătorii propagandistici preferați ai conducătorilor oculți ai României. Cu alte cuvinte, conducerea țării de către popor, prin instrumentele pe care democrația i le oferă acestuia din 4 în 4 ani,  partide, politicieni preferați, alegeri, a eșuat. Poporul, dominat numeric de proști, alege prost. Pentru îndreptarea lucrurilor trebuie ca, cel puțin pentru un timp, să aleagă, în locul lui, al poporului majoritar prost, unii mai înțelepți decât el. Cum ar fi: oculții!

Ambasadorul SUA s-a deghizat în medic cu robă: pretinde că ne oferă rețete salvatoare, când, de fapt, propovăduiește ignorarea voinței majorității și ne transmite sentințe de peste ocean, spre executare.

DNA, la rândul său, s-a recalibrat pentru campania electorală: anticorupția a rămas doar un pretext, activitatea dominantă devenind epurarea politică.

Doar SRI și-a păstrat îndeletnicirile. Face ce făcea și înainte, ce știe el să facă mai bine: infiltrează și dezbină. Probabil că jumătate din resursele sale de personal sub acoperire au deja carnet USR, parazitarea și deturnarea acestui partid de naivi fiind o prioritate de importanță institutională. Dar și spargerea PSD, prin crearea PRU, reprezintă o misiune cu rost. 3-4 procente transferate de la PSD către un partid care nu va prinde parlamentul ar putea constitui cheia succesului oculților: un guvern al lor.

Schimbarea forțată a clasei politice este mai mult decât un eșec anunțat: este o formă toxică de avort social.

Aleșii nației sunt rezultatul unor decenii, dacă nu secole de educație populară. Desemnarea lor prin majorități exprimate la urne vine din străfunduri istorice. Cultura, tradițiile, mentalitățile împing prin străbuni mâna alegătorului să ștampileze buletinul într-un fel și nu în altul. Așa e mecanica votului individual: cu pârghii și angrenaje ce vin din trecut. Cine își închipuie că poate reteza toate aceste relee și face pe alegător să fie, în proporție majoritară, brusc sedus de o idee nouă, fie ea și bună, se înșeală grav.

Ideea luptei anticorupției, mai ales când are printre apostoli profitori neonești și este însoțită de abuzuri scandaloase, nu poate câștiga, democratic, niște alegeri în doar câțiva ani. Chiar dacă în esență ideea este bună, asimilarea ei la nivelul unei întregi societăți cere timp și depășirea indoielilor.

„Proștii” majoritari, de care râd „deștepții” frumoși și liberi (vezi mojicia grosolană a lui Nicușor Dan la adresa teleormănenilor), înțeleg (dacă nu din inteligență măcar din instinct) când sunt trișați. Când un șmecher încearcă să-i fraierească. Și, atunci, se descurcă moromețian: trag o înjurătură printre dinți iar la vot îl lasă pe șmecher cu buza umflată.

Așa cum gestația are o durată impusă de natură, care nu poate fi scurtată de graba umană, și schimbarea unor inerții în preferințele electoratului necesită un timp minim de adaptare ce nu poate fi  nesocotit.

A băga dintr-un condei, la pușcărie, o întreagă clasă de politicieni care, până ieri, a reprezentat voința populară în proporție de 70%, este, prin ea însăși, o acțiune care creează rezistență și suspiciuni. Dacă mai se adaugă, la tema justiției „libere și imparțiale”, și o serie întreagă de fapte dubioase comise în numele ei (dosarele Olguța Vasilescu, Ponta, Tăriceanu etc.), suspiciunile se transformă în neîncredere consolidată. Când, peste toate, apar în spațiul public, la adresa Laurei Kovesi (marele simbol al luptei anticorupție) toate dezvăluirile și acuzele legate de Black Cube, cucuveaua mov și plagiat, neîncrederea consolidată devine revoltă. „Prea nu prostesc în față ăștia cu lupta lor anticorupție ca să nu mai avem noi cu cine vota! Ca să iasă ai lor, Cioloșii și Prunele. Uite, de-ai dracului, o să ieșim și o să votăm exact cum să-i doară pe ei mai tare!”.

Dar avortul la care mă refeream în titlu nu pe cei scoși din joc prin arestare îi viza ci pe aceia pe care vor să ni-i propună în loc conducătorii oculți ai României.

Așa zișii politicieni noi, onești, patrioți. Băgați pe gât poporului prost și fără viziune, pentru a-i face lui, și implicit țării, binele cu forța!

Oare a fost concepută o astfel de generație nouă de politicieni? Și dacă a fost concepută, a parcurs ea timpul de gestație necesar pentru a  fi scoasă acum la lumină matură, normală, fără malformații?

Este de ajuns să privim spre doamna Raluca Prună, pe care providențialul Cioloș (preferatul oculților) nu are voie să o atingă nici măcar cu o părintească dojană, darmite cu o demitere. Domnia sa este exponentul perfect al „înlocuitorilor de corupți” pe care ni-i propun, spre izbăvirea nației, conducătorii oculți ai României.

Ca oameni politici, aceste personaje parașutate pe listele de partid ca sânge proaspăt și ca mari speranțe de mai bine sunt, în realitate, niște avortoni (în sensul pur medical). Niște scoși la lumină înainte de termen, nepregătiți nici măcar să se țină pe ei înșiși pe picioare. Am văzut ieri la televizor un puștan cu tuleie, promovat pe liste de partidul lui Nicușor Dan, care, în afară de niște lozinci „de bine” învățate înainte de emisiune, nu avea nici cele mai elementare cunoștințe despre societatea în care trăiește, pe care dorește nu doar să o reprezinte dar și să o reformeze. Mi-a creat un sentiment apăsat de jenă modul în care s-a prezentat în față reporterilor de teren o tânără speranță a PNL, propusă pe liste, în poziție eligibilă, de doamna Gorghiu. Întrebată ceva primar despre parlament, întâi a bâlbâit un răspuns greșit, apoi s-a fâstâcit și, într-un final s-a „redresat” zicând: „ei, încă nu le știu nici eu pe toate!”.

Ca să faci, azi, politică în România, trebuie să îți asumi minimum trei sacrificii severe: renunțarea la profesia pentru care te-ai pregătit la facultate și pe care, probabil, ai practicat-o până în acest moment, acceptarea unui salariu derizoriu, de bugetar, expunerea la terfelirea imaginii tale în presă. Ce tânăr cu adevărat de calitate (din punct de vedere uman, profesional, moral) ar accepta (fără calcule compensatorii substanțiale) o astfel de revoluție în viața lui? Și pentru ce?

„Pentru mai binele țării mele” – mi-ar răspunde pe nerăsuflate, în șabloanele cu care s-a prezentat pe totă durata emisiunii de la televizor, tânărul USR-ist. Chiar crezându-l pe cuvânt, m-aș întoarce cu spatele, să nu mă vadă zâmbind: „Vei fi, poate, un parlamentar onest. Poate. Dar ce experiență de viață ai, ce știi tu să faci efectiv ca, pe lângă asta, să fii și un parlamentar util?”

În corul filarmonicii nu te primește nimeni doar pentru că nu furi și nu minți. Îți trebuie și ceva voce, și ceva școală în domeniu… Daca nu e cu suparare!


Categorii

1. DIVERSE, Articolele saptamanii, Justitie, Mircea Badea, Servicii secrete, Stat politienesc, Video

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

11 Commentarii la “BOLNAVI DE SECURISM. SRI a facut de 16 ori mai multe INTERCEPTARI decat FBI/ Ambasadorul Hans Klemm, acuzat de asociatii ale magistratilor de GANDIRE DE TIP SOVIETIC pentru laudele aduse DNA/ SCHIMBAREA FORTATA A CLASEI POLITICE si FRICA DE KOVESI

  1. Dupa ce i-a daruit corturi unionistului Eugen [George] Simion, Suedia a facut un film omagial pentru viitoarea presedinta al Romaniei Mari.

    Ca om care am văzut zeci de spectacole omagiale dedicate Elenei Ceauşescu, am sesizat de îndată în filmul omagial dedicat Codruței Kovesi preocuparea realizatorilor de a reflecta structura socio- profesională, pe vîrste, gen și pe etnii a României, astfel încît Omagiul să treacă drept al Întregului Popor.
    În filmul dedicat Codruţei Kovesi, fac un pas în faţă şi-şi recită textul omagial noii reprezentanți ai Poporului: precupețe din Obor, vînzătoare de la butic, mici meșteșugari, studente, rromi şi rrome (într-o proporţie nefiresc de mare dacă ne gîndim la procentajul acestei minorităţi), artiști, manageri.

    Elena Ceauşescu beneficia, în spectacolele omagiale, şi de mesajele venite din partea unor lideri ai ţărilor frăţeşti. Locul Uniunii Sovietice, al RDG, al Cubei socialiste şi al Republicii Populare Mongole a fost luat, în clipul comandat și difuzat de ambasada Suediei, de SUA, Germania, Finlanda, Germania şi Croaţia (un fel de Republica Populară Mongolă a Lagărului capitalist).

    Am pus de mai multe ori acest clip omagial pentru a mă convinge încă o dată că în cazul Codruței Kovesi Cultul Personalității a intrat deja în faza de apogeu a oricărui Cult al Personalității:

    Cel al imbecilităţii fără hotar.
    http://www.stiripesurse.ro/laura-codru-a-kovesi-comparata-cu-elena-ceau-escu-i-ana-pauker_1161802.html

  2. Pingback: CULTUL PERSONALITATII SEFEI DNA, CODRUTA KOVESI, A ATINS COTE GROTESTI | Cuvântul Ortodox
  3. Pingback: LA UMBRA ”BINOMULUI”. Seria de dezvaluiri ale fugitivului ”whistleblower” SEBASTIAN GHITA confirma CAPTURAREA JUSTITIEI DE UN SISTEM MAFIOT SRI-DNA/ Iohannis, noul Basescu al sistemului binomist | Cuvântul Ortodox
  4. Pingback: CSAT A RECUNOSCUT ACAPARAREA JUSTITIEI DE BINOMUL SRI-DNA. “Campul tactic”, infiintat prin decizii administrative ilegale care sfideaza chiar STATUL DE DREPT si INDEPENDENTA JUSTITIEI/ Sebastian Ghita: KOVESI SI COLDEA SUNT OFITERI AI UNUI SER
  5. Pingback: ZIARISTII CU EPOLETI SI BATERIILE DE ANALISTI. Toti oamenii NOII SECURITATI sau cum au infiltrat structurile secrete JUSTITIA si MASSMEDIA
  6. Pingback: DE LA STATUL CLIENTELAR LA STATUL PARALEL AL NOII SECURITATI/ Pica Dragnea? Bucuria nebunilor/ LUPTE CRANCENE PENTRU PUTERE SI SUPRAVIETUIRE IN SISTEMUL PROCURORISTIC/ Mica istorie a SISTEMULUI DE PROPAGANDA al statului politienesc/ DE CE AR FI DRAGNEA NO
  7. Pingback: Abjectiile unui ambasador. HANS KLEMM se foloseste de HOLOCAUST pentru a pun egal intre nationalismul economic si critica multinationalelor cu ANTISEMITISMUL
  8. Pingback: "Ce vedeți nu există! Ce auziți, e doar un colaj! TRUST IN ME! Trust in me!". ROMÂNIA "PARADITĂ" și ROMÂNIA HIPNOTIZATĂ, căzută în adulație în fața MINCIUNILOR și ABUZURILOR statului milițienesc. MARELE BLAT Dragnea-Ioh
  9. Pingback: DNA devine un BIG BROTHER capabil sa monitorizeze telefoanele mobile si activitatea pe internet
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare