CARTILE DE IDENTITATE ELECTRONICE: textul INTEGRAL al OUG nr. 82/4 decembrie 2012. STRATEGIA AUTORITATILOR, DEZINFORMARI, INTERPRETARI

10-01-2013 29 minute Sublinieri

Dupa ce am fost atentionati asupra emiterii unei OUG prin care se reglementa introducerea cartii electronice de identitate (CEI), am publicat parti din actul legislativ care aratau faptul ca autoritatile au lasat “alternativa”: actul de identitate este definit prin doua carti distincte – cartea de identitate SI cartea de identitate electronica (CEI).

Am fost surprinsi sa constatam ca in mass-media mesajul propagat catre public a fost cu totul altul: anume, ca se introduce buletinul electronic si ca acesta va fi obligatoriu. Practic, aproape oriunde a aparut, in media online, informatia despre OUG 82/2012, se repeta sau se lasa impresia obligativitatii CEI.

Am observat, apoi, ca si printre cititorii nostri sau in publicul ortodox, in genere, lucrurile au ramas cel putin confuze. Nici nu e de mirare, de altfel, avand in vedere ca in prima postare pe tema acestei OUG nu am putut reda decat pasaje, textul nefiind public decat in acea varianta oferita de siteul Monitorului Oficial, si mesajul mediatic amintit mai sus.

Publicam acum textul integral al ordonantei de urgenta care reglementeaza regimul juridic al cartilor de identitate electronice si al cartilor de identitate simple, pentru ca toate discutiile, interpretarile, contestarile, nelamuririle sau referirile pe aceasta tema sa fie facute nu prin trimitere la surse mediatice, indirecte, ci pe textul legislativ.

Credem ca dezinformarea facuta prin mass-media nu este intamplatoare, ci face parte dintr-o strategie a autoritatilor de a da impresia oamenilor ca singura forma prin care isi pot schimba/innoi actele de identitate este prin adoptarea CEI sau a buletinului electronic.

Insa textul acestei OUG, cel putin in interpretarea noastra, este clar si in el se stipuleaza limpede existenta a doua tipuri de carti: simple si electronice. Evident, autoritatile au recurs la dezinformare tocmai pentru ca au interesul sa raporteze recolte record la hectar de CEI/buletine electronice si sa restranga la minimum existenta cartilor de identitate simple.

Este, insa, de datoria noastra sa stim clar ce spune legea – cel putin in aceasta forma si pana la noi “razgandiri” –  si sa folosim aceasta pentru dreptul de a alege carti de identitate simple.

Un alt motiv care arata intentia autoritatilor de a generaliza, implicit (dar nu legislativ), cartea de identitate electronica este faptul ca impun preschimbari generale a cartilor de identitate actuale/aflate in uz si termene destul de stranse de preschimbare a noilor acte de identitate, fie CEI, fie carti de identitate simple (5 ani pentru adulti). Este o harababura administrativa prin care se spera ca oamenii, atrasi de perspectiva multiplelor functionalitati pe care le-ar avea CEI (semnatura electronica, bla-bla-ul cu guvernarea electronica etc.), sa aleaga majoritar aceasta optiune.

Cat priveste modul de argumentare al autoritatilor si problemele de fond, acestea au mai fost atinse aici si se pot citi in sectiunea de trimiteri. Remarcam insa manipularea folosita de autoritati in sectiunea de motivare a introducerii CEI, fiind mentionate inclusiv cerinte europene, desi s-a repetat de atatea ori ca NU EXISTA vreo cerinta imperativa sau obligatorie a Uniunii Europene legata de buletine electronice.

Si, fireste, nu poti sa nu te intrebi de unde vor scoate bani autoritatile pentru implementarea si intretinerea unor astfel de sisteme informatice mamut, si asta in urmatorii ani, cand Romania abia daca isi va mai putea plati pensiile si salariile, pe langa datoriile catre FMI?

E culmea bataii de joc sa arunci cu banii pe fereastra, pe acte biometrice, pe carduri electronice si pe alte artefacte digitale, cand natia ta e muritoare de foame si moare cu zile prin spitale!

EMITENT: GUVERNUL

PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 12 decembrie 2012

Având în vedere că, potrivit Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare, actul de identitate naţional are funcţia de document de călătorie pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, astfel încât se impune producerea unor acte de identitate sigure, în măsură să conducă la evitarea utilizării de documente de identitate false sau falsificate, fapt care s-a intensificat în ultimii ani,
ţinându-se seama de necesitatea sporirii gradului de siguranţă al actului de identitate, relevată, inclusiv prin mass-media, şi în situaţii care priveau derularea unor tranzacţii imobiliare ilicite ori din domeniul traficului de persoane sau al migraţiei ilegale,

în baza necesităţii alinierii la iniţiativele europene în materia evidenţei persoanelor şi a e-serviciilor, respectiv preocupările de interconectare a sistemelor referitoare la identitatea electronică, pentru crearea premiselor necesare introducerii şi compatibilizării soluţiilor de e-adminstraţie, în concordanţă cu obiectivele care se subscriu proiectului european la scară largă, STORK (Secure idenTity acrOss boRders linKed), care îşi propune să implementeze recunoaşterea la scară europeană a identităţii electronice, ceea ce va permite întreprinderilor, cetăţenilor şi funcţionarilor din administraţiile publice să îşi utilizeze, în oricare dintre statele membre, identitatea electronică atribuită la nivel naţional,

ţinând seama de evaluarea activităţii desfăşurate de Ministerul Administraţiei şi Internelor în anul 2011, capitolul VIII “Priorităţi ale M.A.I. pentru anul 2012“, care prevede implementarea proiectului cărţii electronice de identitate, ţinând cont de obligaţiile asumate de către România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, sub sancţiunea declanşării procedurii privind neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute de art. 258 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, de introducere în cursul anului 2012 a elementelor biometrice de identificare în permisele de mic trafic de frontieră,

având în vedere faptul că Centrul Naţional Unic de Personalizare a Paşapoartelor Electronice, care funcţionează la Direcţia Generală de Paşapoarte din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, deţine echipamentele şi tehnologia necesare personalizării permiselor de mic trafic de frontieră cu elemente biometrice de identificare,
în conformitate cu prevederile pct. 7 din Decizia Comisiei C (2009) 3.770 din 20 mai 2009 de modificare a specificaţiilor tehnice pentru modelul uniform de permis de şedere pentru resortisanţii ţărilor terţe,

pentru respectarea dreptului de vot al persoanelor private de libertate, luând în considerare numărul mare de persoane private de libertate care nu îşi pot exprima dreptul de vot în lipsa unor documente de identitate valabile, precum şi în vederea interpretării şi aplicării unitare a dispoziţiilor legale cu referire la scutirea taxelor pentru producerea şi eliberarea documentelor de identitate,

ţinând seama de faptul că aceste elemente constituie situaţii extraordinare vizând interesul cetăţenilor care circulă în regim de mic trafic de frontieră şi contribuie la îndeplinirea obligaţiilor asumate de România,

având în vedere faptul că neadoptarea acestor măsuri imediate şi a reglementărilor de implementare a acestora, prin ordonanţă de urgenţă, ar genera disfuncţionalităţi majore cu efecte negative asupra evidenţei cetăţenilor români şi securităţii documentelor de identitate, precum şi în utilizarea eficientă a resurselor umane şi financiare din sistemul de evidenţă a populaţiei,

în considerarea faptului că aceste elemente cu impact major în evidenţa populaţiei vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

ART. I
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 din 12 octombrie 2011, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“Art. 2. – (1) Evidenţa cetăţenilor români reprezintă un sistem naţional de înregistrare şi actualizare a datelor cu caracter personal ale acestora, necesar cunoaşterii numărului, structurii şi mişcării populaţiei pe teritoriul ţării şi furnizării de date în interesul cetăţenilor, al statului şi al instituţiilor publice.
(2) Evidenţa cetăţenilor români cu domiciliul în România se ţine după principiul locului de domiciliu al acestora de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, denumită în continuare D.E.P.A.B.D., împreună cu serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor organizate potrivit legii.”

2. La articolul 2, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:
“(4) Activitatea de evidenţă a cetăţenilor români, precum şi cea privind eliberarea actelor de identitate ale cetăţenilor români se realizează în mod unitar şi sunt coordonate de D.E.P.A.B.D., la nivel central, şi de către serviciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor, la nivel judeţean.”

3. Articolul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 3. – (1) Integrarea şi administrarea bazelor de date privind evidenţa persoanelor, a actelor de stare civilă, a cărţilor de identitate, a cărţilor electronice de identitate, a cărţilor de identitate provizorii, a cărţilor de alegător şi a celorlalte documente necesare persoanei în relaţiile cu statul se realizează de D.E.P.A.B.D.
(2) D.E.P.A.B.D. administrează Sistemul naţional informatic de evidenţă a persoanelor, denumit în continuare S.N.I.E.P.
(3) S.N.I.E.P. reprezintă ansamblul activităţilor desfăşurate cu mijloace informatice pentru ţinerea evidenţei persoanelor, producerea, emiterea şi evidenţa actelor de stare civilă, a cărţilor de identitate, a cărţilor electronice de identitate, a cărţilor de identitate provizorii, a cărţilor de alegător şi a altor documente necesare persoanei în relaţiile cu statul.”

4. Articolul 4 se abrogă.

5. Articolul 5 se abrogă.

6. Articolul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 6. – (1) În vederea realizării evidenţei cetăţenilor români, fiecărei persoane fizice i se atribuie, începând de la naştere, un cod numeric personal, denumit în continuare C.N.P., care se înscrie în actele şi certificatele de stare civilă şi se preia în celelalte acte cu caracter oficial, emise pe numele persoanei respective, precum şi în Registrul naţional de evidenţă a persoanelor, denumit în continuare R.N.E.P.
(2) C.N.P. reprezintă un număr semnificativ ce individualizează în mod unic o persoană fizică şi constituie un instrument de verificare a datelor de stare civilă ale acesteia şi de identificare în anumite sisteme informatice de către persoanele autorizate.
(3) C.N.P. sunt generate şi administrate prin mijloace informatice de D.E.P.A.B.D., care emite şi distribuie anual către serviciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor, Serviciul Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor al Municipiului Bucureşti şi Departamentul consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe listele conţinând codurile numerice personale precalculate pentru anul în curs.
(4) Pentru situaţii de excepţie, la solicitarea instituţiilor publice prevăzute la alin. (3), D.E.P.A.B.D. generează C.N.P. suplimentare.
(5) Atribuirea C.N.P. se face, în ţară, de serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor sau, acolo unde acestea nu există ori nu funcţionează, de autorităţile executive ale unităţilor administrativ-teritoriale, iar în străinătate, de Ministerul Afacerilor Externe, prin misiunile diplomatice şi oficiile consulare de carieră ale României, în baza listelor prevăzute la alin. (3) sau, după caz, alin. (4).
(6) Gestionarea şi verificarea atribuirii C.N.P. revin serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, sub coordonarea D.E.P.A.B.D.”

7. Titlul capitolului II se modifică şi va avea următorul cuprins:
“CAPITOLUL II
Organizarea şi administrarea R.N.E.P.”

8. Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 7. – (1) R.N.E.P. este componenta principală a S.N.I.E.P. şi reprezintă ansamblul datelor cu caracter personal ale cetăţenilor români, rezultate în urma prelucrării automate, într-o concepţie unitară, pentru scopurile prevăzute la art. 2 alin. (1).
(2) R.N.E.P. este organizat pe 3 niveluri – central, judeţean şi local – şi funcţionează în sistem deschis, servind ca suport unic pentru furnizarea de date, în condiţiile legii, pentru toate sistemele informatice care prelucrează date nominale privind persoana fizică.
(3) Componenta informatizată a R.N.E.P. este organizată pe un singur nivel – central.
(4) Conţinutul R.N.E.P. se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor.”

9. Articolul 8 se abrogă.

10. Articolul 9 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 9. – (1) Cetăţenii români sunt înregistraţi în R.N.E.P. pe baza datelor de stare civilă din actele de naştere.
(2) Introducerea, actualizarea, exploatarea şi valorificarea datelor din R.N.E.P. se realizează de D.E.P.A.B.D. şi de serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor.
(3) Actualizarea datelor din R.N.E.P. se realizează pe baza documentelor prezentate de persoana interesată sau comunicate de autorităţi, potrivit atribuţiilor ce le revin, în situaţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă.
(4) Autorităţile prevăzute la alin. (3) sunt:
a) Ministerul Afacerilor Externe, pentru evenimentele de stare civilă intervenite în străinătate;
b) Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, pentru cei care dobândesc sau pierd cetăţenia română;
c) organele judiciare, pentru persoanele faţă de care s-a dispus interzicerea exercitării drepturilor electorale, interzicerea prezenţei sau părăsirii localităţii, precum şi pentru persoanele puse sub interdicţie;
d) instanţele judecătoreşti, notarii publici şi ofiţerii de stare civilă, pentru modificări intervenite ca urmare a divorţului;
e) Direcţia Generală de Paşapoarte, pentru cei care dobândesc sau deţin statutul de cetăţean român cu domiciliul în străinătate.”

11. La articolul 10, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) Beneficiarii datelor cu caracter personal furnizate din R.N.E.P. sunt obligaţi să utilizeze aceste date numai pentru destinaţia stabilită şi să asigure protecţia acestora, în condiţiile legii.”
12. Articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 11. – (1) Furnizarea sau verificarea unor date cu caracter personal din R.N.E.P. se face la cererea persoanelor fizice sau a persoanelor juridice, în condiţiile stabilite de lege.
(2) Furnizarea sau verificarea unor date cu caracter personal din R.N.E.P. se face în condiţiile stabilite de lege, în cadrul unor acţiuni de interes public sau în vederea îndeplinirii unor obligaţii legale, cu plata corespunzătoare a taxelor prevăzute de lege, în baza unui contract încheiat între Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin D.E.P.A.B.D., şi beneficiar.
(3) De la plata taxelor prevăzute la alin. (2) se exceptează furnizarea sau verificarea unor date cu caracter personal din R.N.E.P. solicitată de:
a) instituţiile publice cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice, securităţii naţionale şi justiţiei;
b) instituţiile publice cu atribuţii în domeniul realizării creanţelor bugetare prin modalităţile de executare silită prevăzute de lege;
c) Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, casele de asigurări de sănătate judeţene şi a municipiului Bucureşti, Casa de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii;
d) Ministerul Sănătăţii, autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi spitalele judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale;
e) Ministerul Finanţelor Publice şi structurile subordonate acestuia, în scopul urmăririi impozitului pe venit datorat de persoanele fizice;
f) Ministerul Afacerilor Externe şi structurile subordonate acestuia;
g) instituţiile cu atribuţii în domeniul protecţiei drepturilor copilului şi al asistenţei şi ocrotirii sociale a bătrânilor;
h) poliţia locală;
i) alte persoane juridice, în condiţiile prevăzute de lege.
(4) În situaţia prevăzută la alin. (3), furnizarea sau verificarea unor date cu caracter personal se face în baza unui protocol încheiat între Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin D.E.P.A.B.D., şi persoanele juridice enumerate.
(5) Contractul prevăzut la alin. (2) şi protocolul prevăzut la alin. (4) trebuie să conţină în mod obligatoriu destinaţia datelor, volumul şi structura acestora, suportul pe care se livrează şi măsurile de protecţie şi securitate a datelor prevăzute de lege.
(6) Furnizarea sau verificarea unor date cu caracter personal din R.N.E.P. se realizează de:
a) D.E.P.A.B.D. sau de structurile sale teritoriale, la solicitarea scrisă adresată acestora;
b) serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor, la solicitarea scrisă adresată acestora, atunci când datele cu caracter personal servesc îndeplinirii obligaţiilor legale ce revin autorităţilor administraţiei publice locale.”

13. Articolul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 12. – (1) Începând cu vârsta de 14 ani, cetăţenilor români li se eliberează acte de identitate.
(2) În termen de 15 zile de la împlinirea vârstei prevăzute la alin. (1), cetăţenii români trebuie să solicite eliberarea actului de identitate.
(3) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin act de identitate se înţelege cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie şi buletinul de identitate, aflate în termen de valabilitate.”

14. Articolul 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 13. – (1) Actul de identitate face dovada identităţii, a cetăţeniei române, a adresei de domiciliu şi, după caz, a adresei de reşedinţă.
(2) În condiţiile Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare, cartea de identitate şi cartea electronică de identitate constituie document de călătorie în statele membre ale Uniunii Europene.
(3) Cartea electronică de identitate permite titularului autentificarea în sisteme informatice ale Ministerului Administraţiei şi Internelor sau sisteme terţe, precum şi utilizarea semnăturii electronice calificate, în condiţiile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică şi ale prezentei ordonanţe de urgenţă.
(4) În cazul minorului căruia nu i s-a eliberat primul act de identitate, dovada identităţii se face cu certificatul de naştere. Dovada cetăţeniei acestuia se face cu certificatul de naştere însoţit de actul de identitate sau paşaportul unuia dintre părinţi.”

15. Articolul 14 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 14. – (1) Actul de identitate se eliberează de către serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor de la locul de domiciliu sau reşedinţă a persoanei fizice, pe baza cererii acesteia sau a reprezentantului său legal.
(2) Cetăţenii români cu domiciliul în România aflaţi temporar în străinătate pot depune cerere pentru eliberarea actului de identitate:
a) la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din străinătate, în cazul în care, din motive obiective, nu se pot deplasa la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor de la locul de domiciliu sau reşedinţă, cu excepţia cererii pentru eliberarea cărţii de identitate provizorie;
b) la serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor, prin împuternicit, pe bază de procură specială autentificată la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din ţara respectivă, cu excepţia cererii pentru eliberarea cărţii electronice de identitate prevăzute la art. 17 alin. (6) lit. a).
(3) Primul act de identitate nu se eliberează pe bază de procură specială.
(4) În cazul minorului care la împlinirea vârstei de 14 ani se află, în condiţiile legii, în centre specializate aflate sub autoritatea serviciilor publice de asistenţă socială, actul de identitate se eliberează, prin grija acestor servicii, de către serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor din raza teritorială de competenţă.
(5) Minorul depune cererea pentru eliberarea actului de identitate, însoţit de unul dintre părinţi sau, după caz, de reprezentantul său legal, de persoana desemnată din cadrul centrului specializat aflat sub autoritatea serviciului public de asistenţă socială sau de persoana căreia i-a fost încredinţat în plasament.
(6) Pentru testarea şi urmărirea funcţionării aplicaţiilor informatice, pentru soluţionarea unor cazuri deosebite, precum şi pentru sprijinirea activităţii specifice a structurilor cu atribuţii în domeniul ordinii publice şi siguranţei naţionale, actele de identitate se eliberează şi de către D.E.P.A.B.D., de către serviciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor, respectiv al municipiului Bucureşti.”

16. Articolul 15 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 15. – (1) Cererea pentru eliberarea actului de identitate reprezintă un formular-tip care conţine datele cu caracter personal ale solicitantului şi informaţiile stabilite de lege pentru constituirea şi actualizarea R.N.E.P.
(2) Cererea prevăzută la alin. (1) se semnează de solicitant în prezenţa lucrătorului serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, al reprezentantului misiunii diplomatice sau al oficiului consular şi trebuie să fie însoţită de documentele care, potrivit legii, fac dovada numelui de familie şi a prenumelui, datei de naştere, stării civile, cetăţeniei române, adresei de domiciliu şi, după caz, adresei de reşedinţă.
(3) Cererile care privesc eliberarea unui nou act de identitate trebuie însoţite numai de documentele care, potrivit legii, fac dovada adresei de domiciliu şi, după caz, a adresei de reşedinţă, cu excepţia situaţiei în care:
a) au intervenit modificări ale datelor privind numele de familie şi prenumele, data de naştere, starea civilă şi cetăţenia română, când se prezintă şi documentele care atestă aceste modificări;
b) solicitantul este titular al unei cărţi de identitate provizorii sau al unui buletin de identitate, când se prezintă toate documentele prevăzute la alin. (2).
(4) În cazul pierderii, furtului, distrugerii sau al deteriorării actelor de identitate, solicitantul trebuie să prezinte un alt document oficial, cu fotografie de dată recentă, pentru certificarea identităţii. Atunci când persoana nu deţine un astfel de document ori în situaţia în care se constată diferenţe între fizionomia solicitantului şi documentele prezentate sau informaţiile din R.N.E.P., se solicită verificarea identităţii de către structura teritorială a poliţiei.
(5) Termenul de soluţionare a cererilor pentru eliberarea unui act de identitate este de până la 30 de zile de la data înregistrării cererii la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor. În situaţii deosebite, termenul poate fi prelungit cu cel mult 15 zile de către şeful serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor.”

17. Articolul 16 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 16. – (1) Cartea de identitate se eliberează:
a) cu valabilitate de 4 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani;
b) cu valabilitate de 7 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 şi 25 de ani;
c) cu valabilitate de 10 ani, după împlinirea vârstei de 25 de ani;
d) cu valabilitate nelimitată, după împlinirea vârstei de 55 de ani.
(2) De la data punerii în circulaţie a cărţii electronice de identitate, cartea de identitate şi cartea electronică de identitate se eliberează:
a) cu valabilitate de 4 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani;
b) cu valabilitate de 5 ani, după împlinirea vârstei de 18 ani.”

18. Articolul 17 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 17. – (1) Cartea de identitate conţine date în format tipărit sau în format inscripţionat prin tehnologie laser, precum şi elemente de particularizare şi de siguranţă.
(2) Datele cu caracter personal înscrise în cartea de identitate sunt:
a) numele şi prenumele titularului;
b) sexul;
c) cetăţenia titularului;
d) data şi locul naşterii titularului;
e) semnătura olografă a titularului;
f) fotografia titularului;
g) C.N.P.;
h) adresa de domiciliu a titularului.
(3) În cazul incapabililor şi al persoanelor infirme sau analfabete, semnătura olografă a titularului poate lipsi din conţinutul cărţii de identitate.

(4) Cartea electronică de identitate este de tip smart card şi conţine date în format tipărit sau în format inscripţionat prin tehnologie laser şi în format electronic, precum şi elemente de particularizare şi de siguranţă.
(5) Datele cu caracter personal care se înscriu în cartea electronică de identitate sunt cele prevăzute la alin. (2), cu aplicarea, după caz, a prevederilor alin. (3). În format electronic se înscriu:
a) datele din formatul tipărit, cu excepţia semnăturii olografe a titularului;
b) prenumele părinţilor titularului;
c) certificate digitale;
d) date biometrice ale titularului, constând în imaginea facială şi imaginile impresiunilor papilare a două degete.
(6) La cererea solicitantului, cartea electronică de identitate se eliberează:
a) cu toate datele prevăzute la alin. (5); sau
b) cu datele prevăzute la alin. (5), cu excepţia imaginii impresiunilor papilare.”

19. După articolul 17 se introduc două noi articole, articolele 17^1 şi 17^2, cu următorul cuprins:
“Art. 17^1. – (1) Certificatele digitale se emit şi se înscriu după cum urmează:
a) certificat digital, de Ministerul Administraţiei şi Internelor;
b) certificat digital calificat, de un furnizor de servicii de certificare, acreditat în condiţiile Legii nr. 455/2001.
(2) Pentru autentificarea în sistemele informatice ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, nivelul de aplicabilitate şi condiţiile de utilizare a certificatelor digitale prevăzute la alin. (1) lit. a) se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) Certificatul digital calificat se înscrie în cartea electronică de identitate ulterior producerii acesteia, la solicitarea titularului. Certificatul digital calificat se poate elibera doar persoanelor având capacitate deplină de exerciţiu.
Art. 17^2. – (1) Imaginile impresiunilor papilare se colectează numai cu acordul expres al solicitantului cărţii electronice de identitate sau, în cazul minorilor şi al incapabililor, numai cu acordul expres al părinţilor sau, după caz, părintelui care exercită autoritatea părintească ori al reprezentantului legal.
(2) Datele biometrice se colectează pentru a fi înscrise în cartea electronică de identitate, în scopul verificării autenticităţii acesteia şi identităţii titularului.
(3) Verificarea identităţii titularului cărţii electronice de identitate se stabileşte prin compararea directă a datelor biometrice preluate de la titularul acesteia, cu ocazia verificării, şi a datelor înscrise în cartea electronică de identitate.
(4) După personalizarea cărţii electronice de identitate, respectiv a cărţii de identitate şi transmiterea acestora la autoritatea competentă să le elibereze, toate datele stocate în bazele de date de producţie se şterg prin procedură automată.
(5) Imaginile impresiunilor papilare colectate cu ocazia depunerii cererii de eliberare a cărţii electronice de identitate se şterg prin procedură automată imediat după personalizarea cărţii electronice de identitate.
(6) Procedurile de preluare a datelor biometrice pentru emiterea cărţii electronice de identitate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.”

20. Articolul 19 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 19. – (1) Serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor eliberează un nou act de identitate în următoarele cazuri:
a) la expirarea termenului de valabilitate a actului de identitate care urmează a fi preschimbat;
b) dacă s-a modificat numele sau prenumele titularului, data ori locul naşterii, iar în cazul titularului unei cărţi electronice de identitate, şi prenumele părinţilor;
c) în cazul schimbării domiciliului;
d) în cazul schimbării denumirii sau rangului localităţilor şi străzilor, al renumerotării imobilelor sau rearondării acestora, al înfiinţării localităţilor sau străzilor;
e) în cazul atribuirii unui nou C.N.P.;
f) în cazul deteriorării actului de identitate;
g) în cazul pierderii, furtului sau distrugerii actului de identitate;
h) când fotografia din actul de identitate nu mai corespunde cu fizionomia titularului;
i) în cazul schimbării sexului;
j) în cazul anulării;
k) pentru preschimbarea actelor de identitate care nu se mai emit, dar sunt valabile.
(2) Titularul sau reprezentantul legal al acestuia este obligat să solicite eliberarea unui nou act de identitate, în condiţiile art. 15 şi 16, după cum urmează:
a) cu cel mult 180 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a actului de identitate, dar nu mai puţin de 15 zile, în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. a);
b) în termen de 15 zile de la producerea uneia dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-j);
c) oricând, în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. k).
(3) Actul de identitate valabil rămâne în posesia titularului până la data înmânării noului document.”
21. Articolul 20 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 20. – (1) Cartea de identitate provizorie se eliberează în următoarele cazuri:
a) când solicitantul nu prezintă toate documentele necesare pentru eliberarea cărţii de identitate sau a cărţii electronice de identitate;
b) când, temporar, nu se poate realiza procedura preluării datelor biometrice;
c) în cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, care locuiesc temporar în România;
d) când se solicită eliberarea unei cărţi electronice de identitate sau a unei cărţi de identitate, în unul din cazurile prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. a), b), e)-j).
(2) Termenul de valabilitate a cărţii de identitate provizorie este diferenţiat după cum urmează:
a) de la o lună la un an, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c);
b) 45 de zile, pentru situaţia prevăzută la alin. (1) lit. d).
(3) Prevederile art. 15 şi 16 se aplică în mod corespunzător.”

22. Articolul 21 se abrogă.

23. La articolul 24, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 24. – (1) Persoana care a găsit sau a intrat în mod fortuit în posesia unui act de identitate, indiferent cine este titularul acestuia, este obligată să îl depună ori să îl trimită, în termen de 24 de ore, la cel mai apropiat serviciu public comunitar de evidenţă a persoanelor sau la cea mai apropiată unitate de poliţie.”

24. La articolul 27, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:
“(4) În situaţia în care părinţii minorului aflat, în condiţiile legii, în centre specializate aflate sub autoritatea serviciilor publice de asistenţă socială nu sunt cunoscuţi sau nu pot fi identificaţi, domiciliul minorului este la adresa centrului respectiv.”

25. Articolul 28 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 28. – (1) Dovada adresei de domiciliu se poate face cu:
a) acte încheiate în condiţiile de validitate prevăzute de legislaţia română în vigoare, privind titlul locativ;
b) declaraţia scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau persoană juridică, de primire în spaţiu, însoţită de unul dintre documentele prevăzute la lit. a) sau, după caz, la lit. d);
c) declaraţia pe propria răspundere a solicitantului, însoţită de nota de verificare a poliţistului de ordine publică, prin care se certifică existenţa unui imobil cu destinaţie de locuinţă şi faptul că solicitantul locuieşte efectiv la adresa declarată, pentru persoana fizică ce nu poate prezenta documentele prevăzute la lit. a) şi b);
d) documentul eliberat de autoritatea administraţiei publice locale, din care să rezulte că solicitantul sau, după caz, găzduitorul acestuia figurează înscris în Registrul agricol, cu imobil cu destinaţie de locuinţă;
e) actul de identitate al unuia dintre părinţi sau al reprezentantului său legal ori actul de încredinţare, însoţit, după caz, de unul din actele prevăzute la lit. a)-d), în cazul minorilor care solicită eliberarea unui act de identitate.
(2) Declaraţia de primire în spaţiu a găzduitorului prevăzută la alin. (1) lit. b) poate fi dată în faţa lucrătorului din cadrul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, a poliţistului de siguranţă publică, a notarului public ori a funcţionarului misiunii diplomatice sau oficiului consular al României.
(3) În cazul minorului şi al persoanei puse sub interdicţie, declaraţia pe propria răspundere prevăzută la alin. (1) lit. c) se dă şi se semnează de către părintele sau, după caz, părinţii care exercită autoritatea părintească sau de către reprezentanţii lor legali.”
26. Articolul 29 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 29. – (1) Serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor pe raza căruia se află ultimul domiciliu înscris în actul de identitate al solicitantului este obligat să comunice la cererea cetăţenilor români, în termen de 10 zile, datele referitoare la domiciliile avute de către persoana respectivă în România şi orice menţiune privind starea civilă, aflate în evidenţa acestuia, începând cu data de 1 ianuarie 2000.
(2) Pentru datele prevăzute la alin. (1), referitoare la perioada anterioară anului 2000, termenul de comunicare este de maximum 20 de zile.”

27. Articolul 31 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 31. – (1) Menţiunea privind stabilirea reşedinţei se înscrie la cererea persoanei fizice care locuieşte mai mult de 15 zile la adresa la care are locuinţa secundară.
(2) Menţiunea privind stabilirea reşedinţei se acordă pentru perioada solicitată, care nu poate fi mai mare de un an, şi are valabilitate pe timpul cât persoana locuieşte în mod efectiv la adresa declarată ca reşedinţă. La expirarea acestui termen, persoana poate solicita înscrierea unei noi menţiuni privind stabilirea reşedinţei.”

28. La articolul 32 alineatul (2), partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) De la obligaţia prevăzută la alin. (1), de a depune unul din documentele prevăzute la art. 28, sunt exceptate:”
29. Articolul 33 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 33. – Menţiunea privind reşedinţa se înscrie pe un document, denumit dovada de reşedinţă, care va însoţi cartea de identitate sau cartea electronică de identitate, ori direct pe cartea de identitate provizorie.”

30. La articolul 41, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) Pentru eliberarea actelor de identitate persoanelor reţinute, arestate sau care execută o pedeapsă privativă de libertate în temeiul unei hotărâri judecătoreşti de condamnare, care nu posedă asemenea documente şi care nu dispun de mijloace financiare, precum şi persoanelor cu handicap şi celor fără venituri, şeful serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor poate acorda scutire de la plata cheltuielilor de producere şi eliberare a actelor de identitate.”

31. La articolul 43, literele a)-c) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“a) nerespectarea dispoziţiilor art. 14 alin. (4), art. 23 alin. (1), art. 24 şi art. 38 alin. (4), cu amenda de la 25 lei la 50 lei;
b) nerespectarea dispoziţiilor art. 12 alin. (2), art. 18 alin. (1), art. 19 alin. (2), art. 39 şi 40, cu amenda de la 40 lei la 80 lei;
c) nerespectarea dispoziţiilor art. 25, art. 34 alin. (2) şi art. 36, cu amendă de la 75 lei la 150 lei.”
32. Articolul 44 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 44. – Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 43 lit. a)-c) şi aplicarea sancţiunii contravenţionale se fac de către persoane împuternicite din cadrul serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor şi de către poliţişti.”

33. Articolul 48 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 48. – Forma şi conţinutul actelor de identitate, ale dovezii de reşedinţă şi ale cărţii de imobil se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.”

34. Articolul 49 se abrogă.

35. Articolul 50 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 50. – (1) Resursele financiare pentru asigurarea materialelor necesare producerii documentelor prevăzute la art. 3 alin. (1) se prevăd de Ministerul Administraţiei şi Internelor, anual, în mod distinct, în bugetul de venituri şi cheltuieli al D.E.P.A.B.D., cu excepţia situaţiei când prin lege se dispune altfel.
(2) Resursele financiare necesare achiziţionării echipamentelor de calcul şi programelor software licenţiate, utilizate pentru producerea cărţilor de identitate şi a cărţilor de alegător, precum şi pentru încheierea şi derularea contractelor de service la aceste echipamente, se prevăd de Ministerul Administraţiei şi Internelor, anual, în mod distinct, în bugetul de venituri şi cheltuieli al D.E.P.A.B.D., cu excepţia situaţiei când prin lege se dispune altfel.
(3) Dotarea D.E.P.A.B.D. cu materialele necesare îndeplinirii atribuţiilor legale se realizează, prin grija Ministerului Administraţiei şi Internelor, din producţia internă şi din import, cu excepţia situaţiei când prin lege se dispune altfel.”

ART. II
Dispoziţiile art. 20 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005, republicată, astfel cum au fost modificate prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se aplică numai cărţilor de identitate eliberate potrivit art. 1 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 69/2002 privind regimul juridic al cărţii electronice de identitate, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă.

ART. III
Articolul 6^1 din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 29 iulie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 6^1. – (1) Pentru scopurile prezentei legi, cartea de identitate şi cartea electronică de identitate valabile constituie document de călătorie pe baza căruia cetăţenii români pot călători în statele membre ale Uniunii Europene.
(2) Regimul juridic al cărţii de identitate şi al cărţii electronice de identitate este cel prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, republicată, cu excepţia situaţiilor în care prezenta ordonanţă de urgenţă dispune altfel.”

ART. IV
După articolul 41 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 2 noiembrie 2011, se introduc patru noi articole, articolele 41^1-41^4, cu următorul cuprins:
“Art. 41^1. – (1) De la data stabilită prin hotărâre a Guvernului pentru punerea în circulaţie a cărţii electronice de identitate, cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene şi membrii de familie ai acestora pot solicita eliberarea:
a) unei cărţi de rezidenţă;
b) unei cărţi electronice de rezidenţă.
(2) Cartea de rezidenţă conţine date în format tipărit, precum şi elemente de particularizare şi de siguranţă.
(3) Datele cu caracter personal înscrise în cartea de rezidenţă sunt:
a) numele şi prenumele titularului;
b) sexul;
c) cetăţenia titularului;
d) data şi locul naşterii titularului;
e) semnătura olografă a titularului;
f) fotografia titularului;
g) C.N.P.;
h) adresa din România.
(4) În cazul incapabililor şi al persoanelor infirme sau analfabete, semnătura olografă a titularului poate lipsi din conţinutul cărţii de rezidenţă.
(5) Cartea electronică de rezidenţă este de tip smart card şi conţine date în format tipărit şi în format electronic, precum şi elemente de particularizare şi de siguranţă.
(6) Datele cu caracter personal care se înscriu în cartea electronică de rezidenţă sunt cele prevăzute la alin. (3), cu aplicarea, după caz, a alin. (4). În format electronic se înscriu:
a) datele din formatul tipărit, cu excepţia semnăturii olografe a titularului;
b) prenumele părinţilor titularului;
c) certificate digitale;
d) date biometrice ale titularului, constând în imaginea facială şi imaginile impresiunilor papilare a două degete.
(7) La cererea solicitantului, cartea electronică de rezidenţă se eliberează:
a) cu toate datele prevăzute la alin. (6); sau
b) cu datele prevăzute la alin. (6), cu excepţia imaginii impresiunilor papilare.
(8) Cartea electronică de rezidenţă se eliberează numai solicitanţilor care au împlinit vârsta de 14 ani.
(9) Forma şi conţinutul cărţii de rezidenţă şi ale cărţii electronice de rezidenţă se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, astfel cum se prevede la art. 40 alin. (1).
Art. 41^2. – (1) Certificatele digitale se emit şi se înscriu după cum urmează:
a) certificat digital, de Ministerul Administraţiei şi Internelor;
b) certificat digital calificat, de un furnizor de servicii de certificare, acreditat în condiţiile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică.
(2) Pentru autentificarea în sistemele informatice ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, nivelul de aplicabilitate şi condiţiile de utilizare a certificatelor digitale prevăzute la alin. (1) lit. a) se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) Certificatul digital calificat se înscrie în cartea electronică de rezidenţă ulterior producerii acesteia, la solicitarea titularului. Certificatul digital calificat se poate elibera doar persoanelor având capacitate deplină de exerciţiu.
Art. 41^3. – (1) Imaginile impresiunilor papilare se colectează numai cu acordul expres al solicitantului cărţii electronice de rezidenţă sau, în cazul minorilor şi al incapabililor, numai cu acordul expres al părinţilor sau, după caz, al părintelui care exercită autoritatea părintească ori al reprezentantului legal.
(2) Datele biometrice se colectează pentru a fi înscrise în cartea electronică de rezidenţă în scopul verificării autenticităţii acesteia şi identităţii titularului.
(3) Verificarea identităţii titularului cărţii electronice de rezidenţă se stabileşte prin compararea directă a datelor biometrice preluate de la titularul acesteia, cu ocazia verificării, şi a datelor înscrise în cartea electronică de rezidenţă.
(4) După personalizarea cărţii electronice de rezidenţă, respectiv a cărţii de rezidenţă şi transmiterea acestora la autoritatea competentă să le elibereze, toate datele stocate în bazele de date de producţie se şterg prin procedură automată.
(5) Imaginile impresiunilor papilare colectate cu ocazia depunerii cererii de eliberare a cărţii electronice de rezidenţă se şterg prin procedură automată imediat după personalizarea cărţii electronice de rezidenţă.
(6) Procedurile de preluare a datelor biometrice pentru emiterea cărţii electronice de rezidenţă se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Art. 41^4. – Cărţile de rezidenţă şi cărţile electronice de rezidenţă eliberate de la data prevăzută la art. 41^1 sunt valabile după cum urmează:
a) până la 5 ani de la data emiterii; sau
b) 5 ani de la data emiterii, în cazul celor care atestă dreptul de rezidenţă permanentă, eliberate persoanelor cu vârsta până la 14 ani; sau
c) de 10 ani de la data emiterii, în cazul celor prevăzute la lit. b) eliberate persoanelor cu vârsta peste 14 ani.”

ART. V
Ordonanţa Guvernului nr. 69/2002 privind regimul juridic al cărţii electronice de identitate, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 15 septembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Titlul se modifică şi va avea următorul cuprins:
“ORDONANŢĂ
privind unele măsuri pentru operaţionalizarea sistemului informatic
de emitere şi punere în circulaţie a documentelor electronice
de identitate si rezidenţă”
2. Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 1. – (1) Până la data de 30 iunie 2013 se va realiza o platformă-pilot pentru constituirea sistemului informatic de emitere a cărţii electronice de identitate şi punerea în circulaţie a cărţii electronice de identitate şi a cărţii electronice de rezidenţă.
(2) De la data emiterii documentelor prevăzute la alin. (1) se eliberează cărţi de identitate şi cărţi de rezidenţă identice ca format cu cartea electronică de identitate şi cartea electronică de rezidenţă.”

3. Articolele 2, 5 şi 6 se abrogă.

4. Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 7. – Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Afacerilor Externe, prin structurile implicate, şi Compania Naţională «Imprimeria Naţională» – S.A., denumită în continuare Imprimeria Naţională, sunt responsabile pentru punerea în circulaţie a documentelor prevăzute la art. 1.”

5. Articolul 8 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 8. – (1) Producerea cărţilor electronice de identitate, a cărţilor de identitate, a cărţilor de alegător aferente acestora, a dovezilor de reşedinţă, a cărţilor electronice de rezidenţă şi a cărţilor de rezidenţă se realizează, centralizat, de către Imprimeria Naţională.
(2) Personalizarea documentelor prevăzute la alin. (1), cu excepţia dovezii de reşedinţă, se realizează, centralizat, în Centrul Naţional Unic de Personalizare a Paşapoartelor Electronice, denumit în continuare C.N.U.P.P.E., organizat în cadrul Direcţiei Generale de Paşapoarte din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(3) Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, denumită în continuare D.E.P.A.B.D., şi Inspectoratul General pentru Imigrări, denumit în continuare Inspectoratul, asigură coordonarea din punct de vedere tehnic şi metodologic a structurilor aflate în subordine/coordonare, potrivit legii, pentru toate activităţile referitoare la punerea în circulaţie a cărţii electronice de identitate, cărţii de identitate, cărţii electronice de rezidenţă şi a cărţii de rezidenţă.
(4) Imprimeria Naţională asigură distribuirea cărţilor electronice de identitate, a cărţilor de identitate, a cărţilor de alegător aferente acestora, a cărţilor electronice de rezidenţă şi a cărţilor de rezidenţă, în vederea eliberării către solicitanţi, în condiţiile stabilite prin protocoale încheiate cu D.E.P.A.B.D. şi Inspectoratul.
(5) În funcţie de opţiunea solicitanţilor, cărţile electronice de identitate, cărţile de identitate, cărţile de alegător aferente acestora, cărţile electronice de rezidenţă şi cărţile de rezidenţă se pot expedia prin servicii de curierat la domiciliul solicitanţilor, în condiţiile în care aceştia suportă cheltuielile de expediţie.”

6. După articolul 8 se introduc patru noi articole, articolele 8^1-8^4, cu următorul cuprins:
“Art. 8^1. – (1) Imprimeria Naţională este abilitată să achiziţioneze şi să pună la dispoziţia D.E.P.A.B.D., Inspectoratului, structurilor din subordinea/coordonarea acestora, a celorlalte structuri ale Ministerului Administraţiei şi Internelor responsabile, precum şi a Ministerului Afacerilor Externe echipamentele şi produsele soft necesare pentru punerea în circulaţie şi personalizarea cărţilor electronice de identitate, a cărţilor de identitate, a cărţilor de alegător aferente acestora, a dovezilor de reşedinţă, a cărţilor electronice de rezidenţă şi a cărţilor de rezidenţă.
(2) Echipamentele prevăzute la alin. (1) pot fi trecute în patrimoniul autorităţilor care le utilizează, prinacordul părţilor, cu titlu gratuit.
Art. 8^2. – Imprimeria Naţională asigură materialele consumabile, comunicaţiile şi serviciile necesare funcţionării neîntrerupte a întregului sistem de emitere, gestionare şi eliberare a documentelor prevăzute la art. 8 alin. (1).
Art. 8^3. – (1) Condiţiile tehnice, precum şi aspectele procedurale şi legale privind accesul operatorilor de date cu caracter personal la conţinutul cipului cărţii electronice de identitate şi al cărţii electronice de rezidenţă se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(2) Datele cu caracter personal, inclusiv datele biometrice înscrise în cipul cărţii electronice de identitate şi cipul cărţii electronice de rezidenţă sunt protejate prin utilizarea unei infrastructuri de chei publice şi a unor mecanisme de acces standardizate ICAO.
Art. 8^4. – (1) Autorităţile administraţiei publice locale în subordinea cărora funcţionează serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor sunt obligate să asigure spaţiul, condiţiile de electroalimentare, climatizare, birotică, asistenţa tehnică materială şi consumabilele necesare funcţionării şi întreţinerii sistemului informatic şi de comunicaţii necesar desfăşurării activităţii de evidenţă a persoanelor.
(2) Inspectoratele judeţene de poliţie asigură structurilor teritoriale pentru imigrări spaţiul, condiţiile de electroalimentare, climatizare, birotică, necesare funcţionării şi întreţinerii sistemului informatic şi de comunicaţii necesar desfăşurării activităţii de evidenţă a titularilor cărţilor de rezidenţă.
(3) Verificarea asigurării şi menţinerii condiţiilor prevăzute la alin. (1) se realizează de D.E.P.A.B.D.
(4) Atunci când constatările efectuate potrivit alin. (3) evidenţiază deficienţe care afectează preluarea datelor personale sau împiedică eliberarea actelor de identitate în condiţiile legii, D.E.P.A.B.D. solicită instituţiilor abilitate luarea măsurilor de înlăturare a respectivelor deficienţe, stabilind termene de remediere.
(5) Neremedierea deficienţelor constatate sau nerespectarea termenelor stabilite potrivit alin. (4) abilitează D.E.P.A.B.D. să suspende activitatea specifică eliberării actelor de identitate.”

7. Articolul 9 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 9. – (1) Stabilirea şi actualizarea contravalorii cărţii electronice de identitate şi a cărţii de identitate se fac de către Imprimeria Naţională, cu avizul Direcţiei generale ajutor de stat, practici neloiale şi preţuri reglementate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.
(2) Contravaloarea cărţii electronice de rezidenţă este egală cu contravaloarea cărţii electronice de identitate, iar contravaloarea cărţii de rezidenţă este egală cu contravaloarea cărţii de identitate.
(3) Contravaloarea cărţii electronice de identitate şi a cărţii de identitate se încasează prin unităţile Trezoreriei Statului sau prin alte unităţi bancare, prin structurile financiare ale D.E.P.A.B.D., ale serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor cu personalitate juridică, ale misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, precum şi prin autorităţile administraţiei publice locale cu care Imprimeria Naţională a încheiat convenţii în acest scop.
(4) Contravaloarea cărţii electronice de rezidenţă şi a cărţii de rezidenţă se încasează prin unităţile Trezoreriei Statului şi prin alte unităţi bancare cu care Imprimeria Naţională a încheiat convenţii în acest scop.
(5) Contravaloarea cheltuielilor cu utilităţi şi consumabile, realizate de D.E.P.A.B.D. şi de serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor în procesul eliberării cărţilor electronice de identitate şi a cărţilor de identitate, respectiv de Inspectorat şi structurile teritoriale pentru imigrări în procesul eliberării cărţilor electronice de rezidenţă şi a cărţilor de rezidenţă, se virează acestora de către Imprimeria Naţională, în condiţii stabilite prin protocol.”

8. După articolul 9 se introduc două noi articole, articolele 10 şi 11, cu următorul cuprins:
“Art. 10. – (1) În situaţiile prevăzute la art. 41 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, republicată, contravaloarea cărţii electronice de identitate, a cărţii de identitate şi a cărţii de alegător aferente se suportă din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale respective.
(2) Costurile aferente producerii şi eliberării cărţii electronice de identitate, a cărţii de identitate şi a cărţii de alegător aferente, în cazurile de scutiri şi exceptări de la plată, prevăzute la art. 41 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005, republicată, se suportă de către Imprimeria Naţională din veniturile proprii aferente acestei activităţi. Modalitatea de suportare a acestor cheltuieli se stabileşte prin protocol încheiat în acest sens cu D.E.P.A.B.D.
(3) Prevederile referitoare la scutirea sau exceptarea de la plata contravalorii actelor de identitate eliberate cetăţenilor români sunt aplicabile şi solicitanţilor cărţilor electronice de rezidenţă şi ai cărţilor de rezidenţă aflaţi în situaţiile prevăzute la art. 41 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005, republicată. În acest caz, cheltuielile aferente producerii şi eliberării cărţilor electronice de rezidenţă şi a cărţilor de rezidenţă se suportă de către Imprimeria Naţională din veniturile proprii aferente acestei activităţi. Modalitatea de suportare a acestor cheltuieli se stabileşte prin protocol încheiat în acest sens cu Inspectoratul.
Art. 11. – (1) Punerea în circulaţie a cărţii electronice de identitate şi a cărţii de identitate se realizează, în mod eşalonat, în termen de maximum 6 luni de la data emiterii primei cărţi electronice de identitate sau a primei cărţi de identitate, pe măsura asigurării cu suportul tehnic necesar a serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor.
(2) Punerea în circulaţie a cărţii electronice de rezidenţă şi a cărţii de rezidenţă se realizează eşalonat, pe măsura asigurării structurilor teritoriale pentru imigrări cu suportul tehnic necesar. În vederea generalizării activităţii de emitere a cărţilor electronice de rezidenţă şi a cărţilor de rezidenţă, asigurarea suportului tehnic necesar eliberării acestora se realizează, eşalonat, în termen de până la 6 luni de la data emiterii primei cărţi electronice de rezidenţă, respectiv a primei cărţi de rezidenţă.”

ART. VI
Alineatul (6) al articolului 21 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(6) Compania Naţională «Imprimeria Naţională» – S.A. deduce la calculul profitului impozabil:
a) cheltuielile aferente producerii şi emiterii permiselor de şedere temporară/permanentă pentru cetăţenii străini, în condiţiile reglementărilor legale;
b) cheltuielile aferente producerii şi eliberării cărţii electronice de identitate, a cărţii de identitate şi a cărţii de alegător aferente, în condiţiile prevăzute de art. 10 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 69/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
c) cheltuielile aferente producerii şi eliberării cărţii electronice de rezidenţă şi a cărţii de rezidenţă în condiţiile prevăzute de art. 10 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 69/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.”

ART. VII
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 199/2000 privind înfiinţarea Companiei Naţionale “Imprimeria Naţională” – S.A., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 20 noiembrie 2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 402/2001, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 7, după alineatul (2^1) se introduce un nou alineat, alineatul (2^2), cu următorul cuprins:
“(2^2) Compania Naţională «Imprimeria Naţională» – S.A. produce, cu titlu de exclusivitate, cărţile electronice de identitate, cărţile de identitate, cărţile de alegător aferente acestora, dovezile de reşedinţă, cărţile electronice de rezidenţă şi cărţile de rezidenţă.”

2. În anexă, la articolul 6 punctul A, litera b^2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“b^2) producerea, cu titlu de exclusivitate, a permiselor de şedere şi a documentelor de călătorie care se eliberează străinilor, inclusiv a permiselor de mic trafic de frontieră;”

3. În anexă, la articolul 6 punctul A, după litera b^9) se introduc două noi litere, literele b^10) şi b^11), cu următorul cuprins:
“b^10) producerea, cu titlu de exclusivitate, a cărţilor electronice de identitate, a cărţilor de identitate, a cărţilor de alegător aferente acestora şi a dovezilor de reşedinţă;
b^11) producerea, cu titlu de exclusivitate, a cărţilor electronice de rezidenţă şi a cărţilor de rezidenţă.”

ART. VIII
Alineatul (1) al articolului II din Ordonanţa de urgenţăa Guvernului nr. 94/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind punerea în circulaţie a paşapoartelor electronice, precum şi producerea altor documente de călătorie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 30 iunie 2008, aprobată prin Legea nr. 249/2009, se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. II. – (1) Personalizarea paşapoartelor electronice, a permiselor de şedere, a permiselor de mic trafic de frontieră şi a documentelor de călătorie care se eliberează străinilor se realizează de către Centrul Naţional Unic de Personalizare a Paşapoartelor Electronice, care va funcţiona în structura Direcţiei Generale de Paşapoarte din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.”

ART. IX
Până la finalizarea organizării componentei informatizate a R.N.E.P. pe un singur nivel, activităţile de actualizare şi verificare a datelor din R.N.E.P. se efectuează pe componenta informatizată constituită la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti.

ART. X
(1) Până la asigurarea suportului tehnic necesar pentru eliberarea cărţii electronice de identitate şi a cărţii electronice de rezidenţă, cărţile de identitate, cărţile de rezidenţă şi cărţile de alegător se produc şi se eliberează potrivit dispoziţiilor aplicabile până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(2) De la data asigurării suportului tehnic necesar pentru eliberarea cărţii electronice de identitate şi a cărţii electronice de rezidenţă, autorităţile competente eliberează cărţile de identitate, cărţile de alegător şi cărţile de rezidenţă, numai în formatul realizat potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 69/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă.
(3) Cărţile de identitate provizorii şi cărţile de alegător se produc şi se eliberează potrivit dispoziţiilor aplicabile cărţilor de identitate.
(4) Menţiunile care se înscriu în cărţile de identitate şi în cărţile de identitate provizorii se realizează potrivit dispoziţiilor aplicabile actelor de identitate care le conţin.
(5) Datele biometrice pentru cartea electronică de identitate se colectează de către Direcţia Generală de Paşapoarte, cu echipamentele utilizate la paşapoartele electronice.
(6) Datele biometrice pentru cartea electronică de rezidenţă se colectează de către Inspectoratul General pentru Imigrări, cu echipamentele utilizate la paşapoartele electronice şi la permisele de şedere pentru cetăţenii străini.
(7) Datele pentru cartea de identitate şi datele biometrice pentru cartea electronică de identitate se colectează, pentru cetăţenii români aflaţi în străinătate, de către Ministerul Afacerilor Externe, cu echipamentele utilizate la paşapoartele electronice, aflate în dotarea sa şi a misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare.

ART. XI
(1) Actele de identitate eliberate, în condiţiile legii, până la punerea în circulaţie a cărţii electronice de identitate şi a cărţii de identitate potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 69/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se preschimbă după cum urmează:
a) actele de identitate eliberate persoanelor născute după data de 1 ianuarie 1981 se preschimbă în perioada 1 iulie 2013-30 iunie 2014;
b) actele de identitate eliberate persoanelor născute în perioada 1 ianuarie 1966-31 decembrie 1980 se preschimbă în perioada 1 iulie 2014-30 iunie 2015;
c) actele de identitate eliberate persoanelor născute în perioada 1 iulie 1946-31 decembrie 1965 se preschimbă în perioada 1 iulie 2015-30 iunie 2016;
d) actele de identitate eliberate persoanelor născute până la data de 31 decembrie 1945 se preschimbă în perioada 1 iulie 2016-31 decembrie 2016.
(2) Valabilitatea actelor de identitate prevăzute la alin. (1) încetează la data expirării perioadei în care acestea pot fi preschimbate.
(3) Persoanele care la expirarea termenului prevăzut la art. 11 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 69/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, au împlinit vârsta de 70 de ani sunt exceptate de la obligaţia preschimbării actelor de identitate prevăzută la alin. (1), preschimbarea având loc la solicitarea şi cu acordul de voinţă al acestor persoane.
(4) În termen de 5 ani de la data finalizării procesului de asigurare a structurilor teritoriale pentru imigrări cu suportul tehnic necesar eliberării cărţilor electronice de rezidenţă, cărţile de rezidenţă eliberate până la data punerii în circulaţie a cărţii electronice de rezidenţă se preschimbă, eşalonat, în condiţii stabilite prin hotărâre a Guvernului.

ART. XII
Dotarea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor care devin funcţionale ulterior intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă cu suportul tehnic necesar pentru eliberarea cărţilor electronice de identitate, a cărţilor de identitate şi a cărţilor de alegător aferente acestora se realizează de către autorităţile administraţiei publice locale în subordinea cărora funcţionează aceste servicii.

ART. XIII
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 199/2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 402/2001, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005, republicată, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005, republicată, şi Ordonanţa Guvernului nr. 69/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se vor republica, după aprobarea prezentei ordonanţe de urgenţă prin lege, dându-se textelor o nouă numerotare.

PRIM-MINISTRU
VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:
Ministrul administraţiei şi internelor,
Mircea Duşa

p. Ministrul delegat pentru administraţie,
Constantin Cătălin Chiper,
secretar de stat

Secretarul general al Guvernului,
Ion Moraru

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,
Florin Georgescu

Ministrul afacerilor europene,
Leonard Orban

p. Ministrul afacerilor externe,
George Ceamba,
secretar de stat

Ministrul justiţiei,
Mona Maria Pivniceru
Bucureşti, 4 decembrie 2012.
Nr. 82.

Legaturi:

Autoritatile au legiferat prin OUG regimul CARTII DE IDENTITATE. Alternativa se mentine

***

***


Categorii

Carduri electronice/ cipuri, Guvernarea electronica (E-GUVERNARE), Opinii, analize, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

34 Commentarii la “CARTILE DE IDENTITATE ELECTRONICE: textul INTEGRAL al OUG nr. 82/4 decembrie 2012. STRATEGIA AUTORITATILOR, DEZINFORMARI, INTERPRETARI

  1. Tocmai aici era necesar să se exprime o poziţie ortodoxă asumată de Biserică, chiar dacă nu ar fi fost emisă neapărat de ea. Spun asta pentru că foarte probabil cei ce vom rămâne cu CI simple vom fi 3-5% din populaţie. Se pare că pentru Biserică nu este o miză, mai ales că mulţi dintre ierarhi sunt născuţi înainte şi după 1945, deci în ultimele două categorii de la ART.XI, aşa încât nu cred să le aflăm opţiunea.

  2. Este foarte important ceea ce ati subliniat: trebuie sa fie cat mai multi cei care aleg varianta neelectronica a cartii de identitate. Altfel, in viitor, putem asista la ceva de genul:”avand in vedere numarul mic al persoanelor care au optat pentru varianta neelectronica a cartii de identitate, incepand cu data de… acestea sunt interzise prin lege….”.

  3. Nu daca suntem urmariti sau nu ne pasa in mod crucial; oricum suntem urmariti. Ci daca aceasta presupune aderarea la o organizatie pierzatoare de suflet sau primirea unui mod de viata si de organizare a vietii potrivnic valorilor evanghelice.
    Aceste aspecte sunt discutabile in stadiul actual. Actele oficiale ne fac cetateni romani si nimic mai mult deocamdata. Totusi nu putem fi linistiti pentru ca exista multe implicatii. Este evident ca suntem in mana UE, care este o fiara coordonata din umbra de sforari. Poate mai mult decat la mana UE.
    Felul cum e tratata tara noaastra, crestinii, moralitatea, toate dau de inteles ca ne integram in “absolut”. Dar chiar si implementarea nenecesara a unor acte care induc sentimentul puternic de degradare umana, care dau mai multa putere unor structuri oculte si ne subordoneaza lor benevol, ne dau de gandit.
    Va veni si vremea optiunii individuale, dar acum e vremea solidaritatii, constientizarii si infruntarii din vreme a situatiei. Nu a diversiunii.

  4. Este foarte bine ca exista alternativa, poate se gaseste o solutie si cu cardurile de sanatate.

  5. lasa aparenta libertate de optiune, iar ulterior restrang sfera de prestare a unor servicii doar la cei cu CI electronica…tot astfel a fost implementat cardul bancar cu cip, iar acum majoritatea bancilor restrang sfera serviciilor ce pot fi accesate cu un card vechi mergand treptat spre extinctie…urmand ca noi sa ne conformam in virtutea reflexului deja format de a pretinde si a beneficia de respectivul serviciu…and so on…

  6. Stiu ca este doar o aparenta libertate de optiune, pentru ca solutii lumesti nu sunt. Insa cu optiunea asta asa cum e ea, mai cumparam ceva timp. Avem nevoie de timp pentru ca trebuie sa crestem duhovniceste. Altfel nu o sa rezistam in vremurile grele.

  7. Exista pe net 3 scrisori de adresare la autoritati si episcopul locului pentru cardurile de sanatate accesati “refuz card de sanatate”care se pot adapta cu datele personale ale fiecaruia dintre noi.Este un demers juridic bun al unor crestini din jud.Neamt care ar trebui urmat de cat mai multi dintre noi.Nu o sa putem sa impiedicam implinirea profetiilor scripturistice dar macar de amanat, cat se poate de mult ar trebui incercat.

  8. Parerea mea este ca se va trece la CEI la un moment dat. Poate nu cu forta sau obligatoriu, insa “beneficiile” detinerii unei astfel de carti de identitate ii va determina pe cetateni sa treaca, de buna voie, catre aceasta.

  9. @Simpluta:

    Din pacate, acele scrisori au multe neajunsuri la capitolul argumentare.

  10. In momentul acesta ceea ce conteaza este respectarea procedurii prev.de legea 554/2004 a contenciosului administrativ si nu argumentarea.In instanta, daca va fi cazul, atunci, ca sa castigi speta va interesa argumentarea.M-a sunat duhovnicul meu pana in sarbatori,care este impotriva cardurilor de orice fel si mi-a dat un indemn de a face ceva demersuri pentru o alternativa la cardurile de sanatate,cum este si la C.I.( ti-am citit comentariile la C.I)L-am intrebat daca este vre-un arhiereu care sa dea binecuvantare pentru asta,pentru ca pentru mine stiu ce am de facut dar ca sa sfatuiesc si pe altii “sa nu fiu ca orbul care calauzeste alt orb”.Mi-a spus ca “da”si numele lui.Am discutat cu un magistrat care a vazut modelele de cerere si a zis ca sunt bune,care la randul lui le-a comentat cu un alt magistrat care gandeste la fel.Este adevarat ca nu s-a intamplat nimic cu milioanele de semnaturi stranse de man.Petru-Voda,dar fiind dosare persoanle in instanta, s-ar putea sa se contureze o minoritate care ar putea sa le-a dea bataie de cap,Macar sa mai existe o perioada cat de cat o alternativa.Sunt multe de spus daca te intereseaza as putea sa-ti dau un nr de tel.

  11. @Simpluta:

    Ce vasuseram noi era ceva in care se mentiona numele fiarei de la primele paragrafe; altele cereri faceau o ”teologie” aproximativa legata de numar, nume, semnificatia botezului. In orice caz, niciuna nu era redactata prea atent, ci prolix si confuz.

    Cererile administrative trebuie sa fie scurte, concise, continand argumente punctuale juridice.

    Pe partea teologica, in continutul unor astfel de cereri, trebuie doar sugerate atitudini, fara a se intra in afirmatii hazardate si fara a se intinde prea mult (asta se poate face in texte separate). Exista, har Domnului, modalitate de a face aceasta, deoarece exista deja anumite atitudini ale bisericilor ortodoxe de unde se pot degaja, prin generalizare, anume principii etice legate de astfel de instrumente de identificare, fara a se intra, repetam, in detalii. De fapt, exista deja astfel de demersuri, facute acum doi ani – a se vedea, in acest sens, comunicatele FOR de atunci. Noi consideram ca acea maniera de abordare este cea potrivita.

    Nu titlul de magistrat este o garantie, ci discernamantul si capacitatea de a identifica acele argumente potrivite. Altfel… am vazut cazuri in care nici macar OUG privind cartile de identitate nu era citita cu atentie, daramite sa mai vorbim de opinii avizate despre cum se poate ataca juridic asa ceva!

    In orice caz, avand in vedere ca pe tema cartilor de identitate exista posibilitatea alternativei, ceea ce e mai actual este cardul de sanatate. Aici ar trebui facut ceva, mai degraba, pentru a determina autoritatile sa faca pasi inapoi.

    Cat priveste buletinele electronice, aici ar fi necesara ”doar” o consolidare si re-afirmare a pozitiei ortodoxe, adica de ce anume nu sunt potrivite CEI, nefiind o miza juridica la mijloc, cel putin in acest moment.

  12. Formularele la care m-am referit se pot vedea pe Apologeticum la “motive de refuz al cardului de sanatate cu cip si cerere pentru alternativa”.Mi se par bune, poate ar trebui mai succint redactate,(notificarea catre Ministereul sanatatii si altii)te rog daca ai timp poate le vizualizezi pe toate.Asa cum spui, cardurile de sanatate sunt la rand acum si ar trebui daca nu oprite pentru ca nici nu avem cum,(legile numai sunt in puterea noastra ci a celor care ni le impun de la 1 ian.2007),dar macar sa ne luptam pentru alternativa.O sa caut comunicatele FOR n-am stiut de ele,daca le mai gasesc.

  13. @Simpluta:

    Probabil sunt aceleasi pe care le-a postat cineva si la noi:

    http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2012/12/19/carduri-electronice-sanatate-eliberate-arad/#comment-165700

    http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2012/12/19/carduri-electronice-sanatate-eliberate-arad/#comment-166295

    Daca sunt aceleasi, trebuie revizuite, daca nu cumva concepute pe de-a-ntregul altfel. De altfel, nici nu intelegem modul acesta de lucru, precipitat, haotic, facut inainte sa se cunoasca bine legislatia, fara sfatuire, cazand prada (cum s-a si intamplat cu blogul respectiv si nu doar cu el) dezinformarilor autoritatilor. Mai bine mai incet dar mai bine, decat grabit si cu rateuri sau dand prilej autoritatilor sa respinga usor astfel de insailari. In plus, trebuie evitata preocuparea febrila doar de aceasta tema. Sunt atatea probleme in Biserica si, din pacate, nu observam aceeasi precipitare si aceeasi ravna de participare in alte chestiuni, poate mai… duhovnicesti, dar nu mai putin importante. Repetam, acum nu mai exista scuza ca nu stim cum sa facem sau nu avem materiale la dispozitie.

    Comunicatele FOR se gasesc la sectiunea de trimiteri a acestei postari, de la finalul ei. Se mai gasesc acolo atitudini duhovnicesti, pozitii ale altor Biserici…

  14. Da,ma refeream la varianta postata de “Pavel”pe 20 dec.2012 la comentariile vis-a-vis de eliberarea cardurilor de sanatate.Este o varianta juridica f.buna chiar daca spuneai atunci ca-i lipsesc argumentele civice.E suficient de buna ca sa produca efecte juridice pentru ca in final face referire la procedura prev.de legea 554/2004.Cat despre haos,ar trebui lucrat intr-adevar in echipa cu consultari intre noi.Trebuie obtinut de la CNAS sa ne putem dovedi calitatea de asigurat cu adeverinta ca si pana acum.Daca nu in instanta, dar dupa procedura.Ce ar vrea ei? Sa le platim contributia la sanatate in continuare, dar fara sa ne asigure serviciile de sanatate intrucat nu o sa avem card?Asta e o imbogatire fara justa cauza,un principiu de drept a carui incalcare se rezolva in instanta.Sunt jurist,si redactarea acelui model este facuta de un jurist.Se vede de la o posta.In lg.667/2001 a protectiei persoanelor la prelucrarea datelor cu caracter personal(care protectie?)si titlul ei este mincinos cred ca la cap.19(nu am revazut trextul recent)se refera la transmiterea datelor in strainatate.Si daca nu eram crestin nu-mi ar fi convenit ca datele mele de sanatate sa circule in eter,sa mi le interpreteze “nu stiu cine”.

  15. @Simpluta:

    Acea varianta sa zicem ca mai merge, desi tot e loc de (mult) mai bine. Noi ne refeream mai ales la cealalta, mai lunga. Insa tot e gresit, in opinia noastra, sa se inceapa cu libertatea de constiinta, avand in vedere ca nu se aduce niciun argument juridic concret. Subiectul cardurilor nu a fost transat pana acum, ca sa fie un consens si sa fie clar ca, pentru o categorie sociala, anume crestinii ortodocsi, se incalca asa ceva. Deci mai bine s-ar incepe direct cu incalcarea dreptului la intimitate si la protectia datelor personale legate de sanatate, enumerandu-se articolele din legea privind prelucrarea datelor personale care sunt in contradictie cu legiferarea cardului de sanatate. Dupa cum vedeti (spuneti ca aveti formatie de jurist), aceste argumente nu exista in cererea respectiva, ci doar articole foarte generale despre libertatea de constiinta si dreptul la sanatate si o prezentare subreda de motive personale pentru care nu se accepta cardul.

  16. Da,asta este si parerea mea,ca ar trebui schimbata ordinea,intai cu incalcarea dreptului la intimitate cu “adevarata protectie” care este sublima dar lipseste cu desavarsire si apoi cu libertatea de constiinta,e.t.c.Am intrat anul trecut intr-o farmacie si am fost intrebata de ce nu iau si eu un card ca sa beneficiez de reducere.I-am spus ca l-as lua daca nu-mi iau si ei C.N.P-ul,ca prefer sa platesc acei 2%in plus numai pentru a-mi pastra intimitatea.,ca o sa plec din farmacie si ca n-o sa afle cine i-a cumparat medicamentul.Nu-i doare pe ei de noi,e periculos un astfel de card si pentru individ dar si pentru neam.Vor sti bolile noastre,slabiciunile, ne pot fabrica vaccinuri sa ne ajute si cu reducerea populatiei,pentru ca prin insasi legea 667/2001 care este capul de afis in ceea ce priveste indosarierea noastra exista acel capitol special intitulat Transferul datelor in strainatate(cred ca este cap.19.Am inteles ca este si un mijloc de iradiere in plus in anumite conditii.

  17. Pingback: Biserica Rusa despre GUVERNAREA ELECTRONICA, CARDUL UNIVERSAL, BIOMETRIE SI CIPURI. Pericolul unui sistem global de control totalitar al cetateanului - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  18. @admin
    Aveti foarte multe sugestii. Acelea erau niste modele pe care oricine le poate schimba dupa cum crede. Erau niste initiative. Poate ar fi bine ca dvs sa formulati altele, mai bune,mai concise, cu argumente mai bine consolidate daca asa credeti.Ar fi salutar. Important e ca sa fie trimise cat mai multe cereri.
    “Ce vasuseram noi era ceva in care se mentiona numele fiarei de la primele paragrafe; altele cereri faceau o ”teologie” aproximativa legata de numar, nume, semnificatia botezului. In orice caz, niciuna nu era redactata prea atent, ci prolix si confuz.
    Cererile administrative trebuie sa fie scurte, concise, continand argumente punctuale juridice. ”

    Daca ati vrea sa revedeti textele, cererea era expusa doar pe primele 2 pagini, pe scurt. Argumentele(motivele)erau expuse ulterior, pe larg, mai mult pentru informarea doritorilor. Adica era la libera alegere atat a cititorului cat si a expeditorului daca sa se limiteze cu cititul si expediatul doar a cererii expuse doar pe primele 2 pagini sau a textului intreg. Cererea e scurta si concisa si se opreste la data si semnatura.

    “In orice caz, avand in vedere ca pe tema cartilor de identitate exista posibilitatea alternativei, ceea ce e mai actual este cardul de sanatate. Aici ar trebui facut ceva, mai degraba, pentru a determina autoritatile sa faca pasi inapoi. ”
    Sunt de acord. De aceea am si postat modelele acelea, prin bunavointa dvs. Caci trebuie facut ceva.

    Poate ar fi bine de reamintit in cerere si faptul că în data de 18.11.2010 a avut loc la sediul Institutului Naţional de Sănătate Publică întâlnirea dintre reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi reprezentanţi ai societăţii civile, dezbatere publică ce a avut ca temă proiectul de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. În cadrul acestei dezbateri, Domnul Cristian Anton Irimie, secretar de stat,reprezentant oficial al Ministerului Sănătăţii, a făcut promisiunea de a respecta dreptul la alegere și de a oferi alternativă celor care nu doresc să primească cardul de sănătate cu cip, promisiune consemnată în documentul intitulat „Minuta 18.11.2010_8678_6520.doc”.(vezi Anexa)
    Adresa documentului: http://www.ms.ro/documente/Minuta%2018.11.2010_8678_6520.doc

    (…)Întrebare:- Cum se va respecta dreptul la alegere, respectiv dacă sunt persoane care din diverse motive, din convingeri religioase nu doresc cardul cu cip? (…)
    Cristian Anton Irimie:- Vom respecta dreptul la alegere al cetăţeanului şi vom căuta o formulă de înlocuire a cipului. […]
    Întrebare:- Ce variante avem dacă refuzăm cardul?
    Cristian Anton Irimie:- Vom oferi varianta dovedirii calităţii de asigurat şi făra acest card, vom găsi o cale de mijloc(…)”

    Cred ca fiecare este liber sa puna argumentele in ce ordine doreste sau sa conceapa singur o alta cerere. Ideea e ca trebuie trimise cat mai multe si apoi urmata calea sugerata de Simpluta in contenciosul administrativ.

    “Ce vasuseram noi era ceva in care se mentiona numele fiarei de la primele paragrafe; altele cereri faceau o ”teologie” aproximativa legata de numar, nume, semnificatia botezului. In orice caz, niciuna nu era redactata prea atent, ci prolix si confuz. ”
    Daca adevaratii teologi nu se mai incumeta, ce sa-i faci…Poate ca redactarea era confuza, dar toate ideile s-au regasit de-a lungul timpului pe site-ul dvs.Mie, unuia nu mi s-a parut confuz.Si eu am aratat-o unui jurist care mi-a zis ca e foarte buna.
    Ideea sugerata de dvs cu argumentul protectiei datelor ar fi foarte buna daca nu ar include si o capcana in care am putea cadea. Caci acest motiv invocat ar putea sa-i determine sa spuna ca avem dreptate si ca trebuie SI MAI MULTE elemente de siguranta in acest caz.Si stiti si dvs de experianta altor tari care nu au putut asigura protectia datelor si dupa ani de zile au renuntat. E un cerc vicios, cu capcane de o parte si de alta a baricadei.
    Dar eu mi-as dori sa vad si din partea dvs o formulare a unei cereri, caci intotdeauna e loc de mai bine.

    @Simpluta
    “O sa caut comunicatele FOR n-am stiut de ele,daca le mai gasesc.”
    Cererea aceea are la baza toate argumentele exprimate de FOR si de Bisericile ortodoxe care au luat pozitie de-a lungul timpului, atitudini care au fost postate pe acest site.
    “Sunt multe de spus daca te intereseaza as putea sa-ti dau un nr de tel.”
    Pe mine si pe multi altii ne intereseaza acest numar de telefon. Adresa mea este pavelucenic@yahoo.com. Va multumesc!

  19. @Simpluta
    Ne intereseaza telefonul pentru ca suntem de acord ca trebuie lucrat in echipa.

  20. În principiu, nu vorbim de libertatea de conştiinţă în cazul cardului de sănătate, sau mă rog, nu doar de libertatea de conştiinţă.

    Vorbim însă în principal, de libertatea de a dispune de sine însuşi, prevăzută de art 26(2) din Constituţie, întrucât statul ne obligă în mod ilegitim la o conduită pozitivă, la a face ceva în condiţiile sale.

    Motivele de ilegitimitate sunt de fond şi de procedură, pornind de la confidenţialitatea datelor medicale, caracterul liber şi liberal al relaţiei medic-pacient şi până la dovada şi opozabilitatea calităţii de asigurat, efectele juridice ale edificării panopticonului electronic etc.

    Mai importantă este însă distincţia între o lege în vigoare şi un act administrativ. Legea nu poate fi atacată în instanţă decât indirect, pe temei de constituţionalitate, cu şanse minime. Se poate apela la Avocatul Poporului cu aceleaşi şanse (cred).

    În contecios se atacă doar actul administrativ sau HG/ordin care priveste aplicarea propriu zisă a unei măsuri administrative faţă de fiecare individ în parte. În contencios trebuie justificat interesul personal, adică de pildă atac actul administrativ nr. x din data xx prin care mi s-a eliberta cadrul de sănătate. Acesta este motivul pentru care spuneam că nu avem cum să ne mai opunem introducerii în uz a cardului de sănătate, dar putem să oprim implementarea prin atacarea în contencios a normelor metodologice HG şi Ordine ale ministrului/alor autorităţi.

    Doar că eventualele victorii nu sunt opozabile decât celor care s-au judecat şi privesc exclusiv implementarea. Cu alte cuvinte, anularea în instanţă a unui act administrativ prin care mi s-a emis cardul de sănătate conduce la refacerea actului administrativ (de emitere) în condiţii de legalitate, iar şi iar, întrucât avem o lege care totuşi prevede emiterea cardului pentru tot românul, lege în vigoare care se aplică.

    Nu putem obţine în instanţă schimbarea legii, decât dacă se admite excepţia de neconstituţionalitate, aşa că eventualele formulare de cereri de chemare în judecată îşi au limitele evidente, indiferent de calitatea redactării. Altfel fiecare e liber să folosească ce tertipuri crede de cuviinţă ca să amâne intrarea în posesia cardului.

    În continuare cred că trebuie să avem în vedere faptul că nimeni din Biserică, nici ierarh nici măcar un preot nu a ieşit să acuze introducerea cardului de sănătate şi cred că ar trebui să fim foarte atenţi la ispite.

    Ar fi utilă o părere inclusiv din partea părinţilor care citesc aceste comentarii căci, deşi m-am arătat şi eu entuziasmat la început, pare că ne căutăm singuri treabă! Iertaţi! Doamne, ajută!

  21. @utzu:

    În continuare cred că trebuie să avem în vedere faptul că nimeni din Biserică, nici ierarh nici măcar un preot nu a ieşit să acuze introducerea cardului de sănătate şi cred că ar trebui să fim foarte atenţi la ispite.

    buna observatie, cred ca ar trebui sa intrebam ierarhii.

    Date de contact

    Cancelaria Sfântului Sinod:
    Aleea Dealul Mitropoliei, nr. 25
    RO – 040163, Bucureşti IV
    (tel) +40-21.337.08.30,
    (fax) +40-21.337.08.22,
    cancelaria@patriarhia.ro

    Comunicaţii şi relaţii publice:
    Aleea Dealul Mitropoliei, nr. 25
    RO – 040163, Bucureşti IV
    (tel) +40-21.406.71.67,
    (fax) +40-21.406.71.72,
    presa@patriarhia.ro

    Palatul Patriarhiei
    Centru de conferințe:
    Aleea Dealul Mitropoliei, nr. 25
    RO-040163, Bucureşti
    Tel. (004) 021 406 71 66,
    Fax. (004) 021 406 71 64,
    palatul.patriarhiei@patriarhia.ro

    Pentru sesizări vă rugăm să ne contactați la adresa de e-maill :
    biroul.sesizari@patriarhia.ro

  22. Totusi, nu este in regula durata de 5 ani! Si exprimarea asta are ceva in plus acolo:
    “(2) De la data punerii în circulaţie a cărţii electronice de identitate, cartea de identitate şi cartea electronică de identitate se eliberează:
    a) cu valabilitate de 4 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani;
    b) cu valabilitate de 5 ani, după împlinirea vârstei de 18 ani.”

    parca-i bagata fortat cumva acolo CI normala. De ce trebuie schimbata la 5 ani? Hai ca la cea electronica poa sa bage tot felul de chestii cu cipul, magnetizarea, etc dar la CI normala care e problema?! Aici ar trebui umblat, inca nu e lege, nu?

  23. @timisorean1:

    Si noi am aratat ca e in neregula cu cei 5 ani ani.

    E OUG publicata in Monitorul Oficial, deci are valoare de lege. Nu cred ca e o miza schimbarea legii, e bine asa cum e, macar. Aici mai degraba sa se tina de cuvant e problema…

  24. Pingback: Mitropolia Inaltului Serafim de Pireu: ATITUDINI PE TEMA ACTELOR DE IDENTITATE ELECTRONICE - Razboi întru Cuvânt
  25. Pingback: MEMORIU cu privire la ACTELE ELECTONICE de identitate - Razboi întru Cuvânt
  26. Pingback: Sinodul Bisericii Rusiei despre ACTELE ELECTRONICE si noile tehnologii de SUPRAVEGHERE (document oficial) - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  27. Pingback: MITINGUL IMPOTRIVA ACTELOR ELECTRONICE DIN BUCURESTI (video). Subiectul "anticip" condamnat la "rastignire" intre avocatul Rapcea si preotul Tanasescu? - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  28. Pingback: 43 asociatii crestine contesta OUG privitoare la ACTELE de IDENTITATE ELECTRONICE si cer carti de identitate simple cu numele parintilor - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  29. Pingback: SCHIMBAREA BULETINELOR SE AMANA/ Digitalizarea scolii merge inainte cu o mega-corporatie IT: INTEL. Primele MANUALE DIGITALE vor fi gata in 2014 [VIDEO]/ Pregatiti pentru GUVERNAREA ELECTRONICA: suntem printre primii la internet pe banda larga din EUROPA
  30. Pingback: NOILE BULETINE: amendamente care prelungesc termenele de valabilitate si reintroduc numele parintilor - Recomandari
  31. Pingback: NOILE BULETINE VOR FI SI CARDURI DE SANATATE! Decizie de ultim moment incredibil de ABUZIVA a PARLAMENTULUI - Recomandari
  32. Pingback: ABUZ IN FORMA CONTINUATA: Cristian Busoi, seful CNAS, confirma CONTOPIREA BULETINULUI CU CARDUL DE SANATATE si anunta, totodata, distribuirea CARDURILOR DE SANATATE pentru cei care nu-si schimba buletinele - Recomandari
  33. Pingback: Ministerul de Interne anunta introducerea NOILOR BULETINE pe 1 APRILIE 2014. Autoritatile afirma ca va exista ALTERNATIVA la buletinele electronice. Ce s-a intamplat cu precedentul proiect de CONTOPIRE a BULETINULUI cu CARDUL DE SANATATE? - Recomandari
  34. Pingback: Democratie romaneasca: CUM A DISPARUT ALTERNATIVA LA CARTILE DE IDENTITATE ELECTRONICE - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare