UPDATE: A inceput eliberarea experimentala a primelor CARDURI ELECTRONICE DE SANATATE ce vor deveni ACTIVE din 2014. ”SINGURA TARA DIN LUME” care a implementat acest sistem totalitar si inept!

19-12-2012 9 minute Sublinieri

(…) “Implementarea Cardului este încă un pas important în reformarea sistemului românesc de asigurări sociale de sănătate, prin îmbunătăţirea serviciilor medicale şi farmaceutice, precum şi prin creşterea transparenţei şi diminuarea fraudei la nivelul serviciilor medicale. Sistemul este construit pe platforma Sistemului Informatic Unic Integrat şi completează Reţeta Electronică, sistem deja utilizat şi care va deveni obligatoriu de asemenea tot de la 1 ianuarie 2013”, explică preşedintele CNAS, dr. Doru Bădescu.

Conform HG 900/2012, Cardul va fi obligatoriu de la 1 ianuarie 2013 pentru toţi cetăţenii români de peste 18 ani şi va conţine datele de identificare ale posesorului, respectiv numele acestuia, codul unic de asigurat (format din 20 de caractere și diferit de CNP), precum şi informaţii medicale despre deţinător. (…)

Casa Naţională de Asigurărilor de Sănătate (CNAS) a lansat, miercuri, primele carduri electronice active, acestea fiind primite de doi arădeni, care nu le vor putea utiliza însă decât după ce toţi furnizorii de servicii medicale vor avea terminale de citire a cipurilor, cel mai probabil din 2014.

Lansarea cardurilor electronice de asigurări de sănătate a avut loc la Arad, unde în ultimele luni sistemul a fost testat cu ajutorul al 16 medici de familie şi al 320 de pacienţi, care primiseră carduri neactivate, folosite doar pentru calibrarea reţelei informative.

Medicul-şef al CNAS, Marius Filip, prezent la eveniment, a declarat că “sistemul a fost testat cu succes”, iar cardurile vor fi distribuite, din ianuarie 2013, tuturor românilor care au peste 18 ani şi sunt asiguraţi. Distribuirea va avea loc prin intermediul medicilor de familie, care le vor primi de la casele de asigurări în plicuri. Tot medicii vor fi cei care vor activa cardurile în prezenţa pacienţilor, urmând să stabilească împreună cu aceştia ce informaţii vor fi introduse în baza naţională de date.

Pentru a putea citi cipurile din carduri, medicii vor trebui să-şi achiziţioneze terminale, care vor fi conectate la computere, acestea având acces la baza naţională de date prin intermediul unui program informatic special. Întrebat de jurnalişti de când vor putea fi utilizate cardurile, Marius Filip a afirmat că cel mai probabil din 2014, pentru că între timp toţi furnizorii de servicii medicale vor trebui să-şi achiziţioneze terminalele de citire.

“Probabil că din 2014 vor avea toţi cititoare de carduri (…) Suntem singura ţară din lume care a implementat acest sistem la scară naţională, a spus Filip. Conform sursei citate, cipurile vor conţine, în afara informaţiilor despre afecţiunile şi tratamentele pacienţilor, şi datele de contact ale medicului de familie şi ale două persoane apropiate. Pacienţii nu vor plăti cardurile, costurile fiind suportate de Ministerul Sănătăţii, însă în cazul în care cineva îşi pierde cardul, va trebui să plătească pentru eliberarea unuia nou, care va dura până la 30 de zile, timp în care bolnavii vor face dovada că sunt asiguraţi cu adeverinţă de la CAS.

Primii doi români care au primit carduri sunt arădeni, cipurile fiind activate în prezenţa presei de către medicul lor de familie.

Unul dintre beneficiari este străbunic, Ioan Sava, el declarându-le jurnaliştilor că va folosi cardul la bancă pentru a pune bani şi îl va lăsa strănepoţilor, dar că “e bun şi la medic”. Primii doi posesori de carduri de sănătate active au cerut să nu fie menţionaţi ca donatori de organe, întrucât suferă de boli cronice. Cei doi pacienţi selectaţi aleator pentru a primi acest card, în premieră naţională, au primit şi câte o diplomă din partea CNAS.

Nota noastra:

Nu se spune nimic despre obligativitatea sau non-obligativitatea cardurilor; in schimb, din …fericire, sistemul de implementare este destul de greoi si presupune o anume complexitate care, aproape sigur, va amana destul de mult intrarea in vigoare a “sistemului”. In plus, presupune implicarea medicilor de familie si a pacientilor acestora – or, nu toti medicii de familie si nu toti pacientii sunt de acord cu acest card si cu sistemul respectiv. Faptul ca ministerul a trecut la acest experiment in conditiile in care exista o opozitie serioasa fata de carduri este inca o dovada de autoritarism si de mari interese corporatiste aflate la mijloc (sumele puse la bataie pentru asemenea proiecte sunt imense). Cel mai probabil aspectul obligativitatii va fi tratat in noul proiect al legii sanatatii…

UPDATE:

Intre timp, a mai aparut o stire in care s-a facut trimitere la HG care reglementeaza statutul cardului de sanatate. E de observat faptul ca si aceasta hotarare a fost data de guvern ”pe sest”, in luna septembrie a.c., aproape in acelasi timp in care se vorbea, tot de catre oficiali, despre cum nu ar fi cardul obligatoriu.

HG nr. 900 face din cardul de sanatate un act obligatoriu in mod implicit: fara sa-l declare in mod expres drept obligatoriu, nici nu prevede exceptii si nici nu reglementeaza situatiile in care acesta este refuzat de asigurati. Ca sa fie pusa si cireasa de pe tort, aflam din HG ca acest card se mai si schimba odata la cinci ani (!). Deh, banii pentru corporatiile digitale si decidenti trebuie sa mearga, iar sistemele de monitorizare a asiguratilor trebuie sa fie mereu tot mai performante…

Hotararea Guvernului nr. 900/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la cardul national de asigurari sociale de sanatate din titlul IX “Cardul european si cardul national de asigurari sociale de sanatate” din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 643, din 10 septembrie 2012.

In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, al art. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 133/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, in vederea eficientizarii unor insti tutii si activitati in acest domeniu, si al art. 212 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificar ile si completarile ulterioare, Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

Art. 1. – Se aproba Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la cardul national de asigurari sociale de sanatate din titlul IX „Cardul european si cardul national de asigurari sociale de sanatate” din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.

Art. 2. – Utilizarea cardului national de asigurari sociale de sanatate de catre asigurati si furnizorii de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale se face incepand cu 1 ianuarie 2013.

PRIM-MINISTRU VICTOR-VIOREL PONTA
Contrasemneaza:
Ministrul sanatatii, Vasile Cepoi
Ministrul administratiei si internelor, Mircea Dusa
Viceprim-ministru, ministrul finantelor publice, Florin Georgescu
Bucuresti, 1 septembrie 2012.
Nr. 900.

NORME METODOLOGICE de aplicare a prevederilor referitoare la cardul national de asigurari sociale de sanatate din titlul IX „Cardul european si cardul national de asigurari sociale de sanatate” din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii

Art. 1. – Cardul national de asigurari sociale de sanatate, denumit in continuare card national, se emite pentru dovedirea calitatii de asigurat pentru furnizarea unor servicii medicale.

Art. 2. –
(1) Cardul national se emite individual pentru fiecare asigurat cu varsta peste 18 ani impliniti, potrivit art. 336 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare
(2) Cardul national se va produce si distribui asiguratilor incepand cu data intrarii in vigoare a prezentelor norme
(3) Testarea functionalitatilor cardului national – componenta informatica se realizeaza incepand cu data intrarii in vigoare a prezentelor norme, la nivelul judetului Arad, judet pilot.

Art. 3. – Cardul national este parte componenta a sistemului national al cardului de asigurari sociale de sanatate din cadrul platformei informatice din asigurarile de sanatate, reprezinta un instrument electronic cu elemente de securitate speciale impotriva falsificarii si contrafacerii si se realizeaza de catre Compania Nationala „Imprimeria Nationala” – S.A. conform caracteristicilor tehnice aprobate, potrivit art. 337 din Legea nr. 95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, prin ordin al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate.

Art. 4. –
(1) Cardul national produs de catre Compania Nationala „Imprimeria Nationala” – S.A. se transmite pentru personalizare Centrului National Unic de Personalizare a Pasapoartelor Electronice (Centrul National Unic) din cadrul Directiei Generale de Pasapoarte, care inscriptioneaza pe acesta informatiile prevazute la art. 331 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare
(2) Informatiile minime necesare personalizarii cardului national de sanatate, in conditiile legii, se pun la dispozitia Centrului National Unic, de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate
(3) Dupa personalizarea cardurilor nationale de catre Centrul National Unic, Compania Nationala „Imprimeria Nationala” – S.A. realizeaza sortarea cardurilor nationale pe case de asigurari de sanatate si medici de familie, pe baza datelor puse la dispozitie de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. Compania Nationala „Imprimeria Nationala” – S.A. preda cardurile nationale Ministerului Sanatatii pe baza de proces-verbal, care le transfera Casei Nationale de Asigurari de Sanatate cu titlu gratuit. Casa Nationala de Asigurari de Sanatate pune la dispozitia Companiei Nationale „Imprimeria Nationala” – S.A. pe baza de proces-verbal cardurile nationale in vederea distribuirii acestora de catre Compania Nationala „Imprimeria Nationala” – S.A. la casele de asigurari de sanatate
(4) Ministerul Sanatatii efectueaza plata cardurilor nationale catre Compania Nationala „Imprimeria Nationala” – S.A., pe baza documentelor de receptie, intocmite de o comisie de receptie. Componenta, atributiile si responsabilitatile comisiei de receptie se stabilesc prin ordin comun al ministrului sanatatii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate
(5) Contravaloarea cardului national, respectiv cheltuielile pentru producerea documentului propriu-zis se suporta, potrivit art. 332 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, din bugetul Ministerului Sanatatii
(6) Pentru plata cardului national realizat potrivit prevederilor art. 3 si distribuirea acestuia se incheie un contract de catre Ministerul Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate cu Compania Nationala „Imprimeria Nationala” – S.A., conform art. 332 alin. (3) din Legea nr. 95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 5. –
(1) Casele de asigurari de sanatate organizeaza evidenta privind distribuirea catre reprezentantii legali ai furnizorilor de servicii medicale din asistenta medicala primara sau imputernicitilor legali ai acestora a cardurilor nationale pentru asiguratii de pe listele medicilor de familie pe care ii reprezinta. In situatia in care la furnizorul de servicii medicale isi desfasoara activitatea mai multi medici de familie, reprezentantul legal organizeaza evidenta repartizarii cardurilor pe fiecare medic de familie
(2) In situatia in care medicii de familie constata ca unele carduri nationale din cele primite de la casele de asigurari de sanatate prezinta defectiuni tehnice sau erori ale informatiilor inscrise, cardurile respective vor fi returnate caselor de asigurari de sanatate de catre reprezentantul legal al medicilor de familie sau imputernicitul legal al acestuia, insotite de un borderou centralizator, cu mentionarea numarului de identificare al cardului si a cauzelor pentru care acestea sunt returnate
(3) In situatia in care medicii de familie constata ca unele carduri nationale din cele primite de la casele de asigurari de sanatate corespund unor persoane asigurate care nu se mai regasesc pe lista acestora, cardurile nationale respective se returneaza caselor de asigurari de sanatate de catre reprezentantul legal al medicilor de familie sau imputernicitul legal al acestora, insotite de un borderou centralizator, cu mentionarea numarului de identificare al cardului si a cauzei pentru care acestea sunt returnate. Casa de asigurari de sanatate va redistribui cardurile nationale medicilor de familie pe lista carora se regasesc asiguratii daca acestia sunt inscrisi pe lista unui alt medic de familie aflat in relatie contractuala cu respectiva casa de asigurari de sanatate. Pentru situatiile in care asiguratii sunt inscrisi pe lista unui medic de familie aflat in relatie contractuala cu o alta casa de asigurari de sanatate, casa de asigurari de sanatate careia i s-au returnat cardurile nationale de catre medicii de familie asigura distribuirea in conditii de siguranta a cardurilor nationale insotite de un borderou centralizator, cu mentionarea numarului de identificare al cardului catre casele de asigurari de sanatate in evidenta carora se afla asiguratii respectivi
(4) Casele de asigurari de sanatate organizeaza evidenta cardurilor nationale returnate in conditiile alin. (2) si (3)
(5) In cazul in care asiguratul sau, dupa caz, reprezentantul legal ori imputernicitul acestuia se afla in imposibilitatea de a intra in posesia cardului, acesta se va pastra la medicul de familie pe listele caruia se afla inscris, pana la ridicarea sa, dar nu mai mult de 3 luni, dupa care se preda casei de asigurari de sanatate de la care a fost primit
(6) Cardurile nationale returnate de medicii de familie caselor de asigurari de sanatate si nedistribuite asiguratilor vor fi arhivate in conformitate cu prevederile Legii Arhivelor Nationale nr. 16/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, urmand ca la expirarea perioadei de arhivare stabilite in conditiile legii sa se procedeze la distrugerea acestora
(7) Cardurile returnate caselor de asigurari de sanatate ca urmare a unor defectiuni tehnice, erori ale informatiilor inscrise sau care nu pot fi utilizate din motive tehnice de functionare vor fi returnate Companiei Nationale „Imprimeria Nationala” – S.A. pe baza de borderou centralizator, iar aceasta, in termen de 30de zile lucratoare, retipareste cardurile respective si le distribuie caselor de asigurari de sanatate.

Art. 6. –
(1) Termenul de valabilitate a cardului national este de 5 ani de la data emiterii. Pentru cardurile emise pana la data de 31 decembrie 2012, termenul de valabilitate incepe de la data de 1 ianuarie 2013
(2) Lunar, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate transmite Companiei Nationale „Imprimeria Nationala” – S.A. date privind persoanele inscrise pe listele medicilor de familie, care in luna urmatoare implinesc 18 ani, in vederea producerii cardului national
(3) Asiguratul suporta contravaloarea cardului national in situatia solicitarii eliberarii unui duplicat ca urmare a pierderii, furtului sau deteriorarii acestuia, precum si in situatia modificarii datelor personale de identificare, potrivit art. 332 alin. (5) din Legea nr. 95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare
(4) In termen de 15 zile calendaristice de la producerea uneia dintre situatiile prevazute la alin. (3), titularul sau, dupa caz, reprezentantul legal ori imputernicitul acestuia este obligat sa solicite prin intermediul casei de asigurari de sanatate eliberarea unui nou card national, pe baza unei cereri insotite de dovada platii in contul Companiei Nationale „Imprimeria Nationala” – S.A. a contravalorii cardului
(5) Eliberarea unui nou card national se face in termen de 30 de zile calendaristice de la depunerea unei cereri la casa de asigurari de sanatate in a carei evidenta se afla persoana respectiva prin medicul de familie. Pana la eliberarea noului card national, acordarea serviciilor medicale, medicamentelor si dispozitivelor medicale se realizeaza pe baza unei adeverinte eliberate de casele de asigurari de sanatate cu o perioada de valabilitate de maximum 30 de zile calendaristice.

Art. 7. – Obligatiile reprezentantului legal al furnizorului de servicii medicale in asistenta medicala primara si ale medicilor de familie pe care ii reprezinta sunt urmatoarele:
a) sa ridice de la casele de asigurari de sanatate, in vederea distribuirii si inscriptionarii datelor medicale de catre medicii de familie, cardurile nationale pentru asiguratii aflati pe listele medicilor de familie pe care ii reprezinta;
b) sa valideze, prin intermediul medicilor de familie pe care ii reprezinta, cardurile nationale, din punctul de vedere al corectitudinii datelor, cu referire la lista proprie de asigurati, in vederea inregistrarii in sistemul national al cardului de asigurari sociale de sanatate a persoanelor inscrise pe listele acestora;
c) sa informeze asiguratii cu privire la datele cu caracter medical ce se pot edita pe cardul national;
d) sa editeze informatiile cu caracter medical mentionate la art. 331 alin. (1)-(3) din Legea nr. 95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare. Pentru informatiile prevazute la art. 331 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, este necesar acceptul asiguratului exprimat in timpul vietii, potrivit art. 147 pct. 5 din Legea nr. 95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare:
e) sa actualizeze, dupa caz, datele medicale inscrise pe cipul acestuia, in situatia aparitiei unor modificari a acestor date.

Art. 8. –
(1) Entitatile care au acces la informatiile inscrise pe cardul national sunt:
a) Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si casele de asigurari de sanatate, prin personalul autorizat in acest scop, au acces la datele mentionate la art. 331 alin. (1) si (2) din Legea nr. 95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia editarii datelor medicale pe cipul cardului national;
b) medicul de familie la care este inscris asiguratul are acces la editarea datelor medicale inscrise pe cipul cardului national, precum si la citirea datelor inscrise atat pe cardul national, cat si pe cipul acestuia;
c) medicii specialisti, altii decat medicii de familie mentionati la lit. b), au acces numai la citirea datelor inscrise pe cardul national, respectiv cipul acestuia;
d) furnizorii de dispozitive medicale si furnizorii de medicamente, prin intermediul cardului national, vor realiza doar identificarea titularului cardului national in vederea eliberarii prescriptiilor medicale sau a dispozitivelor medicale
(2) Pentru exercitarea drepturilor prevazute de Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, cu modificarile si completarile ulterioare, asiguratii, titulari ai cardului national, adreseaza o cerere scrisa entitatilor mentionate la alin. (1), care vor transmite, in mod gratuit, informatiile solicitate, in conditiile legii
(3) Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, casele de asigurari de sanatate, furnizorii de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale, precum si institutiile implicate in implementarea cardului national au obligatia de a respecta prevederile Legii nr. 677/2001, cu modificarile si completarile ulterioare
(4) Informatiile minime care vor fi vizualizate pe cardul national sunt urmatoarele:
a) numele si prenumele asiguratului;
b) codul unic de identificare in sistemul de asigurari sociale de sanatate;
c) numarul de identificare al cardului national;
d) data expirarii cardului national
(5) Pe cip-ul cardului national se inregistreaza si pot fi accesate datele mentionate la art. 331 alin. (1) si (2) din Legea nr. 95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 9. –
(1) Furnizorii de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale aflati in relatii contractuale cu casele de asigurari de sanatate au obligatia de a acorda asistenta medicala titularilor de card national in conditiile prevazute de contractul-cadru si de normele metodologice de aplicare a acestuia
(2) Furnizorii mentionati la alin. (1) au obligatia utilizarii cardului national in conditiile art. 2 din hotarare si ale art. 2 alin. (3) din prezentele norme metodologice
(3) Furnizorii mentionati la alin. (1) au obligatia sa utilizeze Sistemul informatic al cardului national, iar in situatia in care se utilizeaza un alt sistem informatic acesta trebuie sa fie compatibil cu Sistemul informatic al cardului national, caz in care furnizorii sunt obligati sa asigure confidentialitatea in procesul de transmitere a datelor.

Art. 10. – Pana la 31 decembrie 2012, dovada calitatii de asigurat in sistemul de asigurari sociale de sanatate din Romania se face potrivit prevederilor art. 212 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.

Legaturi:


Categorii

1. DIVERSE, Carduri electronice/ cipuri, Guvernarea electronica (E-GUVERNARE), Sistemul romanesc de sanatate, TRANSPLANT DE ORGANE

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

33 Commentarii la “UPDATE: A inceput eliberarea experimentala a primelor CARDURI ELECTRONICE DE SANATATE ce vor deveni ACTIVE din 2014. ”SINGURA TARA DIN LUME” care a implementat acest sistem totalitar si inept!

  1. Domnul Ministru al Sănătăţii
    Ministerul Sănătăţii,
    Intr. Cristian Popişteanu, nr. 1-3, sector 1,
    cod 010024, Bucureşti

    Către Domnul Director al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate
    Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
    Calea Călăraşilor 248, Bl. S19, Sector 3, 030634 Bucureşti
    Către Casa de Asigurări a Judeţului ………………….
    Către Medic de Familie …………………………………………………………………………………..

    În atenția Domnului Președinte al Colegiului Medicilor din România
    Bulevardul Timișoara nr. 15, cod poștal 061303, Sector 6, București

    În atenția Prea Fericitului Părinte Patriarh Daniel al Bisericii Ortodoxe Române
    Cancelaria Sfântului Sinod, Aleea Dealul Mitropoliei, nr. 25, București

    În atenția ÎPS Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolit al Moldovei și Bucovinei
    Mitropolia Moldovei și Bucovinei, Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, Nr. 16, Cod: 700064, Iași, România

    CERERE

    Subsemnatul………………………………………………………………………………………….., cetăţean român, domiciliat în……………………………………………………, plătitor până în prezent a contribuţiei la fondul de asigurări de sănătate (deci asigurat conform legii), din motive bazate în principal pe libertatea credinţelor religioase, pe libertatea gândirii şi a opiniilor şi pe libertatea conştiinţei( drepturi fundamentale care nu pot fi îngrădite sub nicio formă), precum şi din dorinţa de a mi se respecta dreptul la viaţă intimă şi privată, (toate fiind drepturi fundamentale garantate prin Constituţia României) vă aduc la cunoştinţă faptul că nu doresc să primesc un card electronic de sănătate, cu cip, ca dovadă de asigurat şi nu doresc să mi se întocmească un dosar electronic, cerând dreptul la alternativă, pentru a beneficia în continuare de serviciile medicale garantate prin lege. SUNT CONTRIBUABIL CORECT LA FONDUL DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE şi îndeplinesc condiţiile legale pentru a fi considerat asigurat ( conform art 211 al Legii 95/2006 actualizată, calitatea de ” asigurat” o au „toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară(…), care fac dovada plăţii contribuţiei la fond”, iar aceasta calitate şi” drepturile de asigurare încetează odată cu pierderea dreptului de domiciliu sau de şedere în România”).

    Alternativa pe care o solicit este să pot face dovada plăţii contribuţiei la fond cu adeverinţă eliberată de Casa de Asigurări, ca şi până acum. Consider că oferirea unei alternative este posibilă și deoarece, conform art. 213 din legea 95 / 2006, vor exista categorii speciale de asigurat (tineri pînă la 18 ani, gravide, monahi etc) “care beneficiază de asigurare fără plata contribuţiei” şi care “ nu vor primi card de asigurare electronic, ci “un document justificativ special, carnet sau adeverinţă de asigurat”. Deci acest tip de dovadă de asigurat se va elibera în continuare, aşa încât solicit şi eu să mi se elibereze un astfel de act, tip adeverinţă de asigurat, cu atât mai mult cu cât plătesc contribuţia la fondul de asigurări de sănătate.

    Fac acest demers bazându-mă pe următoarele articole din Constituţia României:

    Art.29 – Alin.1 : “Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nicio formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă contrar convingerilor sale. -Alin. 2 : Libertatea conştiinţei este garantată;

    Art. 34 – “Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat.”

    Includerea persoanei mele într-un sistem informatic, electronic, global, de evidenţă, supraveghere şi control, în care vor fi introduse din ce în ce mai multe date privind viaţa mea privată, sistem care mi-ar condiţiona existenţa mea în societate, contravine convingerilor mele intime şi religioase, creştin-ortodoxe. Acest card de sănătate, cu cip, şi lipsa alternativei reprezintă o constrângere de a adera la o opinie contrară convingerilor mele religioase și o modalitate de încălcare a libertății conștiinței mele. În spiritul toleranţei şi respectului reciproc, solicit să mi se ofere posibilitatea legală de a putea proba calitatea de asigurat cu adeverinţă de asigurat aşa cum era prevăzut in legislaţia anterioară, legislaţie care nu mi-a încălcat libertatea gândirii şi a opiniei .

    Vă mulțumesc,

    Data: Semnătura:

    Iată pe larg, motivele pentru care refuz cardul naţional electronic de sănătate cu cip şi refuz să mi se facă dosar electronic de sănătate:

    1. În baza învăţaturii creştin- ortodoxe considerăm că acest sistem electronic de supraveghere a stării de sănătate este doar începutul creării unui sistem mai vast de supraveghere a tuturor activităţilor desfăşurate de un cetăţean, publice sau private, prin adăugarea de noi tipuri de informaţii în baze de date, colectate de noi carduri cu cip pe care cetăţeanul va accepta să le folosească. Astfel se va ajunge la un control aproape total asupra vieţii individului şi la dependenţa totală a oricărui cetăţean de sistemul informatizat. Practic, se va ajunge la situaţia în care o persoană să nu poată desfăşura diverse activităţi în societate, în viaţa de zi cu zi, (“ încât nimeni să nu poată cumpăra sau vinde”), decât dacă posedă carduri speciale cu care să se legitimeze în sistemul electronic şi numai dacă acest sistem recunoaşte codul sau numărul de înregistrare atribuit acelei persoane( „decât numai cel ce are semnul, adică numele fiarei, sau numărul numelui fiarei”) existente în baza de date, permiţându-i astfel accesul în sistem. De aici vor decurge numeroase constrângeri asupra persoanei care a devenit prizoniera unui sistem electronic, cu care nu se poate negocia, dar şi mai multe limitări vor fi impuse celor care nu ar face parte din acest sistem.

    Atât din punctul de vedere al unui cetăţean liber, cât şi din punctul de vedere al învăţăturii de credinţă ortodoxă, cardul de sănătate cu cip şi modalitatea de a dovedi calitatea de asigurat exclusiv prin card cu cip sunt inacceptabile, fiind etape premergătoare şi constitutive momentului în care nu vom mai putea exista în societate, nu vom mai putea cumpăra, vinde, sau călători fără a avea cipul biometric la noi, în actele cu care vom fi obligaţi să ne legitimăm pentru început şi ulterior, foarte probabil, cu un cip implantat în propria fiinţă.(„16.Şi ea(fiara) îi sileşte pe toţi, pe cei mici şi pe cei mari, şi pe cei bogaţi şi pe cei săraci, şi pe cei slobozi şi pe cei robi, ca să-şi pună semn pe mâna lor cea dreaptă sau pe frunte. 17. Încât nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, decât numai cel ce are semnul, adică numele fiarei, sau numărul numelui fiarei” Apocalipsa Sf . Ioan Teologul cap.13, versetele 16, 17 “).

    Obligativitatea existenţei cipului în actele personale e posibil să conducă(din motive de siguranţă, de exemplu) la implantarea cipului în fiinţa umană, într-un viitor nu prea îndepărtat. Aceasta ne face, pe noi ortodocşii, să ne gîndim că cipul în sine are toate şansele să devină „semnul” fiarei pe care orice creştin ortodox trebuie să-l refuze. De aceea orice document care asociază numelui meu un cip este inacceptabil pentru mine ca şi creştin ortodox.

    Această evoluție a lucrurilor este expusă și de Sfântul Paisie Aghioritul care spunea: „Încet, încet, după cartelă și buletin de identitate, adică după “ îndosariere”, vor înainta în mod viclean la pecetluire. Vor sili prin diferite mijloace viclene, pentru ca oamenii să primească pecetea pe frunte sau pe mână. Vor forța astfel lucrurile și vor spune:Vă veți mișca numai cu cartele; banii se vor desființa(…)” și “După cartele și buletin, vor înainta cu viclenie și la pecetluire, îi vor constrânge pe oameni să se pecetluiască pe mână sau pe frunte. Numai cei care vor avea pecetea vor putea să cumpere, să vândă și vor avea toate înlesnirile”.

    2. Consider că mi se încalcă dreptul la confidenţialitate, atât timp cât informaţia medicală de pe card (prin intermediul SIUI) şi ulterior din dosarul electronic, va fi accesibilă oricarui medic aflat in relaţie contractuală cu Casa de Asigurari, farmaciştilor, precum şi altor persoane enumerate mai jos.

    Legislaţia României prevede cu privire la confidenţialitate că nici măcar “ rudele de gradul I nu au acces la datele medicale ale unui pacient, nici măcar după moartea acestuia, dacă pacientul nu-şi exprimă acordul in acest sens.” Prin inscripţionarea unor date medicale pe cipul cardului de sănătate şi prin intermediul dosarului medical electronic, confidenţialitatea va fi practic, NULA, căci la istoricul meu medical, vor avea acces de la 1 ianuarie 2013, prin intermediul cardului naţional de sănătate şi a SIUI multe alte persoane în afara medicului consultat(medicii de familie, iar medicii specialişti, farmaciştii şi furnizorii de dispozitive medicale, precum şi personalul autorizat din cadrul caselor de asigurări de sănătate . Unde mai este confidenţialitatea, mă întreb, atâta timp cât persoane necunoscute mie vor avea acces şi control asupra datelor mele personale, uneori fără ca eu( deţinătorul exclusiv, pînă în prezent, a acestor informaţii )să fiu înştiinţat cu privire la accesarea şi modificarea lor!?

    3. Secretul profesional va fi încălcat atât timp cât diverse „entităţi”(enumerate mai sus) vor avea acces la informaţiile medicale ale pacientului, informaţii pe care le vor furniza medicii. Medicul este obligat să pastreze secretul professional!(Art. 17, 18, 19, 20 din Codul Deontologic al Medicilor).

    4. Mi se încalcă dreptul la viaţă intimă şi privată, garantat prin art 26 din Constituţia României, şi prin Articolul 8 al Convenţiei Europene pentru Protecţia Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, căci informaţia medicală aparţine vieţii private. Cardul naţional de sănătate şi dosarul electronic vor deveni cu timpul monitorul serviciilor medicale de care va beneficia un pacient. În el vor fi stocate şi vizitele la medic, reţetele primite, medicamentele prescrise şi intervenţiile chirurgicale.

    Lărgirea accesului la datele mele medicale, date care aparțin vieții mele private, unui sistem întreg reprezintă o violare a dreptului la intimitate şi la demnitate ale persoanei .

    5. Consider că nu există nicio garanţie în ceea ce priveşte securitatea, confidenţialitatea şi protecţia datelor din cipul cardului sau din dosarul electronic, atâta timp cât:

    – chiar responsabilii statului implicaţi în această reformă, au afirmat faptul că „singura garanţie o va constitui doar calitatea morală a celor care administrează sistemul şi baza de date” (fapt semnalat de altfel şi de specialiştii în etica informaticii),

    – chiar specialiştii în tehnologia informaţiei atrag atenţia asupra vulnerabilităţii sistemelor informatice, asupra securităţii sau fiabilităţii insuficiente a reţelelor informatice, precum şi asupra aspectelor etice ale utilizării sistemelor informatice.

    – orice sistem informatic poate fi atacat şi defectat, şi orice informaţie stocată pe cip sau într-o bază de date este supusă riscului deteriorării, contrafacerii, pierderii, erorilor de introducere, astfel încât informaţia medicală poate fi oferită eronat medicului, conducându-l spre diagnostice şi tratamente greşite în situaţii de criză(urgenţă) când nu mai are posibilitatea de a verifica datele, confruntându-le cu istoricul furnizat direct de pacient.

    6. Nu am niciun control asupra datelor personale care vor fi introduse şi actualizate şi de către persoane necunoscute mie( fiind ulterior stocate într-o bază de date) şi mă expun riscului de a deveni victimă a “agresiunii informatice”, care se poate manifesta sub următoarele forme:”utilizarea neautorizată a datelor de către angajaţii a căror sarcină este să actualizeze fişierele cu informaţii;scurgerea accidentală de informaţie, prin neglijenţă sau lipsa de atenţie a unor angajaţi sau prin accesul unor intruşi;propagarea de erori şi pagubele pricinuite de acestea (pagube în acest caz, cu atingere directă a datelor cu privire la starea mea de sănătate, ceea ce poate determina erori diagnostice şi terapeutice ulterioare, cu potenţial risc vital);folosirea intenţionată a datelor în scopuri pe care unii oameni le consideră obiecţionabile(…)”

    „Extinderea utilizării tehnicii de calcul în aproape toate domeniile vieţii, precum şi conectarea calculatoarelor în reţele internaţionale a făcut ca infracţiunea comisă cu ajutorul sau prin intermediul calculatorului să fie mai diversă, mai periculoasă şi mai prezentă la nivel internaţional.(…) Odată cu dezvoltarea tehnologiei informațiilor și comunicațiilor tabăra infracţională s-a extins pe” mai multe „direcţii: a). informatica a devenit ea însăşi ştiinţa delincvenţilor(…) b). calculatorul a devenit instrumentul infracţiunii (…)

    Toţi utilizatorii de sisteme informatice sunt vulnerabili, pot fi victimele unui atac sau ale urmărilor defectării sistemelor. Anumite sisteme informatice, fie publice sau private, cum sunt cele din domeniul apărării teritoriului, (…) cele privind sistemele de transport, comunicaţii, financiare, de sănătate etc. oferă largi posibilităţi pentru un comportament antisocial sau pentru acţiuni teroriste.(…) Într-un studiu efectuat în anul 1998 de către Universitatea din Würzburg, la cererea Direcţiei a XIII-a a Comisiei Europene, se arată că, fără a se face referiri la aspectele tehnice legate de securitatea sau fiabilitatea insuficiente ale reţelelor informatice, impactul negativ al utilizării TIC s-a concretizat, în prezent, în” mai multe infracţiuni, printre care şi „încălcarea caracterului privat al datelor personale. ”(citate extrase din “ UNELE PROBLEME SOCIALE, ECONOMICE, JURIDICE ŞI ETICE ALE UTILIZĂRII TEHNOLOGIEI INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIILOR(TIC) ” Prof. dr. ing. St. Iancu, Secretar ştiinţific al Secţiei de Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei a Academiei Române)

    7. Consider că există un mare risc de discriminare si abuz, prin accesul lărgit al celor care pot vizualiza datele medicale personale, devenind astfel vulnerabil faţă de Stat şi faţă de anumite instituţii care mă pot marginaliza.

    8. Consider că sistemul de identificare a asiguraţilor pe baza cardului cu cip este experimental, în sensul în care nu există o experienţă probată suficient care să ateste că introducerea lui serveşte scopurilor proclamate de autorităţi: eradicarea fraudelor şi economisirea banului public.

    Deasemenea, Domnul Profesor Dr. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România a a apreciat cardul de sănătate cu cip drept “o încercare de abuz din partea statului asupra asiguraților”şi că “există riscul discriminării persoanelor pe baza informaţiilor personale asupra stării de sănătate”, că “lipseşte orice analiză etică a acestei acţiuni”, că “ este periculos să fie puse informaţiile medicale personale pe cip”, că “devenim vulnerabili faţă de Stat şi faţă de anumite instituţii “ etc.(afirmaţii făcute public și în emisiunea “Sănătatea FM” din 05/01/2011, la Radio France Internationale România).În plus, Domnul Profesor semnalează şi alte riscuri cu privire la calitatea de donator de organe şi acordul înscris pe cipul cardului, riscuri pe care nu le-am mai enumerat, considerând suficiente argumentele expuse deja.

    Doresc să menţionez în final, că au fost numeroase luări de poziție în ultimii ani, în toată lumea, pe tema actelor cu cip atât ale societății civile, cât și ale reprezentanților din lumea monahală și teologică. Informațiile sunt suficiente și ușor accesibile atât în literatura de specialitate, cât și în mass-media.

    Sinoadele bisericești ale mai multor țări ortodoxe și-au exprimat îngrijorarea și opoziția față de introducerea documentelor cu cip. Au fost manifestări de amploare în Serbia, Grecia, România, etc. În România au fost depuse la președinție peste 1 milion de semnaturi împotriva documentelor personale cu cip.

    Sinodul Mitropolitan al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, luând poziţie pe tema actelor biometrice a conchis:” Sinodul Mitropolitan al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, luând act de reacţiile unor medii monahale si teologice față de introducerea sistemului de supraveghere biometrică în România, consideră că acestea sunt îndreptăţite(…).Acesta(n.n.- cipul) are forma şi dimensiunea unei aşchiuţe în care se stochează datele biometrice ale unei persoane; el poate fi implantat nu doar într-un act de identitate (buletin, paşaport, card comercial sau sanitar), ci şi în corpul uman, sub pielea palmei, a unui deget sau a cefei(s.n.), iar conţinutul său poate fi citit de la distanţă şi de către oricine, cu ajutorul unui calculator sau a unui aparat de receptare anume construit. Nu există nici o lege naţională sau internaţională care să garanteze discreţia sau securitatea absolută a datelor înscrise în cip, acestea fiind, practic, la dispoziţia oricărui factor instituţional sau privat şi constituind un sistem de supraveghere a cetăţenilor pe toată durata vieţii lor, şi chiar după moarte(…) Acest sistem de supraveghere e un atentat la libertatea şi intimitatea oamenilor, drepturi consfinţite nu numai de legile civile, ci şi de normele religioase. E ca şi cum un duhovnic ar divulga secretul spovedaniei, fapt aspru pedepsit în rânduielile bisericeşti, dar cu drept de cetăţenie în sistemul transparenţei fără perdea. Biometria nu numai că nu o sancţionează, dar, dimpotrivă, o legiferează, omul fiind tratat nu ca făptură a lui Dumnezeu, înzestrată cu suflet, inteligenţă şi libertate. În concluzie, facem un apel către Domnul(…) Preşedinte al României şi garantul respectării Constituţiei, să facă tot ceea ce îi stă în putinţă spre a-i asigura cetăţeanului român dreptul la libertate şi viaţă particulară, în consens cu principiile convieţuirii sociale”.

    În şedinţa din 19 februarie 2009, Cluj-Napoca:

    † BARTOLOMEU, Arhiepiscop şi Mitropolit,
    † ANDREI Arhiepiscopul Alba Iuliei,
    † SOFRONIU Episcopul Oradiei,
    † IUSTINIAN Episcopul Maramureşului şi Sătmarului,
    † PETRONIU Episcopul Sălajului,
    † IRINEU BISTRIŢEANUL Episcop Vicar Cluj,
    † VASILE SOMEŞANUL Episcop Vicar Cluj,
    † IUSTIN SIGHETEANUL Arhiereu Vicar Maramureş

  2. @pavel:

    Din pacate aceasta cerere este prost formulata, parca facuta special sa fie luata in ras. Nu se poate, cand ai, pana la discutia teologica, toate motivele sociale, financiare si civice din lume sa contesti cardul de sanatate pe motiv de semnul fiarei din primul paragraf. Ca sa faci paralela trebuie sa introduci o intreaga problematica, sa o explici unora care habar nu au si nici nu cred in cele duhovnicesti. Cererea, cea catre autoritatile laice, trebuie sa fie scurta si concisa, bazata pe argumente civice, legale, sociale.

  3. ART. 212 din Legea 95/2006 la care face referire art. 10 din HG

    (1) Documentele prin care se atestã calitatea de asigurat sunt, dupã caz, adeverinţa de asigurat sau carnetul de asigurat eliberate prin grija casei de asigurãri la care este înscris asiguratul. Dupã implementarea dispoziţiilor din cuprinsul titlului IX, aceste documente justificative se înlocuiesc cu cardul naţional de asigurãri sociale de sãnãtate. Data de la care urmeazã a se utiliza cardul naţional de asigurãri sociale de sãnãtate se stabileşte prin hotãrâre a Guvernului.
    ————
    Alin. (1) al art. 212 a fost modificat de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 133 din 28 decembrie 2010, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 893 din 30 decembrie 2010.

    (2) Metodologia si modalitatile de gestionare si de distribuire ale cardului de asigurat se stabilesc de catre CNAS.
    (3) Emiterea cardului electronic de asigurat se face numai prin sistemul informatic unic integrat al sistemului de asigurari sociale de sanatate.

  4. Deci fără card nu poţi dovedi calitatea de asigurat.
    Cererea domnului pavel este inutilă şi sunt şi cam sceptic cu privire la astfel de cereri servite prompt de persoane care au avut timp să se gândească la aşa ceva dar nu au avut timp să anunţe întreaga măgărie. Oricum, pe acest subiect al introducerii obligatorii a cardului, războiul mi se pare pierdut.

    Din nefericire noi nu avem societate civilă! Este nevoie în mod urgent de apariţia unei asociaţii ortodoxe de jurişti, din Bucureşti, care să se ocupe profesionist de o serie întreagă de probleme în relaţiile cu statul. Eu unul sunt sătul să mă trezesc în fiecare an de sărbători cu surprize de genul ăsta. Ca să nu mai spun că e de-a dreptul insultătoare diversiunea asta reîncălzită la fel de prompt cu nr fiarei ori de câte ori se avansează câte o mişcare pe acest front al supravegherii electronice.

    Avem nevoie de un secretariat tehnic bun care să întreţină o corespondenţă susţinută cu instituţiile publice la nivel administrativ şi de contencios. Este nevoie mai mult ca niciodată să se audă cuvântul Bisericii în societate. Faţă de o doleanţă exprimată de admini de curând, în care ar fi dorit să existe o prezenţă ortodoxă în societatea civilă, cred că trebuie să luăm act mai întâi de absenţa TOTALĂ şi NEJUSTIFICATĂ a Bisericii din societate! Noi chiar nu mai avem păstori???

  5. Si-acum ce ar trebui sa facem in mod concret? Le acceptam sau nu?

  6. Poate ca cererea e prost formulata, poate e plina de stangacii. Dar e o marturisire, de aceea argumentl crestin e la punctul 1. Toate celelalte 7 puncte au suficiente argumente civice,legale, sociale.
    Ce credeti cea de mai jos e mai buna?

    Către: Ministerul Sănătătii
    Intr. Cristian Popişteanu, nr. 1-3, sector 1, cod 010024, Bucureşti
    În atenţia: D-lui Ministru al Sănătătii
    Către: Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
    Calea Călărasilor 248, Bl. S19, Sector 3, cod 030634, Bucureşti
    În atenţia: D-lui Preşedinte
    Către: Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Neamţ
    Str. Lt. Draghescu, nr. 48, Piatra Neamţ, jud. Neamţ
    În atenţia: D-lui/ D-nei Preşedinte
    Către: Dispensarul nr.

    În atenţia: Medic de familie

    D-le Ministru / D-le Preşedinte / D-na Preşedinte / D-na Doctor,

    Subsemnatul / Subsemnata …………………………………………………………………………, domiciliat în…………………………….., în calitate de contribuabil până la data curentă la fondul de asigurări de sănătate, vă solicit următoarele:

    1. Să nu fie emis un card de sănătate pe numele meu, iar dacă deja a fost emis, să aveţi in vedere faptul că refuz să-l primesc. Motivez această cerere prin dorinţa de a mi se respecta următoarele drepturi şi libertăţi fundamentale, aşa cum rezultă din Constituţia României:

    ARTICOLUL 29
    (1) Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale.
    (2) Libertatea conştiinţei este garantată; ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şi de respect reciproc.
    Vă informez pe această cale că opinia mea referitoare la cardul de sănătate, formată pe baza documentaţiei şi informaţiilor suficiente şi uşor accesibile existente pe această temă, atât în literatura de specialitate, cât şi în mass-media, constă în faptul că acest document electronic îmi încalcă libertatea credinţelor religioase şi libertatea gândirii şi a opiniilor, iar faptul de a nu putea proba calitatea de asigurat decât printr-un card reprezintă o încălcare a libertăţii conştiinţei prin constrângere, aşa cum este prezentată la punctul (1) din articolul 29.
    Având în vedere că libertatea conştiinţei este garantată conform punctului (2) din acelaşi articol, solicit să mi se ofere posibilitatea legală de a putea proba calitatea de asigurat aşa cum era prevăzut în legislaţia anterioară, printr-o adeverinţă sau carnet, deoarece existenţa şi necesitatea acestor documente nu au încălcat libertatea gândirii şi a opiniei nimănui, nefiind contestate de nimeni pe parcursul îndelungatei lor utilizări. Dacă acest lucru nu mai este posibil in prezent, vă rog să mi se ofere o altă posibilitate de a proba calitatea de asigurat, care să nu fie contrară convingerilor mele în privinţa cardului şi a cipului încorporat în acesta.
    În acest sens, aşa cum anumite categorii de persoane (copii, gravide, personal monahal şi multe altele) pot beneficia de servicii medicale gratuite fără a fi posesori de card, solicit extinderea acestei categorii, prin admiterea în rândul acestor persoane şi a celor care nu doresc să fie posesori sau utilizatori de card-uri din motive de libertate a conştiinţei.

    ARTICOLUL 34 din Constituţia României prevede:
    (1) Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat.
    În opinia mea, acest drept este încălcat în mod flagrant, prin obligativitatea deţinerii şi a prezentării unui card de sănătate, atunci când se solicită asistenţă medicală gratuită. Deoarece această condiţie nu se pune şi în momentul în care se achită contribuţiile la fondul de asigurări de sănătate, rezultă ca dreptul la ocrotirea sănătatii nu este garantat nici măcar dacă se contribuie financiar în acest sens, fiind condiţionat de prezentarea cardului de sănătate.
    Diferenţa esenţială între documentele justificative prevăzute de legislaţia anterioară şi cardul de sănătate constă în faptul că informaţia de pe actul scris poate fi citită şi înţeleasă în totalitate, fiind vizibilă şi accesibilă în orice moment pentru cel care a emis documentul, pentru cel care îl deţine şi pentru personalul din domeniul sanitar care îl utilizează, în timp ce informaţia de pe card, respectiv din cip-ul încorporat acestuia, este cunoscută şi vizibilă în totalitate numai pentru producătorul cardului, este total necunoscută şi invizibilă pentru cel care îl deţine şi accesibilă parţial celor care il utilizează, modifică, actualizează sau completează în sistemul informatic al sistemului de sănătate.
    Această diferenţă se datorează faptului că pentru a afla conţinutul unui document scris este suficient să ştii să citeşti, dar pentru a accesa informaţia digitală dintr-un card este necesară utilizarea unei aparaturi specializate indisponibilă posesorului acestuia, respectiv un dispozitiv electronic de citire al cardului, prin intermediul căruia se extrag datele din cip, acestea devenind informaţii care pot fi citite pe un ecran cu ajutorul unui program informatic special instalat pe un computer. In plus, mi se încalcă dreptul la confidenţialitate, prin lărgirea accesului la datele mele şi altor persoane în afara medicului consultat şi mi se încalcă dreptul la viaţă intimă şi privată.
    Având în vedere aceste aspecte inadmisibile din punctul meu de vedere, precum şi multe alte neajunsuri ale acestui sistem descrise pe larg în literatura de specialitate (etica tenologiei şi informaticii), pentru a mi se respecta dreptul la ocrotirea sănătăţii, drept garantat conform punctului (1) de la articolul 34, solicit să mi se elibereze un document scris, prin care să pot proba calitatea de asigurat şi să nu mi se impună deţinerea unui document electronic în acest scop.

    2. În prezent, verificarea calităţii de asigurat este posibilă printr-o procedură foarte simplă:
    1. se accesează pagina de internet http://siui.casan.ro/cnas/servicii_online de pe site-ul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate;
    2. se introduce codul numeric personal şi codul de verificare afişat pe ecran;
    3. se solicită căutarea în baza de date a Sistemului Informatic Unic Integrat, rezultatul fiind afişat imediat pe ecran: Persoana selectată este asigurată ;
    În aceste condiţii, vă rog să îmi comunicaţi dacă unei persoane care întruneşte condiţiile pentru a fi asigurată conform legii şi a cărei calitate de asigurat poate fi dovedită şi în alt mod decât prin posesia acestui card (după cum am arătat mai sus), i se pot refuza serviciile medicale gratuite la care are dreptul, doar pentru că nu este de acord să deţină un card electronic din motive întemeiate, referitoare la libertatea credinţelor religioase şi la libertatea de opinie şi de gândire.

    3. Solicit să primesc un răspuns în scris într-un timp cât mai scurt, având în vedere că această cerere reprezintă procedura prealabilă conform Legii Contenciosului Administrativ 554/2004.

    În încheiere, vă aduc la cunoştinţă că voi continua să contribui la fondul de asigurări de sănătate, exprimându-mi în modul cel mai respectuos rugămintea ca să luaţi măsurile necesare, astfel încât să îmi fie respectate drepturile şi libertăţile fundamentale, fără îngrădirea accesului la serviciile medicale gratuite.

    Vă mulţumesc,

    P.S. Totusi, nu putem accepta resemnati sa ne impuna orice, incalcand orice norma etica, civica sau religioasa, nu?Si daca nu mai avem pastori care sa ne apere, ce sa facem?Sa stam cu mainile in san?
    De ce sa fim luati in ras pe argumente religioase? Sectantilor, desi minoritari, li se respecta drepturi fara ca nimeni sa protesteze sau sa ii ia in ras- ba nu accepta sa lucreze sambata, ba nu fac transfuzii de sange, etc.
    Cererea catre autoritatile laice se poate opri la semnatura, fara a mai trimite si restul argumentelor.Dvs ce credeti?

  7. @pavel:

    Cine a vorbit despre resemnare? Nu, ideea este ca atunci cand invoci libertatea religioasa sau incalcarea ei trebuie sa precizezi CUM anume si DE CE este incalcata. Si care-i motivul? Semnul fiarei? Cum sa pretinzi de la vreun ierarh sa sustina asa ceva? Ca cipul este acelasi lucru cu semnul fiarei… Nu are cum, pentru ca nu este echivalent. Chiar asa greu este pentru acesti binevoitori care au timp sa scrie cereri de acest gen sa verifice ce anume au spus bisericile greaca, rusa, ucraineana, sarba, pe mmotivele respective, ca sa foloseasca argumentele lor? E asa greu sa vada si argumentele aduse in dezbaterile din 2010, de pilda, si sa le reia si acum? Numai pe siteul acesta ar fi gasit din plin materiale prin care sa aduca o argumentare completa, inclusiv teologica, asa ca, din pacate, nu prea sunt scuze pentru aceste initiative prost elaborate. Deci nu este vorba de a ocoli marturisirea identitatii de crestin, ci de a folosi argumentele corecte la acest moment si stadiu al implementarii cardurilor. Cel putin asa consideram noi. Aceasta cerere din urma este mai aplicata/argumentata, desi ii lipseste argumentul civic, fiind prezent doar cel religios si cel social-financiar. Cel civic este legat de refuzul general al unui sistem digitalizat care ”transparentizeaza” persoana umana, facand disponibile datele/informatiile sale cele mai intime.

  8. @ Emil:

    Nu stim si nici nu vom mai raspunde la astfel de intrebari-provocari, care intotdeauna cand ni s-au pus, de-a lungul anilor, s-au dovedit a avea intentii viclene. Deci nu ne intrebati pe noi.

  9. Bun, si atunci ce e de facut? Societatea civila nu mai spune nimic, noi nu mai spunem nimic, ierarhii nu spun nimic! E suficient cat s-a facut pina acum??
    Cat despre argumentul transparentei era expus in prima cerere ,la punctele 2, 3, 4 si chiar 5.
    Eu cred red ca daca nu vom face ceva, fiecare dintre noi, cei care consideram ca au un motiv de orice tip sa refuze aceste carduri, deci daca nu va protesta in vreun fel oarecare fiecare dintre noi( chiar si prin cereri cu argumente stangace), nu vom obtine nicio alternativa si vom fi vinovati inaintea lui Dumnezeu ca nu am facut tot ce se putea face…
    Iar acest sistem informatizat medical si tot ce presupune el , consider ca are riscuri majore, inacceptabile, caci e vorba de integritatea de orice tip a fiintei umane!
    Multumesc!

  10. Pavel,
    duhovnicul dvs ce raspuns v-a dat la intrebarea: ce e de facut?
    Orice crestin ortodox merge in aceste zile de sfarsit de post la duhovnic sa se spovedeasca. Este o ocazie sa intrebam si despre acest lucru si corect este sa luam hotararea impreuna cu parintele duhovnicesc.
    Pana la urma, mantuirea nu ne vine de la “Razboi intru Cuvant”.

  11. Sncer, nu am avut gand viclean cand am pus intrebarea. 🙂 Am abia 20 de ani si pun aceste intrebari deoarece sunt dezorientat si n-as vrea sa fac lucrurile dupa mintea mea. De aceea pun intrebari celor care cunostinte mai multe despre acest subiect si care stiu si punctele de vedere ale Batranilor din BOR. Imi cer iertare ca m-am facut pricina de suparare! Doamne-ajuta! 🙂

  12. @utzu

    Ramane de vazut daca razboiul e pierdut. Posibil va fi pierdut undeva in viitor, dar nu inca, nu acum. Pt inceput nu-l voi lua. Asigurat sunt, contributiile imi sunt platite. Implementarea merge greu, etc. Vom vedea ce va mai fi…

  13. iertati,
    fara ganduri ascunse;

    retetele electronice sau trimiterile catre doctori sunt la fel de nocive ca si cardul? avand in vedere ca devine operational cardul in 2014

  14. ma intrebam daca ar fi mai bine, alaturi de a trimite tot felul de proteste democratice de care probabil nu tine seama nimeni,
    sa apelam la o metoda mai eficienta:
    cei preocupati de problema cardului de sanatate
    sa nu il ia de la medicul de familie in decursul lui 2013

    asta include un protest, fara zgomot,
    si chiar are efect, cand la sfarsitul lui 2013 vor constata ca lumea nu ia cardul,
    vor fi siliti sa renunte la el sau sa ofere macar alternative

    refuzul e cel mai tare protest

  15. oameni buni poate exagerez eu dar credetima ca majoritatea il vor primi acel card si nunumai, am incercat la ft multi a le explica ce inseamna acesta, si chiar mi sa reprosat ca sunt dus cu capul, chiar deunazi pe un post de televiziune am vazut cum ise facea reclama acestuia si cat de incantata era persoana si chipurile ce “beneficii” avea dupa urma acelui card. In concluzie cel putin la noi la romani naivitatea este la ea acasa, iar daca vrem sa facem ceva acela este ca sa urmam modelul grecilor

  16. @timişorean

    M-am exprimat aiurea şi cred că am fost înţeles greşit. Războiul îl consider pierdut, pe subiectul introducerii obligatorii a cardului. Cu alte cuvinte, nu mai avem ce face, cardul este obligatoriu de săptămâna ailaltă. Apoi, dacă îmi îngădui, ar mai fi ceva de spus cu privire la noţiunea de “război”, chiar şi întrucuvânt, noţiune pe care noi românii de ceva vreme o înţelegem eronat.

    De dragul sugestivităţii, să presupunem că în Moldova noastră dragă vin turci câtă frunză şi iarbă. O mai fi rămas poate vreun răzeş printr-un colţ de luncă (Timişoara 🙂 ) la care nu vor fi ajuns turcii şi care în izolarea lui nu simte efectele ocupaţiei turceşti, dar asta nu înseamnă că nu a pierdut războiul de apărare a ţării sale şi implicit, a bătăturii sale. Războiul nu se poartă între indivizi, nu este dispută, duel, conflict etc, ci se poartă între tabere, între grupuri care sunt mânate în luptă de un interes comun. Dar pentru a nu fi învins, răzeşul are nevoie: 1. să fie chemat la oaste; 2. să fie înarmat şi instruit; 3. să fie condus de comandanţi pricepuţi.

    Închei aici alegoria, pentru a nu deveni agasant. Frate timişorean, spusele tale sunt din ce în ce mai des întâlnite când vorbim de astfel de abuzuri ale statului asupra drepturilor noastre. Istoria ne arată clar (şi tragic chiar) că această tactică a rezistenţei de unul singur nu este viabilă. Nici măcar nu este logică. Apoi, mărturisesc cu mâna pe inimă că din puţina mea experienţă de viaţă, boala gravă şi precipitată a unui dintre copiii mei a reprezentat mama încercărilor prin care m-a trecut Domnul, moment în care am putut vedea clar cam cât cântăreşte credinţa mea (foarte foarte puţin) şi cam câtă bază pot pune pe convingerea mea că pot rezista de unul singur.

    Poate nu toţi sunt atât de slabi în credinţă cum sunt eu, dar cred totuşi că privim cu prea multă detaşare aceste înfrângeri colective totale, păcălindu-ne că încă nu s-a ajuns la uşa noastră. Ba chiar acolo s-a ajuns! Rezistenţa solitară este doar un instrument de autoamăgire, întrucât vorbim despre un element aleatoriu asupra căruia nu avem nici un control, anume momentul la care vom fi puşi propriu zis în situaţia de a rezista. Nu e o rezistenţă din care să avem şanse să ieşim neînvinşi/victorioşi, ci ţine doar de capacitatea noastră “de încasatori” (ca la box). Cu alte cuvinte e doar o problemă de timp până vom ceda, întrucât un refuz definitiv nu se referă doar la cardul de sănătate, ci antrenează alte consecinţe pe planuri multiple, care ne tulbură existenţa până în punctul în care ni se pare că miza cardului de sănătate devine subsidiară păstrării unei normalităţi a vieţii duhovniceşti.

    Prin “rezistenţa solitară” ajungem să purtăm singuri un război împotriva noastră, asupra libertăţii noastre, fără mari şanse de victorie pentru că vom opera cu două rele, cu un rău “simbolic” al înfrângerii şi încadrării în rastelul învinşilor, a celor ce vor accepta semnul şi cu un rău concret, al lipsirii de cele de trebuinţă trupului sau spiritualităţii. Câtă vreme acceptarea cardului de sănătate nu reprezintă lepădare de credinţă şi câtă vreme duhovnicul nu ne-a dat binecuvântare să ne asumăm această luptă între planul simbolic şi privaţiunile concrete pe care refuzul cardului de sănătate le impune, riscăm să cădem într-o înşelare mult mai mare, acordând cardului mai multă importanţă decât vieţii duhovniceşti. Dacă primim binecuvântare pentru refuzul cardului, vorbim despre cu totul altceva.

    Însă dacă primim binecuvântarea să refuzăm cardul de sănătate, nu înseamnă implicit rezistenţă solidară, decât dacă dorim să ne verificăm capacitatea de încasatori. Nu înseamnă a refuza şi să rămânem în banca noastră. Protestul eficient nu trebuie să fie neapărat fără zgomot cât trebuie să fie organizat. Revenind la alegoria d emai sus, cei ce s-au hotărât să refuze cardul de sănătate şi au primit binecuvântare pentru asta, trebuie să fie chemaţi la oaste, instruiţi/organizaţi şi conduşi.

    Acesta este motivul pentru care spuneam că e nevoie de un secretariat care să informeze (să fim chemaţi), a unora care să instruiască asupra metodelor viabile de rezistenţă (asociaţia de jurişti din Bucureşti), dar mai ales a conducătorilor/păstorilor, spunând că Biserica pare că s-a retras total şi nejustificat din societate, lipsindu-ne păstorii. Nu cer ca ierarhii să iasă cu directive pentru fiecare astfel de chestiune, dar să existe o asumare directă sau indirectă clară, întrucât refuzul cardului de sănătate, dacă are binecuvântare, se face în cadrul bisericii şi o priveşte direct pentru că ţine de viaţa duhovnicească a mădularelor sale (spun asta după mintea mea, deci a se privi cu rezervă).
    Aşadar războiul introducerii este pierdut, urmează cel al implementării.
    Iertaţi-mă! Vă rog ajutaţi-mă!

  17. cardul nu ieste obligatoriu de saptamana ailalta

    sa nu uitam gardasil: pentru o miza mu;lt mai mica oamneii nu si-au dat copiiii la jertfa inutila

    parerea mea

  18. cardul de sanatate nu e o lepadare, dar e o cadere. cine ne garanteaza ca dupa o cadere , urmatoarea nu va fi mai facila s.a.m.d si cand ni se va cere sa ne lepadam , datorita acestor multiple caderi ce ne slabesc in duh, e foarte posibil sa nu mai avem taria necesara sa rezistam. \poate spune cineva, cu mina pe inima, scrutandu-si constiinta, ca nu e niciun pericol daca luam cardul si toate actele cu cip? dar sunt argumente laice suficiente care ne avertizeaza ca sunt periculoase(lipsa de protectie a datelor, lipsa confidentialitatii, expunerea informatiei medicale stocata digitalic la erori umane si “informatice”, erori ce duc la riscuri de neasumat caci e vorba de oameni. Iar argumente duhovnicesti exista pentru orice act cu cip, in sensul neacceptarii, caci orice pas duce la realizarea unui control global, pina cand” nimeni nu va putea sa vinda sau sa cumpere” decat “cel ce are semnul” . Adica prin acceptare, fiecare din noi grabim evolutia lucrurilor. Asta e tot!Fiecare va face cum ii dicteaza constiinta!

  19. @pavel:

    Poate daca ne vom pregati mai mult duhovniceste sa intampinam praznicul Nasterii Domnului vom avea mai mult har de la Dumnezeu pentru a intelege si traversa fara de vatamare aceste vemuri…

  20. @utzu

    “Aşadar războiul introducerii este pierdut, urmează cel al implementării”

    Pe “problemele” de implementare mizez cel mai mult. Eventualul meu refuz nu va avea deloc o tenta agresiva(cel putin nu la inceput) si nici o legatura cu lepadarea sau nu de credinta ori eventuale numere din cip. Exista destula ” munitie” din punct de vedere al drepturilor si libertatilor noastre civile. Iar la inceput nici de astea nu pomenesc macar. Pur si simplu ” n-am auzit/nu stiu nimic de nici un card, anu’asta n-am fost la medic, pe medic nu l-am gasit, am schimbat medicul, m-am pierdut, etc, etc”. Suntem romani, traim in Romania(Doamne Ajuta!) si mai suntem si “neseriosi” pe deasupra cand tre sa implementam orice. Asta pt inceput. Apoi vedem cei cu drepturile si libertatile noastre garantate de Constitutie. Aici e nevoie de organizare. Sa vedem ce va mai fi. Nu inteleg de ce nu exista un avocat ortodox care sa dea sfoara’n tara, sa ne strangem cati ne strangem si apoi sa stam cu anii prin procese cu statul. O lege facuta prost poate sa lucreze si impotriva lor(daca suntem suficienti de multi, macar vreo 50000)!

    Mi-aduc aminte ce suparat eram pe tara si pe romani incepand cu ’89 si pana prin anii doua mii si ceva(cand aveam in cap numa “RFG” si “america”) fiindca nu mergeam mai repede spre vest, nu se “implementau” legile si masurile vestice asa cum trebuie, etc. Acum imi dau seama, pe langa faptul ca in tot raul a fost si un bine, ca sunt multi romani care lupta acolo unde sunt, cum pot si cu ce au. Cu riscul de a fi dati afara pt opozitia lor, altii cu riscul de a fi numiti incompetenti, au intarziat asa cum au putut multe masuri care ne-ar fi facut cu mult mai mult rau decat bine. Da, problema introducerii unor legi/masuri merge mai usor fiind vorba de cateva sute de decidenti in parlament si ministere. Dar cand se ajunge la implementare e vorba de mii sau poate chiar zeci de mii de oameni. Nu mai merge la fel de usor. Asa cum ai spus alta data, multi politicieni ar vrea sa faca bine(intr-un fel sau altul!) dar nu stiu exact cum sau mai degraba nu mai pot! Inafara de unii politicieni care fac rau Romaniei cu buna stiinta, urziind dezmembrarea/distrugerea ei, restul fac rau din inertie, pt imbogatire rapida, pt plata locurilor in parlament/ministere, etc, iar cand tre sa voteze porcarii din astea nu prea mai au ce face. Cred ca la multi le pica greu ce voteaza uneori, asa ca de multe ori incuviinteaza tacit “problemele cu implementarea” de la esaloanele inferioare. Putem si noi sa contribuim la “problemele de implementare” fara sa facem caz din asta, fara sa aratam ca asta am vrea de fapt(pt inceput). Sa nu uitam ca uneori implementarea a mers asa de rau incat a trebuit schimbata legea initiala. Bine, f greu vor ceda ei ceva ce tine de e.guvernare. Sau cedeaza pe o parte si o intorc pe cealalta parte. Dar macar sa intarziem cat putem. Poate gresesc dar nu putem ceda fara sa facem chiar NIMIC! Am scris prea mult, va rog sa ma iertati.

    Doamne Ajuta

  21. Subiecutul cipurilor este fierbinte, mai ales ca navalesc peste noi. Prapastiile sunt si din stanga, si din dreapta. Dar Sarbatorile bisericesti (chiar si trecerea la noul an) cer tihna lor. Asta nu pentru ca nu prezinta interes noile reglementari, dar o greseala ar fi tocmai mania dupa conflicte.

  22. Aici e nevoie de organizare. Sa vedem ce va mai fi. Nu inteleg de ce nu exista un avocat ortodox care sa dea sfoara’n tara, sa ne strangem cati ne strangem si apoi sa stam cu anii prin procese cu statul. O lege facuta prost poate sa lucreze si impotriva lor(daca suntem suficienti de multi, macar vreo 50000)!

    Datul în judecată e util dacă dorim să amânăm un deznodământ inerent. Dar amânatul nu este totuna cu a opri definitiv. Procesul în sine nu rezolvă nimic, mai ales când te judeci cu statul, dar este esenţial ca pe acest subiect al implementării să existe un recurs la justiţie, unul victorios. Spun asta din poziţia unuia care s-a judecat cu statul în două rânduri pe chestiuni de principiu, din care unul chiar pe tema supravegherii electronice (la acesta din urmă am renunţat la judecată). Avocaţi ortodocşi sunt chiar şi printre comentatorii acestui site.. (nu despre mine vb, eu sunt doar un banal arhivar).

    Revin aşadar la ceea ce spuneam mai sus, că e nevoie de o prezenţă clară şi consistentă a ortodoxiei în societate şi, mai ales, de material intelectual ortodox consistent şi de calitate, care să se refere la problemele societăţii româneşti, privite prin prismă ortodoxă. Mă refer aici la ceea ce ONG-iştii noştri numesc “policy papers”, diagnostice ale unor probleme politice, juridice şi administrative, care să furnizeze soluţii concrete de tipul “cum să”. Însă soluţiile concrete trebuie să fie caracterizate de ceea ce în alte domenii se numeşte acţionabilitate, andică să fie croite pe particularitatea şi uzul imediat al fiecărui beneficiar în parte. Cu alte cuvinte, e nevoie ca fiecare policy paper în parte să vină în ajutorul domnului X din cadrul ministerului/autorităţii Y, iar pentru asta e nevoie de o colaborare instituţională, de acel secretariat de corespondenţă administrativă şi de contencios. Bineînţeles că sunt necesare şi studii generale, de principiu, pe diverse teme, care să genereze dezbateri ale ideilor în funcţie de care este condusă societatea. Democraţia oferă din preaplin astefl de instrumente, precum dreptul la petiţionare, dreptul de acces la informaţii publice, transparenţa actelor decizionale, audienţe la conducătorul instituţiei, activităţi de lobby, workshop-uri, conferinţe, studii etc, etc.

    Toate acestea împreună ar trebui să conducă la acţiuni preventive, la edificarea contextului cultural formativ în cadrul căruia să apară actele normative care ne interesează. Altfel, având în vedere faptul că doar preluăm policy-uri de la alţii, ne minunăm că suntem o majoritate expulzată la limita conflictului social din pricină de ireconciabilitate principială/religioasă.

    Nu cred că a fost mai evidentă vreodată în istoria ţării noastre lipsa ideilor formatoare, generale şi aplicate, cu privire la viitorul neamului nostru. Nu se mai manifestă nici măcar cele europeniste, pentru că tot ce spune europa se aplică fără crâcnire, fără discernământ, hodoronc tronc, aşa încât ne-am pierdut însăşi capacitatea de a judeca pe acest palier. Măcar dacă ar exista o dezbate pe teme europeniste s-ar ocaziona prezentarea unor soluţii contra, care să fie preluate, rafinate etc. Dar practic, nu avem alternative la ordinele europene, nu există argumente concrete pentru refuz de implementare (adică nu vreau să fac cum vrei tu pentru că vreau să fac ASTA. Ei bine, la noi nu există ASTA şi le cerem guvernanţilor/decidenţilor români să refuze.. din principiu. Prin asta negându-şi calitatea de decident. Cine ar face aşa ceva?)

    Faptul că există multe dezbateri, multe date, multe opinii, unele chiar documentate, altele percutante sau chiar exhaustive, una peste alta, multe(?) analize, câtă vreme nu sunt caracterizate de ACŢIONABILITATE, câtă vreme nu vin în întâmpinarea decidentului/activităţii sale, e ca şi cum nu ar exista. Orice altceva este demers jurnalistic. În statele cu tradiţie democratică astfel de ONG-uri au preocupări diverse de PR/marketing/fund raising etc, de atragere de voci experimentate în domeniu doar pentru anumite proiecte concrete, de colaborare inclusiv cu ONG-urile care au poziţii opuse, cutume care ţin de o tradiţie recunoscută a societăţii civile, care la noi nu poate fi implementată. Datul în judecată este ultima şi cea mai disperată dintre măsurile la care se poate apela.

    De aceea spuneam că e nevoie ca Biserica Ortodoxă care şi-a construit trust de presă, capacităţi turistice, entităţi comerciale de tot felul, organisme bancare(!) şi multe altele, să REVINĂ în societate! Să facă misiune în limba în care se exprimă astăzi statul român şi elitele care îl populează/guvernează. Biserica a fost izolată de societate atunci când mănăstirile au pierdut capacitatea de a forma contextul formativ al ideilor din spaţiul public. Până în acel moment, chiar domnitorii fanarioţi veniţi din afară deveneau promotori ai ortodoxiei/valorilor ortodoxe, motive de perpetuă minunare.

    Laicatul ortodox nu are forţa şi resursele de a se mai ridica astăzi de unul singur, pentru că nu mai există elite autentic ortodoxe ori pentru că nu se mai pot exprima convergent pe interesele lor comune. Dacă Patriarhia/Episcopia/Mănăstirea susţin o societate civilă ortodoxă consistentă, nu vor mai trebui a răspunde ele,impropriu, unor probleme care le privesc indirect (buletine, vaccinuri etc). Nu ar mai trebui ca părintele Constantin Stoica să iasă şi să explice poziţia patriarhiei pe teme care de care mai diverse (recensământ etc), ci s-ar putea rezuma la comunicate de presă prin care să achieseze/completeze/disocieze de ARGUMENTELE exprimate de un ONG sau altul, chiar propriul ONG. Nu găsesc moment mai oportun pentru o asemenea iniţiativă dacă e să avem în vedere vidul intelectual din zilele noastre. În lipsa instrumentelor de susţinere, ne minunăm că toţi românii deştepţi îs masoni!

    Sper că m-am făcut cât de cât înţeles că nu solicit Bisericii să-şi abandoneze misiunea, să se întoarcă spre lumesc etc, ci îi doresc doar să redevină factor de coeziune a turmii pe care o păstoreşte. Iertaţi-mă şi vă rog ajutaţi-mă cu rugăciunile voastre! Doamne, ajută!

  23. PS SEBASTIAN :
    “Trebuie sa intelegem, daca n-am inteles-o atatia ani, de cand am scapat de comunism, ca democratia este taramul tuturor drepturilor si libertatilor doar “PENTRU CEI CARE-SI CER SI-SI CUCERESC ACESTE DREPTURI SI LIBERTATI”. Din pacate, trebuie sa constatam ca traim intr-o societate in care drepturile au inceput sa conteze mai mult decat principiile, iar libertatile sa fie mai in cinste decat valorile(…)Trebuie, asadar, sa cerem acestei societeti ca, asa cum se grabeste sa ofere drepturi unor minoritati, trebuie, tot atat de bine, sa-si faca datoria la fel de democratica, daca nu cumva “si mai democratica”, de a oferi drepturi egale si majoritatii”(…)
    (Duminica dupa Nasterea Domnului – Predici la Duminicile de peste an)

  24. @utzu
    Iertati-ma, dar de ce ati renuntat sa va judecati cu statul in privinta actelor electronice? Care a fost tema procesului, imi puteti spune? Ma intereseaza cu adevarat subiectul. Daca nu vreti sa postati, poate imi raspundeti pe mail? pavelucenic@yahoo.com. Va multumesc!Am nevoie de un avocat ortodox care sa creada ca intr-adevar aceste acte constituie un pericol. Imi puteti recomanda pe cineva?Sunt perfect de acord ca datul in judecata e o ultima solutie, disperata. Dar , din nefericire, nu vad alta solutie acum. Sunt de acord cu tot ce spuneti, dar trebuie sa aplic o solutie acestui moment. Si nu vad alta solutie acum.

  25. Pingback: HAOS in sistemul sanitar cauzat de CARDUL si RETETA ELECTRONICE. Medicii de familie nu sunt de acord sa distribuie CARDUL DE SANATATE - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  26. Pingback: Minciuni oficiale si incalcarea dreptului la protectia datelor private: NUMARUL DE ASIGURAT DE PE CARDUL DE SANATATE E DERIVAT EXCLUSIV DIN CNP - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  27. Pingback: MIZA PE CARD. De ce respingem CARDUL DE SANATATE: consideratii TEHNICE si JURIDICE. Intrebari esentiale - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  28. Pingback: Dr. VAsile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor: CARDUL DE SANATATE ESTE UN INSTRUMENT PERICULOS PENTRU DEMOCRATIE - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  29. Pingback: PROPAGANDA EXASPERATA. Cardul de sanatate ar intra in vigoare abia in 2015 - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  30. Pingback: Rafuiala pe CARDUL DE SANATATE. Autoritatile vor sa puna presiune pentru introducerea CARDULUI - Recomandari
  31. Pingback: Nu mai avem doctori, dar vom avea… carduri. CARDUL ELECTRONIC DE SANATATE – distribuit de pe 20 septembrie si OBLIGATORIU incepand cu 2015/ Vasile Astarastoaie arata CRIZA REALA din sistemul sanitar: DEFICITUL CATASTROFAL DE MEDICI - Recomanda
  32. Pingback: CARDUL DE SANATATE. Minciunile si manipularile autoritatilor: CONFORM “FISEI EXPLICATIVE”, ACORDUL PENTRU DONAREA ORGANELOR E INCLUS IN CARD! Conform Legii, ACORDUL DE DONARE NU figureaza pe lista INFORMATIILOR NECESARE - Recomandari
  33. Pingback: Explicatii penibile ale autoritatilor pentru mentinerea ACORDULUI DE DONARE pe CARDUL DE SANATATE/ MAI MULTE MANASTIRI, printre care Putna, Sihastria Putnei, Petru Voda, Sucevita si altele au REFUZAT CARDURILE - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare