MIZA PE CARD. De ce respingem CARDUL DE SANATATE: consideratii TEHNICE si JURIDICE. Intrebari esentiale

23-01-2013 14 minute Sublinieri

Cardul national de sanatate – consideratii de natura tehnica

1.      Scurta definitie

Cardul national de sanatate este un un instrument la purtator folosit pentru identificarea pacientului în sistemul national de asigurări sociale de sanatate.

Acest instrument/document contine atat date in format tiparit cat si date in format electronic, inscriptionate pe un chip de tip smart-cart (asemanator celor intalnite in sim-urile de telefon).

Informatiile ce se regasesc in forma tiparita pe card sunt: numele si prenumele asiguratului, un cod unic de identificare în sistemul asigurarilor sociale de sanatate, numarul cardului si data expirarii.

Informatiile ce sunt stocate pe chip-ul cardului in forma electronica sunt: grupa sanguina si Rh-ul, bolile cu risc vital si cele cronice, acordul cu privire la donarea de organe, date persoane de contact in caz de urgenta precum si datele de contact ale medicului de familie.

2.      Mod de functionare

Datele electronice sunt introduse pe card intr-o prima faza de medicul de familie, folosind un echipament special.

Odata cardul primit de la medicul de familie, se personalizeaza pinul de acces, format din patru cifre. Acest cod se va cere de fiecare data cand se vor solicita si primi servicii medicale, indiferent de furnizorul lor.

Cardul de sanatate va fi folosit (informatiile electronice de pe el vor putea fi citite) de orice operator de servicii medicale ce se afla sub contract cu CNAS.

Informatiile electronice de pe card pot fi ulterior modificate / completate numai de catre medicul de familie.

3.      Probleme de securitate

–        CID-ul (codul de identificare), desi diferit fata de CNP, este generat pe baza acestuia, folosindu-se un algoritm PUBLIC, disponibil atat online, pe http://siui.casan.ro:82/Asigurati/ cat si ca sursa pt. programatorii interesati, pe http://siui.casan.ro:82/Asigurati/DespreCID.aspx. Asadar, aplicarea procesului invers si aflarea CNP-ului unui asigurat pornind de la acest CID, inscriptionat VIZIBIL pe card, este doar o formalitate.

–        Chip-urile de tip smart-card folosite pentru stocarea informatiilor medicale ale asiguratului pot fi citite/editate practic de oricine detine un dispozitiv corespunzator. Genul acesta de dispozitive NU au fost create special de catre CNAS si nu sunt cu nimic deosebite de cele disponibile publicului larg la preturi foarte accesibile (in jur de 100 de euro).

–        Codul pin de 4 cifre reprezinta doar o formalitate de securitate menita, eventual, sa ii incurce mai degraba pe medicii de urgenta care ar dori sa citeasca informatii de pe acest card (cum ar putea oare un pacient aflat intr-o stare grava sa-i spuna medicului de pe salvare sau de la urgenta pin-ul de la propriul card ?!). Pentru o persoana rau intentionata insa, un pin de 4 cifre nu inseamna decat un numar de aprox 300 de combinatii unice posibile, asa incat potrivirea lui printr-o tehnica oarecare de tip brute-force este extrem de facila si extrem de rapida.

–        Nu s-a facut publica nicio informatie legata de modul in care informatiile de pe chip-ul electronic al card-ului sunt criptate sau nu. Dar chiar si in cazul in care ar fi criptate (desi, inca o data, nu avem niciun motiv sa credem ca ar fi), dat fiind numarul f. mare de operatori de servicii de sanatate care au acces la software-ul de citire (si decriptare, daca este cazul)/editare al acestor date, este doar o problema de timp pana cand algoritmii de citire/scriere a informatiei vor putea incape pe mainile celor rau intentionati.

4.      Protectia datelor cu caracter personal

Cadrul legal in care se desfasoara aceasta scriere / stocare masiva de date este unul nebulos.

Public, nu s-a lamurit pana acum caracterul legal pe care il vor avea datele medicale tiparite sau inscriptionate pe chip-ul electronic al card-ului. Atata vreme cat un CNP este considerat a fi data cu caracter personal, este de bun simt faptul ca si Rh-ul unui om sau un istoric de boli cronice ar trebui sa fie, fara discutie, incadrat in aceeasi categorie.

O persoana rau intentionata se poate folosi in modurile cele mai negative cu putiinta de aceste informatii, putandu-se ajunge si la punerea in pericol a vietii fiziologice / private a pacientului caruia i-ar fi furat sau citit un astfel de card fara autorizatie.

Asadar, este imperativ ca aceste date sa fie protejate dpdv legal, lucru care, in prezent, nu se intampla.

In contextul acesta intervine in discutie si legea nr. 677 din 21 noiembrie 2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date :

Art. 8: Prelucrarea datelor cu caracter personal având funcţie de identificare

(1)Prelucrarea codului numeric personal sau a altor date cu caracter personal având o funcţie de identificare de aplicabilitate generală poate fi efectuată numai dacă:

a)persoana vizată şi-a dat în mod expres consimţământul; sau

b)prelucrarea este prevăzută în mod expres de o dispoziţie legală.

(2)Autoritatea de supraveghere poate stabili şi alte cazuri în care se poate efectua prelucrarea datelor prevăzute la alin. (1), numai cu condiţia instituirii unor garanţii adecvate pentru respectarea drepturilor persoanelor vizate.

Nu ni s-au prezentat pana acum public nici un fel de garantii cu privire la respectarea ulterioara a drepturilor personale odata ce datele noastre medicale personale vor putea ajunge la dispozitia oricarui operator public sau privat de servicii medicale ce are contract cu CNAS.

De asemenea:

Art. 12: Informarea persoanei vizate

(2)În cazul în care datele nu sunt obţinute direct de la persoana vizată, operatorul este obligat ca, în momentul colectării datelor sau, dacă se intenţionează dezvăluirea acestora către terţi, cel mai târziu până în momentul primei dezvăluiri, să furnizeze persoanei vizate cel puţin următoarele informaţii, cu excepţia cazului în care persoana vizată posedă deja informaţiile respective:

a)identitatea operatorului şi a reprezentantului acestuia, dacă este cazul;

b)scopul în care se face prelucrarea datelor;

c)informaţii suplimentare, precum: categoriile de date vizate, destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor, existenţa drepturilor prevăzute de prezenta lege pentru persoana vizată, în special a dreptului de acces, de intervenţie asupra datelor şi de opoziţie, precum şi condiţiile în care pot fi exercitate;

d)orice alte informaţii a căror furnizare este impusă prin dispoziţie a autorităţii de supraveghere, ţinând seama de specificul prelucrării.

Autoritatile sunt deci obligate sa ne informeze in avans cu privire la modul in care vor fi gestionate datele noastre personale si, foarte important, locul unde acestea vor ajunge, respectiv IDENTITATEA OPERATORULUI care se va ocupa de procesarea lor, lucru care, in privinta datelor medicare ce vor fi continute pe chip-ul cardului de sanatate, se intampla doar partial: ni s-a comunicat doar faptul ca ele vor putea fi editate numai de medicii de familie si citite de restul operatorilor. Nu stim insa daca ele sunt corelate si cu baza de date centralizata CNAS si CINE va avea acces si in ce conditii in aceasta baza de date odata ce sistemul se va informatiza complet.

5.      Inutilitatea practica a cardului de sanatate

In forma actuala, cardul nu ofera practic niciun beneficiu real, nici medicilor si nici pacientilor. Pe primii, ii incarca cu raspunderea logistica de a gestiona niste informatii electronice, gestionare ce este extrem de costistioare dpdv al timpului (iar medicii de familie au oricum acces la aceste informatii din baza CNAS, de unde le preiau, de altfel, pt. a le scrie pe card) iar celor din urma le expune public niste informatii medicale personale care nu ii sunt nimanui de niciun folos.

–        Situatiile de reala urgenta, pentru care informatiile medicale stocate pe chip ar fi utile, sunt partial anulate de prezenta pin-ului de acces la card, pin care, asa cum am precizat si anterior, nu va putea fi comunicat de o persoana aflata intr-o stare cu adevarat grava (coma, inconstienta de orice tip, confuzie, etc).

–        Pentru restul situatiilor, procedura medicala obligatorie presupune oricum recoltarea de analize partiale inainte de orice interventie majora (chirurgicala sau de alta natura) in vederea stabilirii cu precizie a Rh-ului, a factorilor de alergie si a altor parametrii de importanta vitala.

sinteza realizata de Lucian Cornianu

Fie in Statele Unite sau in Marea Britanie, reforma sistemului medical s-a infaptuit doar in urma unui razboi surd si agresiv dus intre principalii actori din sistem. Medicina ramane cea mai mare realizare a umanitatii in secolul 21, dar si cea mai mare afacere a ei.In Romania, 2013 pare a fi un an de gratie pentru schimbarile majore din sanatate anuntate deja de atatea ori. Taberele sunt aranjate si mitralierele au inceput deja sa rapaie. Intre fronturi, ignora(n)ti, stam noi.

Desi indelung pregatita, reforma sanatatii pe stilul Boc – Vladescu s-a dovedit a fi un fiasco. Atat prin propunerea unei privatizari mult prea radicale pentru a fi inghitita deodata de un sistem etatizat, cat si prin alegerea proasta a momentului: perioada preelectorala din mijlocul unei crize economice epuizante.

Pachetul reformist asamblat de tehnocratul Vasile Cepoi, mai inchegat decat precedentul, a fost sortit dintr-un inceput esecului. Niciun partid nu era dispus sa riste in prag de alegeri, iar sanatatea Romaniei a fost amanata din nou din motive politice. Doar ca, dupa doi ani de dezbateri publice despre aceasta reforma, populatia este mai pregatita astazi decat in urma cu doi ani pentru a accepta schimbarile.

In plus, spre deosebire de predecesorii sai, ministrul Eugen Nicolaescu a gasit o manevra iscusita: va purcede la reformă fără a promova o nouă lege a sănătăţii. Cea în vigoare astăzi este chiar opera sa şi Nicolăescu nu va administra poporului reformă prin terapie de şoc, ci prin hapuri mai mici dar la fel de periculoase pentru bunăstarea guvernului Ponta şi a celor mai importanţi actori din sistem.

Căci în România, reforma sănătăţii a fost întotdeauna dorită, dar niciodată voită.

Putem intui punctele forte ale planului Nicolaescu din declaratiile sale anterioare:

  • Definirea unui pachet de servicii medicale de baza pana la sfarsitul acestei primaveri – este masura cea mai dificila dar si cea mai importanta, caci nimic nu poate fi remodelat fara limitarea actualului pachet de baza (darnic ca mama Geea si la fel de capricios cu ce intoarce pacientului).

Acesta este linia frontului de-a lungul careia se vor alinia toti actorii din sistemul medical. Unii vor sprijini reforma, altii i se vor opune, iar cei mai multi o vor negocia.

Actorii si conditiile care vor favoriza reforma sanatatii in varianta Nicolaescu:

  • Majoritatea covarsitoare pe care USL o are in Parlament ar putea asigura trecerea confortabila a oricarei masuri.
  • Capitalul de incredere pe care Raed Arafat il are in fata populatiei si care este deja folosit ca vehicul de imagine.
  • Producatorii de medicamente – statul le va plati in acest an 800 milioane euro in contul datoriilor. In plus, prin implementarea Directivei Europene 7/2011, statul roman se angajeaza sa-si achite facturile in 60 de zile (o scadere de la 300 de zile in prezent). Producatorii de medicamente din Romania vor fi fericiti in 2013.
  • Medicii de familie – istoricul colaborarii dintre Eugen Nicolaescu si medicii de familie este foarte bun. Medicii de familie reprezinta una dintre cele mai bine organizate grupuri din interiorul breslei medicale si au beneficiat de cele mai multe avantaje financiare in precedentul mandat al ministrului liberal.
  • Asiguratorii privati – au interes in promovarea unor asigurari medicale private complementare si facultative.

Actori care se vor opune reformei sanatatii in varianta Nicolaescu:

  • Spitalele si clinicile private care au contracte mari cu statul – acestea isi vor vedea redus accesul la Fondul National al Asigurarilor de Sanatate obligatorii. Limitarea depinde insa in mare masura de compozitia pachetului de baza si de existenta (sau nu) a unei granite clare in fata implicarii asiguratorilor privati pe zona asigurarilor obligatorii “de stat”. Exista unele cazuri in care politicul este implicat in patronatul unor clinici private care fac afaceri profitabile cu statul, dar aceasta nu este regula.

Actori care pot influenta decisiv jocul, dar au deocamdata o pozitie in expectativa:

  • Colegiul Medicilor – in cazul aplicarii unei interdictii asupra medicilor de a lucra si la privat si la stat, Colegiul Medicilor ar deveni un opozant redutabil. Oficialii Ministerului Sanatatii au aratat deocamdata funia prin recunoasterea oficiala a conflictului de interese in care sunt prinsi medicii care lucreaza simultan intr-un spital de stat si intr-o clinica privata. Precaut insa, Ministerul Sanatatii a declarat prin vocea lui Raed Arafat ca nu se intentioneaza vreo schimbare a acestei stari de fapt.
  • FMI – isi va parasi neutralitatea doar in cazul incheierii unui nou acord cu Romania. Doar aceasta situatie ar oferi expertilor internationali o parghie suficient de puternica pentru a influenta deciziilor luate la Ministerul Sanatatii.
  • Distribuitorii de medicamente – foarte puternici si bine conectati politic isi vor pastra neutralitatea (practic o aprobare tacita) atata timp cat avantajele lor nu vor fi periclitate (de exemplu profitul obtinut prin exporturile paralele, posibile datorita pretului minim european la medicamente practicat de statul roman).

Actori nesemnificativi:

  • Pacientii – organizatiile de pacienti din Romania nu sunt suficient de puternice pentru a conta. Mai mult, unele dintre ele fac jocurile unor actori din sistem cu potenta financiara mare. Consultarile dintre Ministerul Sanatatii si organizatiile de pacienti derulate cu ocazia precedentelor proiecte s-au dovedit a fi de fiecare data doar un steril exercitiu de imagine.

CELE MAI FIERBINTI ZONE DE CONFLICT:

  • Criteriile de evaluare a tehnologiilor medicale (Health Technology Assessment) vor determina care sunt medicamentele ce vor fi compensate de catre stat si ce grad de compensare vor avea acestea. Este o zona unde lobby-ul industriei farma este extrem de activ si conectat la oficialii sistemului medical. Printre criteriile de judecare a medicamentelor candidate la compensare au fost incluse cele folosite de catre institutii similare din Franta sau Marea Britanie, dar pretul acestora (adica factorul economic) va fi predominant in decizia finala.
  • Implementarea completa a cardului electronic de sanatate. Reteta electronica este deja functionala, desi anumite spitale refuza inca sa o implementeze. La randul lor, medicii de familie refuza sa distribuie cardul electronic de sanatate, acuzand incarcarea lor suplimentara cu o sarcina birocratica. Cele doua instrumente electronice reprezinta insa singurul mecanism prin care statul roman poate afla exact cati bani se duc catre sanatate, cum sunt ei cheltuiti si unde sunt potentialele gauri de coruptie.
  • Limitarea pachetului de servicii medicale de baza – aceasta va fi probabil cea mai incinsa dezbatere a primaverii in Romania. Singurul principiu enuntat oficial pana acum este cel al lui Vasile Cepoi: va fi asigurat riscul cel mai mare, adica bolile mai grave. Pentru bolile mai putin grave, romanii vor plati fie printr-o asigurare suplimentara fie direct din buzunar. Ramane de vazut daca Eugen Nicolaescu va aduce sau nu ceva nou. Indiferent de principiul folosit, limitarea reala a pachetului de baza implica costuri politice pe care, pana acum, niciun partid nu a fost dispus sa si le asume.

Intrebari importante care nu au inca raspuns:

  • Va fi deductibila asigurarea complementara privata? Daca nu, clasa de mijloc a Romaniei va fi foarte afectata preluand o buna parte din sarcina finantarii sistemului medical de stat.
  • Se va mentine propunerea ca societatile mutuale, din al caror consiliu de administratie ar putea face parte si asiguratori privati, sa administreze asigurarile medicale de baza? Daca da, asiguratorii privati vor avea acces, sub o forma camuflata, si la banii alocati finantarii pachetului de baza.

In aceasta configuratie, un rol foarte important ii va reveni premierului Victor Ponta. Protejat de valul de popularitate pe care inca se afla, spatiul sau de manevra va fi generos. Victor Ponta va avea de ales intre a fi un adevarat om de stat, dispus sa ia decizii in defavoarea interesului sau politic de moment, sau in a miza exclusiv pe cartea profitului financiar de partid si a populismului.

Spre deosebire de retorica de partid, vom avea cativa indicatori clari in a deslusi alegerea premierului. Decizia sa va fi fost cea buna daca reforma sanatatii va reusi sa aduca la lumina sutele de milioane de euro care circula, netaxabili, in subsolul sistemului medical romanesc.

Si, la fel de importanta, definitivarea supravegherii electronice a cheltuielilor din sistemul medical, pusa la punct de guvernarea precedenta prin reteta si cardul electronic. Acestea sunt cele mai eficiente unelte care pot dezorganiza “haosul” sistemului medical romanesc. Acel haos care este, paradoxal, atat de profitabil organizat.

  • Gandul: 

Materiale şi soft de 50 milioane de euro pentru producerea cardurilor de sănătate, nefolosite de un an

Materiale şi soft de 50 milioane de euro pentru producerea cardurilor naţionale de sănătate stau nefolosite de un an în imprimerie, întrucât Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu a făcut comanda pentru acestea, motivând că Ministerul Sănătăţii “nu are filă de buget” în acest scop.

“Soft-ul şi toate materialele pentru producerea cardului naţional de sănătate stau nefolosite de un an în imprimerie. Proiectul viza ca la 1 iulie 2012 să înceapă producţia, respectiv câte un milion de carduri naţionale de sănătate pe lună. Suntem în 2013 şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu face comanda acestor produse foarte necesare în sistem pentru reducerea fraudei, dar şi pentru ca să ne putăm alinia cerinţelor europene, odată cu implementarea directivei privind medicina transfrontalieră şi cu atât mai mult cu cât ţări vecine, precum Bulgaria şi Ungaria, au acest sistem”, a explicat, marţi, pentru Mediafax, fostul preşedinte al CNAS, Lucian Duţă.

Potrivit acestuia, cardul naţional de sănătate – prevăzut în Legea 95/2006, din primul madat al actualului ministru al Sănătăţii, Eugen Nicolăescu – trebuia implementat, potrivit actului normativ, din 2007.

“Au trecut şase ani, dar card nu avem. Eu am pornit SIUI (Sistem Informatic Unic Integrat – n.r.), iar medicul şef al CNAS a reuşit să pornescă reţeta electronică. În schimb, cardul naţional aşteaptă să fie comandat, toate materialele stând depozitate la Imprimeria Naţională. Odată cu SIUI, s-au creat platforme necesare introduceriicardului electronic de sănătate, a prescripţiei electronice şi a dosarului de sănătate, respectiv platforma informatică”, a mai spus fostul preşedinte al CNAS.

În opinia lui Duţă, există două probleme spinoase în privinţa introducerea cardului naţional de sănătate, respectiv cititoarele de card şi distibuţia lor prin intermediul medicilor de familie.

“Este ilegal ca statul să cumpere cititoare de card. Când statul anunţă că toţi privaţii sunt obligaţi să aibă case de marcat, niciun comerciant nu cere bani statului. Merge, cumpără şi asta este. Nu statul trebuie să cumpere cititoarele de card de sănătate. Apoi, distribuţia cardurilor. Cea mai bună soluţie ar fi să fie făcută prin intermediul medicilor de familie. Aceştia se opun. Din aceste două motive, materiele şi soft de 50 de milioane de euro stau nefolosite în Imprimeria Naţională. Trebuie să spunem deschis: odată cu introducerea cardului naţional de sănătate, România va avea, pentru prima dată, o situaţie foarte clară a modului în care este cheltuit banul public, modul în care sunt decontate serviciile. Acum nu ştiu dacă decontările sunt reale sau nu. La sfârşitul fiecărui an, vom putea spune de ce servicii au beneficiat pacienţii”, a adăugat Duţă.

Lucian Duţă a mai precizat că un cititor de card ar costa aproximativ 100 de euro.

Reprezentanţii CNAS spun că ştiu despre materialele şi softul care stau nefolosite la Imprimerie, dar precizează că nu au putut face comanda pentru acestea deoarece Ministerul Sănătăţii nu le-a cerut să le cumpere, pe motiv că nu ar avea “filă de buget”. Producţia pentru toate cardurile de sănătate ar putea dura 18 luni, Ministerul Sănătăţii angajându-se să cumpere 20 de milioane de astfel de carduri.

Valoarea unui card va fi de 2,2 euro, bani pe care îi va achita ministerul. CNAS a lansat, în 19 decembrie 2012, primele carduri electronice active, acestea fiind primite de doi arădeni aleşi aleator, care nu le vor putea utiliza însă decât după ce toţi furnizorii de servicii medicale vor avea terminale de citire a cipurilor, cel mai probabil din 2014.

Fostul preşedinte al CNAS, despre cardul de sănătate „obligatoriu”: „Există interese politice majore ca el să nu existe” – INTERVIU VIDEO

Fostul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, dr. Lucian Duţă, a declarat, într-un interviu pentru gândul, că refuzul medicilor de familie de a distribui cardurile de sănătate nu reprezintă singurul motiv pentru care pacienţii nu au intrat deocamdată în posesia cardurilor. Duţă a vorbit inclusiv despre anumite „interese politice la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru ca acest card să nu existe”.

„După semnalele care sunt în acest moment în piaţă, există o tendinţă accentuată din partea conducătorilor Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate de a nu se face acest proiect. Există interese politice majore la nivelul Casei, interese, repet, induse de un anumit segment politic de a nu se face acest card de sănătate”, a punctat Lucian Duţă.

Amânat pentru al şaselea an consecutiv, cardul face parte din programul informatic de sănătate, cu ajutorul căruia se pot controla mai bine fondurile alocate sistemului sanitar.

Lucian Duţă a spus că nu este deloc surprins de atitudinea pe care o au medicii de familie în privinţa cardului de sănătate.

„Toate ţările din Uniunea Europeană care au introdus cardurile de sănătate au avut iniţial opoziţia, chiar şi parţială, a medicilor. Este o chestiune normală pe care aş putea să o înţeleg prin faptul că medicii de familie poate cred că este vorba de o creştere a birocraţiei, de o îngreunare a actului medical şi, din acest unghi, pot să înţeleg. Pe de altă parte, necesitatea introducerii cardului naţional de sănătate, în acest moment, în România, este evidentă”, a menţionat fostul şef de la CNAS.

Cheltuielile sistemului sanitar din România se ridică la 5 miliarde de euro

Duţă este de părere că acest card de sănătate ajută la un control mai bun al banilor alocaţi sistemului.

„S-a vorbit de atâtea ori despre transparentizarea şi controlul cheltuielilor banilor din sănătate. Acest lucru, din păcate, nu se poate face în secolul XXI decât prin sistemul informatic. Aceasta este măsura pe care au adoptat-o toate ţările din lumea civilizată, occidentală. Gândiţi-vă că în România s-au prescris anual 41 de milioane de reţete. În aceste condiţii nu ai destule resurse umane, este imposibil să controlezi veridicitatea fiecărei reţete medicale în parte”, a punctat fostul preşedinte al Casei.

Duţă a mai menţionat că reţetele nu sunt singurele metode de a frauda sistemul sanitar de stat din România. „Acest fenomen de prescriere falsă nu este numai în piaţa farmaceutică, este şi la nivelul serviciilor de laborator şi la nivelul serviciilor spitaliceşti. Peste tot unde se consumă banii din asigurări sociale de sănătate”, a spus fostul şef al CNAS.

Potrivit fostului şef al CNAS, sistemul de sănătate din România este un sistem în care se cheltuiesc cei mai mulţi bani pe an. „Este vorba de 4 milioane şi jumătate de euro. Dacă punem la socoteală şi banii de la Ministerul Sănătăţii, atunci vom vorbi despre un sistem sanitar de 5 miliarde de euro. Este un sistem foarte uşor fraudabil şi de aceea a apărut necesitatea introducerii cardului de sănătate”, este de părere acesta.

Medicii de familie nu încalcă nicio lege dacă eliberează cardurile de sănătate

Medicii de familie au spus răspicat că nu eliberează niciun card de sănătate, deoarece prin acest gest ar comite o infracţiune. Acest lucru este infirmat, însă, de dr. Lucian Duţă: „Oriunde în lumea aceasta, finanţatorul, respectiv Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, fie ea privată sau publică, încheie contracte cu furnizorii privaţi sau publici de servicii de sănătate în condiţiile în care şi le defineşte finanţatorul, nu în condiţiile în care şi le defineşte furnizorul de servicii. Cu alte cuvinte, dacă le convine condiţiile pe care finanţatorul, respectiv Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, le impune, bine, dacă nu le convine, atunci nu li se încheie contract cu Casa”, a afirmat fostul preşedintele CNAS.

Lucian Duţă a precizat că le-a propus medicilor de familie să elibereze aceste carduri de sănătate contra unei sume de bani: respectiv 10 lei pentru fiecare card de sănătate eliberat.

Motivul pentru care s-a renunţat la distribuirea cardurilor de sănătate prin Poştă

Întrebat despre motivul pentru care s-a renunţat la ideea de a distribui cardurile de sănătate prin Poştă, fostul preşedinte al CNAS a precizat, în acelaşi interviu acordat gândul, că era o risipă de bani.

„Prin Poştă nu aveam siguranţa că acel card să sănătate ajunge la pacient. Dacă nu-l găseşte acasă, Poşta de două ori vine, după  care ţi le returnează”, a explicat Duţă.

Acesta a menţionat că, în urma unei analize ample, s-a ajuns la concuzia că medicii de familie sunt persoanele cele mai adecvate de a distribui aceste carduri de sănătate.

„Pe listele medicilor de familie sunt toţi cetăţenii României. Ei interacţionează imediat cu cetăţenii şi le pot da cardurile de sănătate. Este foarte greu să le transmiţi prin Poştă. Există posibilitatea să existe foarte multe rateuri, să nu ajungă fizic acel card la pacient. De aceea s-a adoptat această formulă”, a mai spus Lucian Duţă.

Nota noastra:

Dupa ce scandalul retragerii fondurilor publice de la spitalele private a trecut, noul-vechi cal de bataie pentru falanga “reformista” a re-devenit cardul de sanatate si, in general, informatizarea sistemului sanitar.

Acest lucru arata care sunt “actorii” si care interese se afla in spatele acestui vast program de digitalizare a colibei saracului: aceiasi care voiau privatizarea radicala a sanatatii si obligarea  pacientului roman de a cotiza bani marilor companii private in schimbul unui pachet minimal de servicii, si acela controlat electronic. Aceiasi oameni din sistem (Lucian Duta, fostul sef al CNAS), aceleasi portavoci ale intereselor corporatiste din sanatate. 

Principalul lor “argument” este ca informatizarea permite limitarea fraudelor si controlul banilor. Este un fals argument, de fapt, nici nu este argument, ci este premisa, este o axioma nedemonstrata, prezentata ca o certitudine. 

Daca cei care sustin cardul ar fi onesti, s-ar veni cu date, cifre, situatii, studii comparate cu acele tari ce au implementat cardul, cu studii de impact etc. Nimic din toate acestea… In plus, in dezbaterile de acum doi ani organizate de Ministerul Sanatatii, reprezentantii ONG-urilor au combatut argumentul fraudelor tocmai cu astfel de date si informatii comparative, aratand esecul unor programe similare in tari cu mai multi bani de aruncat pe fereastra corporatiilor decat noi – cum ar fi Germania.

In fine, una din intrebarile care ar trebui sa se puna ar trebui sa fie: Controlul cui si pentru cine? Caci nu exista o entitate abstracta. “Sistemul” nu exista. Exista oameni – decidenti, profitori, medici, pacienti. Exista oameni care vor avea acces la baze de date de unde pot afla oricand, orice, despre oricine. Exista oameni care vor putea sa citeasca, sa fure si sa faca bisnita cu datele personale ale fiecaruia dintre noi pentru ca ele vor deveni disponibile pe un card electronic. Exista oameni care vor putea sa decida ca nu ai dreptul la servicii medicale pentru ca nu ai card. Exista oameni ce vor mai multa putere asupra altor oameni. 

Cine controleaza pe cine si cu ce scop? Cine ii controleaza pe controlori? Cine are cu adevarat nevoie de card ?

Legaturi:


Categorii

Carduri electronice/ cipuri, Guvernarea electronica (E-GUVERNARE), Opinii, analize, Razboiul impotriva sanatatii, Sistemul romanesc de sanatate

Etichete (taguri)

, , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

49 Commentarii la “MIZA PE CARD. De ce respingem CARDUL DE SANATATE: consideratii TEHNICE si JURIDICE. Intrebari esentiale

VEZI COMENTARII MAI VECHI << Pagina 2 / 2 >>

  1. @timisorean1

    Asta este si nadejdea mea … In definitiv, Dumnezeu randuieste de multe ori lucrurile in moduri care ni se pot parea cu totul surprinzatoare.

  2. Da.. deci între timp m-am lămurit cu privire la cardul de sănătate, în principal datorită linkurilor lui Alin. Bine, nu atât în privința Cardului de sănătate, cât în privința faptului că autoritățile MINT CU NERUȘINARE!

    Îmi cer iertare că trebuie să spun lucrurile astea duminica, dar asemenea nesimțire și manevre de alba-neagra nu-mi imaginam că pot veni din partea unor funcţionari ai statului.

    Toate materialele de informare, ale CNAS dar şi din presă (preluate de la CNAS), vorbesc despre informaţiile minime, care vor fi înregistrate pe card. Spre exemplu, cel mai complet articol din presă care tratează acest subiect, indicat/citat de Alin mai sus, de pe Economica.net(!?) spune că:

    Iată, în continuare, informaţiile minime pe cale le va conţine cardul: numele şi prenumele asiguratului, codul unic de identificare în sistemul de asigurări de sănătate, numărul de identificare al cardului şi data expirării cardului, potrivit alineatului 4 din articolul 8 din norme.

    Nesimţire crasă este şi declaraţia fostului şef al CNAS, preocupat de “securizarea datelor personale, întrucât nu conţine informaţii despre data naşterii”..[SIC!] Voi arăta mai jos, cât de preocupaţi sunt ei să nu se afle datele personale.. altele decât anul naşterii..

    Revenind însă la normele citate de articol, anume cele prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 900/2012, publicată în Monitorul Oficial nr.643/10 septembrie 2012, art. 8 alin,4 citat spune explicit următoarele:

    (4) Informatiile minime care vor fi vizualizate pe cardul national sunt urmatoarele:
    a) numele si prenumele asiguratului;
    b) codul unic de identificare in sistemul de asigurari sociale de sanatate;
    c) numarul de identificare al cardului national;
    d) data expirarii cardului national.

    Îmi pare rău dar vizualizate nu e acelaşi lucru cu înregistrate şi/sau accesate! Dar mai bine să vedem ce spune exact următorul aliniat, următoarea propoziţie din textul “normelor”, pe care surpriză!, l-au scăpat din vedere:

    (5) Pe cip-ul cardului national se inregistreaza si pot fi accesate datele mentionate la art. 331 alin. (1) si (2) din Legea nr. 95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.

    Deci ambele aliniate ale art. 331 reprodus mai sus, pe care îl reiau, ca să ştim cu toţii care sunt datele inscripţionate OBLIGATORIU pe card:

    ART. 331
    (1)Informaţiile minime care pot fi accesate de pe cardul naţional de
    asigurări sociale de sănătate sunt următoarele:
    a)numele, prenumele, precum şi codul numeric personal ale asiguratului;
    b)codul unic de identificare în sistemul de asigurări sociale de sănătate;
    c)numărul de identificare al cardului naţional de asigurări sociale de sănătate.
    (2)Pe cipul cardului naţional de asigurări sociale de sănătate vor fi înregistrate informaţiile minime prevăzute la alin. (1), precum şi următoarele informaţii:
    a)diagnostice medicale cu risc vital şi boli cronice;
    b)grupa sanguină şi Rh;
    c)acceptul exprimat, în timpul vieţii, pentru prelevarea de organe, ţesuturi şi celule, după deces;
    d)medic de familie: nume, prenume, date de contact.
    (3)Diagnosticele medicale cu risc vital şi bolile cronice care vor fi înregistrate pe cipul cardului naţional de asigurări sociale de sănătate se stabilesc prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS.
    (4)(…)
    (5)(…)
    (6)(…)

    Articolul 331 integral, la comentariul anterior. Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, integrală, actualizată şi consolidată la zi, AICI.

    Bun, deci astea sunt datele obligatorii care se trec pe card, după dispoziţiile actuale ale legii. Subliniez actuale, pentru că nimic nu împiedică completarea legii cu alte dispoziţii care să menţioneze şi alte date obligatorii!

    Să nu credeţi că e o scăpare a articolului de pe Economica, pentru că toată presa reia aceleaşi minciuni! Dar să vorbim despre CNAS şi singurul document de informare despre Cardul de sănătate de pe situl lor, de unde vă prezint unele extrase:

    Pentru a fi funcţional, cardul trebuie activat; când vi se va înmâna cardul pentru prima oară trebuie să personalizaţi pinul de acces format din 4 cifre.

    Acest cod vi se va cere de fiecare dată când veţi solicita şi primi servicii medicale. Reţineţi-l sau notaţi-l în aşa fel încât să vă fie accesibil doar Dumneavoastră !

    Medicul Dumneavoastră de familie este singura persoană care are dreptul şi poate să inscripţioneze cipul de pe card cu date medicale esenţiale pentru sănătatea Dumneavoastră – grupa sanguină şi Rh-ul, bolile cu risc vital şi cele cronice de care suferiţi dar şi faptul că sunteţi sau doriţi să deveniţi donator de organe. Aceste date vor fi inscripţionate doar în urma exprimării explicite, în scris a acordului Dumneavoastră sau, dupa caz a aparţinătorului legal sau a împuternicitului legal(n.utz).

    Acordul se va da numai după informarea corectă, completă şi accesibilă ca limbaj facută Dumneavoastră de către medicul de familie, privitoare la diagnosticele, datele medicale sau alte date care se doresc a fi înscrise pe cipul cardului.

    În special în situaţiile de urgenţe medico-chirurgicale, lipsa inscripţionării pe card a unor date medicale vitale vă poate periclita viaţa. Gândiţi-vă bine (!? n.utz) la posibilele riscuri la care va expuneţi înainte de a va exprima dezacordul privitor la inscripţionarea datelor medicale!

    Odată exprimat în scris acordul Dumneavoastră, aceste date vor putea fi actualizate de către medicul de familie, de fiecare dată când îl vizitaţi. Dacă doriţi să schimbaţi oricare dintre opţiunile exprimate mai sus, va trebui să vă adresaţi medicului Dumneavoastră de familie.

    Este foarte probabil ca acest acord să fie solicitat de medicii de familie, deşi nu este prevăzut nici în Normele metodologice (integral AICI) şi nici în lege, pentru ca în caz de judecată sau de refuz ulterior de prelucrare a datelor, acordul să poată fi opus asiguratului, care a acceptat cardul sub propria semnătură.

    Dar dacă vi se pare că acest Card electronic de sănătate e ceva rău, înseamnă cu nu aţi înţeles exact ce reprezintă SISTEMUL INFORMATIC UNIC INTEGRAT al Asigurărilor de Sănătate. Reiau pe scurt, extrase din prezentarea CNAS pt furnizori:
    - Colectarea, Consolidarea si Procesarea eficientă si sigură a datelor din întregul sistem de asigurări sociale de sănătate. (pag.4)
    –  Funcţionalităţi majore ale sistemului:  Gestiunea Fondului Asigurărilor Sociale de Sănătate; Gestiunea asiguraţilor; Evidenţa furnizorilor de servicii medicale şi farmaceutice; - Evidenţa plătitorilor de contribuţii; - Asigurarea controlului calităţii serviciilor medicale şi farmaceutice; (pag. 9)
    – Evidenţa persoanelor asigurate şi a furnizorilor de servicii medicale(…);
    Evidenţierea şi controlul costurilor pentru fiecare asigurat; (pag. 10)
    – Interfeţe on-line si off-line pentru interconectarea cu entităţi externe sistemului si cu furnizorii de servicii medicale si farmaceutice; pag.10
    – Structura ierarhică si fluxul de date în Sistemul Informatic Unic Integrat, interconectare cu: Ministerul Finanţelor, Registrul Comerţului, Evidenţa persoanei, ALTE ENTITĂŢI.. vezi figura de la pagina 12;
    – Pentru prima dată vor exista Registre si Baze de Date Naţionale, care vor conţine toate datele şi informaţiile necesare unei evidenţe riguroase la nivelul întregului sistem, permiţând identificarea unică a fiecărui asigurat, condiţie
    esenţială pentru reducerea erorilor din sistem. pag.13
    – Dezvoltări ulterioare ale SIUI: Card-ul naţional de asigurat; Gestionarea dosarului medical al asiguraţilor; Portalul naţional al asiguraţilor; Accesul on-line pentru autorizarea si validarea serviciilor; Integrarea cu sistemul de management al
    Ministerului Sănătăţii;
    – GESTIUNEA electronică CENTRALIZATĂ a dosarelor medicale ale asiguraţilor, respectiv TOATE informaţiile privind: (1)Diagnostic; (2)Tratament; (3)Reţete şi medicamente; (4)Rezultate laborator; (5)Teste radiologice; (6)Teste patologice; (7)Vizite la domiciliu; (8)Spitalizare. pag. 17
    – Extensie: Portalul naţional al asiguraţilor: Actualizare date personale; Vizualizare rezultate laborator; Vizualizare medicamente consumate; Programarea vizitelor la medic;
     Asigurări de sănătate internaţionale; Informaţii cu caracter medical; Detalii financiare ale contului personal de asigurat;
    – Funcţionalităţile de bază ale aplicaţiilor de raportare: Gestiunea electronică a datelor pacientului; Gestiunea serviciilor medicale prestate; Gestiunea medicamentele prescrise; Gestiunea trimiterilor si a adeverinţelor; Raportare periodică automată pe baza datelor colectate; Sincronizare automată a nomenclatoarelor si a datelor personalizate; Elemente de arhivare si recuperare a datelor;
    !!!Detalierea funcţionalităţilor aplicaţiilor de raportare (1)Gestiunea electronică a datelor pacientului: gestiunează datele de identificare ale pacientului; gestiunează datele medicale ale pacientului (boli cronice, alergii, tratamente speciale, categorii de asigurare medicală); păstrează integritatea în timp a înregistrărilor medicale;  asigură o gestiune standardizată a informaţiilor
    pacientului (asigură bazele dezvoltării ulterioare a fisei medicale
    electronice a pacientului); pag. 24
    Gestiunea serviciilor medicale prestate evidenţa serviciilor medicale obligatorii [sic!] (imunizări, urmărire gravide, controlul asiguraţilor, examene pentru copii, servicii de permanenţă şi urgenţă); aplicarea regulilor validare pentru evitarea efectuarii de servicii ilegale (!?) sau nedecontabile; păstrarea istoricului medical al pacientului; pag. 25
    – Gestiunea medicamentele prescrise: nomenclatoare generale si clasificări (substanţe active, doze, concentraţii, ambalaje); prescriere reţete medicale;
    – Gestiunea trimiterilor si a adeverinţelor: nomenclatoare generale si clasificări; prescriere investigaţii de laborator; prescriere consultaţii clinice; emitere certificate medicale; pag.27

    Acestea ar fi cele expuse sintetic, explicativ, din care cred că ne putem forma o idee fidelă asupra acestui sistem. O primă observaţie este utilizarea intensivă a eufemismului “gestionează”. Mi-am dat seama că Securitatea ceauşistă a fost mic copil la “gestiunea” informaţiilor despre “asiguraţi” faţă de acest sistem.

    Când şi unde s-a ţinut dezbaterea publică privind introducerea acestui sistem informatic şi a funcţionalităţilor sale în ţara noastră? Documentându-mă asupra acestui sistem, am ajuns la concluzia că discuţia despre cipul de pe card este o adevărată diversiune, câtă vreme s-a ignorat în TOTALITATE existenţa acestui leviathan informatic!

    De observat că nu prevede data la care informaţiile din sistem ar fi şterse, ci din contră, vorbeşte despre asigurarea istoricului medical a pacienţilor. Până şi datele din cazierul judiciar se şterg după reabilitare! Practic, la vârsta de 70 de ani, vom putea vedea (noi şi ceilalţi) toate bubele pe care le-am avut din tinereţe. Să nu mai vb despre eventuale diagnostice psihiatrice introduse în sistem sau mai ştiu ce alte aspecte ruşionase.

    Practic, toate aceste servicii sunt obligatorii, iar noi stăm şi ne prefacem că protejăm anul naşterii de pe card! Sper ca aceste informaţii să devină cunoscute tuturor celor care sunt preocupaţi de guvernarea electronică, dar mai ales PREOŢILOR ORTODOCŞI!
    Doamne, ajută!

  3. Pingback: Ce vor sa ascunda autoritatile in privinta informatizarii sanatatii, a cardului si a datelor personale. LEVIATHANUL INFORMATIC CARE VA STI TOTUL DESPRE NOI - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  4. @utzu:

    oarecum in completare, despre aplicatia “dosarul electronic de sanatate”, integrata in SIUI, desigur.
    La momentul scoaterii la licitatie (noiembrie 2011), s-a semnalat aci pe site.

    Dosarul Electronic de Sanatate va monitoriza starea de sanatate pe parcursul intregii vieti

    Dosarul electronic de sanatate urmeaza sa reflecte cronologia evenimentelor medicale ale asiguratilor din Romania (cetatenii inregistrati in sistemul de inregistrare medicala) si va contine o colectie de inregistrari electronice cumulate din diverse surse si locatii, datele vizate pentru stocare urmand a fi de tipul: istoric medical, alergii, imunizari, rezultate la testele de laborator, documente produse in timpul procedurilor medicale, etc.

    Sursa: Război întru Cuvânt http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2011/11/12/dosarul-electronic-de-sanatate-scos-la-licitatie-de-cnas/

    Cipul de pe card e doar sperietoarea, idiotul util, omu’ negru, bau-bau-ul…adevarata problema este legata de colectarea, stocarea si manipularea datelor personale ale tuturor cetatenilor acestei tari. Date personale protejate, la randul lor, de lege. Persoane umane si intimitati, protejate de lege. Cel putin teoretic pentru ca, iaca, in numele unui bine mai mare, legile sunt, fie calcate in picioare, fie ocultate si ocolite cu o dexteritate de acrobat pe sarma.

  5. Si, pentru ca suntem la capitolul rememorari in ceea ce priveste guvernarea electronica, pe un site cu aplecare cat de cat duhovniceasca, sa recitim si acest articol:

    http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2011/06/25/parintele-arhim-sarandis-sarandos-guvernarea-electronica-cea-mai-mare-indosariere-a-tuturor-oamenilor-din-istorie/

    ABORDARE TEOLOGICĂ A GUVERNĂRII ELECTRONICE
    Comunicarea Părintelui Arhimandrit Sarandis Sarandos, în cadrul conferinţei
    GUVERNAREA ELECTRONICĂ ŞI DREPTURILE OMULUI

  6. Un grup de medici din diferite colțuri ale țării a redactat un memoriu în care semnalează aspectele etice și juridice pe care le implică informatizarea medicală. Semnatarii acestui memoriu doresc să informeze alți profesioniști ai sănătății despre ceea ce înseamnă acceptarea utilizării Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate, dincolo de “beneficiile” proclamate de autorități.

    http://asociatialibertatearomanilor.ro/memoriu-catre-presedintele-colegiului-medicilor-din-romania/#more-33

  7. Pingback: Miza pe card. De ce respingem cardul de sanatate: consideratii tehnice si juridice. Intrebari esentiale
  8. Pingback: MEDICI IMPOTRIVA CARDULUI DE SANATATE: memoriu catre presedintele Colegiului Medicilor, Vasile Astarastoae - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  9. Pingback: Dr. Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor (VIDEO): CARDUL DE SANATATE ESTE UN INSTRUMENT PERICULOS PENTRU DEMOCRATIE - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  10. Pingback: ABUZ IN FORMA CONTINUATA: Cristian Busoi, seful CNAS, confirma CONTOPIREA BULETINULUI CU CARDUL DE SANATATE si anunta, totodata, distribuirea CARDURILOR DE SANATATE pentru cei care nu-si schimba buletinele - Recomandari
  11. Pingback: DOSARUL ELECTRONIC – lansat PE ASCUNS, datele pacientilor, INCARCATE PE INTERNET fara acordul acestora si stiinta medicilor!/ Data de eliberare a BULETINELOR ELECRONICE – amanata - Recomandari
  12. Pingback: CARDUL DE SANATATE. Minciunile si manipularile autoritatilor: CONFORM “INSTRUCTIILOR”, ACORDUL PENTRU DONAREA ORGANELOR E INCLUS IN CARD! - Recomandari
  13. Pingback: Explicatii penibile ale autoritatilor pentru mentinerea ACORDULUI DE DONARE pe CARDUL DE SANATATE/ MAI MULTE MANASTIRI, printre care Putna, Sihastria Putnei, Petru Voda, Sucevita si altele au REFUZAT CARDURILE - Recomandari
  14. Pingback: INCALCAREA DREPTURILOR SOCIALE. Facilitatile la transportul public – RETRASE celor care nu-si activeaza CARDUL DE SANATATE! - Recomandari
  15. Pingback: Vasile Astarastoae promite ca va exista ALTERNATIVA la CARDUL ELECTRONIC [audio]. In schimb, Parintele Vasile Raduca da cu bata in balta, persifland si ridiculizand pozitia celor care resping cardul - Recomandari
  16. Pingback: PROBLEMELE punctului de vedere formulat de Sinodul BOR asupra CARDULUI DE SANATATE - Recomandari
  17. Pingback: Punctul de vedere formulat de Sinodul BOR asupra CARDULUI DE SANATATE - Asociaţia pentru Libertatea Românilor
  18. Categoric, asa este, exista firme posibil corupte gen http://cititor-cnas.ro/product/hid-omnikey-3821/#product-76
    care, pentru a incasa un pret exorbitant(280 lei) pentru un aparat care are cost total de productie maxin 4 euro, sunt dispuse sa-l vanda oricui, deci…consecintele acestei hemoragii informationale pot fi catastrofale, orwelliene de-a dreptul!

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Stirile zilei

Carti

Documentare