CHEVRON anunta: EXPLORARILE DE LA PUNGESTI INCEP IN 2-3 SAPAMANI/ Posibila dovada a faptului ca si in perimetrele ARAD-BIHOR se cauta GAZE de SIST/ Germania: ministrul mediului respinge CATEGORIC exploatarea GAZELOR DE SIST/ Cum saboteaza propagandistii CHEVRON dezbaterea despre fracking

8-04-2014 13 minute Sublinieri

ambitiosul-pungesti-5_25237000

Explorarea efectivă a gazelor de şist în localitatea vasluiană Pungeşti va începe în două-trei săptămâni, au anunţat, marţi, oficialii companiei Chevron, urmând ca procesul de forare pentru extragerea probelor de sol în vederea evaluării zăcământului să se facă în 90 de zile.

Oficialii companiei Chevron au anunţat, marţi, că procesul de explorare a gazelor de şist în prima locaţie deţinută în România, cea de la Pungeşti, va începe în două-trei săptămâni, în condiţiile în care sonda a fost adusă deja în perimetrul amenajat la ieşirea din localitatea Siliştea, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Procesul de forare va dura până la 90 de zile, urmând ca specialiştii firmei angajate de Chevron să preleveze mostre de sol, care vor fi analizate în laboratoare, unde va fi evaluată capacitatea zăcământului, în funcţie de care se va decide dacă este rentabilă şi exploatarea gazelor de şist.

“În momentul de faţă, are loc operaţiunea de montaj a sondei, după care se va ridica pe poziţie pentru începerea operaţiunilor. Trebuie să ne asigurăm că tot ceea ce ţine de aceste utilaje se desfăşoară în siguranţă. Estimăm că, în două-trei săptămâni, vor începe operaţiunile de explorare”, a declarat, marţi, pentru corespondentul MEDIAFAX managerul sitului deţinut de compania Chevron la Siliştea – Pungeşti, George Orbu.

Compania Chevron a început lucrările de amenajare a suprafeţei deţinute în Siliştea – Pungeşti, pe care urmează să fie amplasată prima sondă de explorare a gazelor de şist în judeţul Vaslui, în data de 2 decembrie 2013. După patru luni de activitate, lucrările de amenajare a platformei au fost finalizate, reprezentanţii companiei susţinând că au fost angajate 56 de persoane din judeţul Vaslui, din care 32 din comuna Pungeşti.

Chevron a organizat, marţi, la Pungeşti, o acţiune denumită “Ziua porţilor deschise”, dedicată exclusiv ziariştilor, cărora li s-a permis accesul pe şantierul unde va fi amplasată sonda de explorare a gazelor de şist.

Marţi la prânz, autocarul în care se aflau jurnaliştii care au vizitat perimetrul deţinut de Chevron la Pungeşti a fost lovit cu ouă şi pietre de către localnicii care au protestat faţă de explorarea şi exploatarea gazelor de şist, incidentul având loc la intrarea în localitatea Siliştea.

Incidentele au avut loc în prezenţa poliţiştilor şi a jandarmilor care îi supravegheau pe protestatari la intrarea în localitatea Siliştea, pe drumul judeţean Gârceni-Vaslui, şi care au reuşit să îi îndepărteze pe aceştia de pe şosea.

În urma incidentelor, nu a fost rănită nicio persoană.

Marţi la prânz, peste 50 de localnici s-au adunat în faţa perimetrului deţinut de Chevron la Siliştea-Pungeşti, protestatarii, aflaţi lângă gardurile care delimitează perimetrul deţinut de Chevron, huiduind şi scandând lozinci precum “Apă, aer şi natură, nu fractură, nu cianură”, “România este ţara noastră, Chevron niciodată nu o s-o otrăvească”.

Şi sâmbătă, peste o sută de persoane, majoritatea localnici, au protestat la Pungeşti faţă de explorarea şi exploatarea gazelor de şist, oamenii mărşăluind pe o distanţă de câţiva kilometri pe drumul judeţean care tranzitează comuna, până în apropierea perimetrului deţinut de compania Chevron.

Duminică, proteste faţă de explorarea şi exploatarea gazelor de şist au avut loc şi în Bucureşti, Vaslui, Arad, Cluj-Napoca şi Timişoara.

După ce compania Chevron a obţinut, în 3 octombrie 2013, autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, la Pungeşti au avut loc mai multe proteste. Autorizaţia pentru amplasarea sondei la Siliştea-Pungeşti a fost acordată de Consiliul Judeţean Vaslui la începutul lunii octombrie 2013, lucrările de amenajare a platformei petroliere fiind începute efectiv în 2 decembrie 2013.

Chevron deţine alte trei acorduri de mediu pentru explorarea gazelor de şist în judeţul Vaslui, respectiv în localităţile Puieşti, Păltiniş – Băceşti şi Popeni – Găgeşti. Recent, compania petrolieră a obţinut şi autorizaţie de construire pentru amplasarea sondei de explorare a gazelor de şist la Puieşti. Sonda de explorare de la Puieşti va fi amplasată la 1,4 kilometri de cea mai apropiată localitate şi la 300 de metri faţă de pârâul Tutova. Suprafaţa luată în concesiune de compania petrolieră este de aproximativ două hectare.

Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că gazele de şist reprezintă un subiect care trebuie discutat serios, precizându-se că, dacă nu există gaze din producţia internă, atunci alternativa este cumpărarea acestora din Rusia, astfel că orice protest pe această temă trebuie să aibă un scop şi o finalitate.

In contextul proaspetelor evenimente din Ucraina si al incercarii de a reduce dependenta de gazul rusesc, discutia exploatarii de petrol si gaze prin metoda fracturarii hidraulice (fracking) a fost reaprinsa in Germania, care in 2011 a stopat orice actiuni in acest sens. Ministrul Mediului, Barbara Hendricks, vrea interzicerea fracking-ului prin lege. „Apa de baut si sanatatea au prioritate absoluta. Folosirea substantelor periculoase nu e acceptabila“, a spus Hendricks, mentionand ca acest lucru e consemnat si in Tratatul coalitiei de guvernamant.

Si in Romania, fracking-ul e o tema controversata, care polarizeaza societatea. „Isteria maselor neinformate“, o catalogheaza unii. „Minciuna corporatiilor lacome de bani si a guvernantilor corupti“, sunt de parere altii. Stop-Fracking devine si tema electorala, cu care unii spera sa atraga voturi, iar altii ameninta sa nu iasa la vot.

Cum stau lucrurile in Germania

In Mecklenburg-Vorpommern, fracking-ul ar putea inregistra un comeback. Mecklenburg-Vorpommern este un land din fostul RDG, situat in nord-estul Germaniei, la Marea Baltica. Are o suprafata de peste 23.000 kmp si o densitate a populatiei relativ mica, de 69 locuitori pe kmp. Cu o rata a somajului neobisnuit de mare pentru Germania, de 13,2% si datorii bugetare de peste 12 miliarde de euro, autoritatile regionale au ceva probleme de rezolvat.

Din informatiile publicatiei Spiegel, fracking-ul ar urma sa fie reluat in acest land german, in luna mai, „pentru prima data, din 2011“. „Firma Central European Petroleum planifica la forajul Barth-11 din Mecklenburg-Vorpommern introducerea sub presiune a unui lichid la o adancime de 2.700 de metri sub pamant, pentru ca sa creeze crapaturi din care sa tasneasca la suprafata petrol“, scrie Spiegel.de.  „Metoda e criticata de activistii de mediu, care avertizeaza cu privire la pericolele necontrolabile pentru apa freatica. Industria de exploatare stopase in 2011 diversele actiuni din Germania“.

Central European Petroleum
 (CEP) ia prompt atitudine, replicand ca CEP nu are in vedere fracking la gaze de sist, ci vizeaza combustibili conventionali, ca forajele sunt prea adanci ca sa afecteze panza de apa freatica si ca solutia lichida injectata in pamant ar fi inofensiva. „Lichidul folosit consta in proportie de 95,5% din apa si nisip ceramic. Adaosurile reprezinta 0,5% din intreaga combinatie si se folosesc si in industria alimentara“.

Central European Petroleum GmbH (CEP) este o firma de prospectiuni cu sediul la Berlin si are 35 de angajati. CEP GmbH are licente de explorare in Mecklenburg-Vorpommern si Brandenburg, urmand ca „in cazul depistarii unor depozite de hidrocarburi sa ceara si aprobarile de exploatare“. Firma germana dateaza din 2008 si opereaza pentru Central European Petroleum Ltd., inregistrata in Canada, in 2006. In prezent,ea detine concesiune de explorare de petrol si gaze in Germania, pentru 14.800 de kilometri patrati.

„Si in Niedersachsen se intrevede o schimbare de curs“, mai scrie Spiegel. Niedersachsen e un land in nord-vestul Germaniei, la Marea Nordului. 70 de miliarde euro datorii si 7% somaj se inregistreaza in acest land cu o suprafata cat aproape un sfert din Romania.  Guvernul regional are in pregatire momentan un decret care sa stipuleze in ce conditii ar putea fi permis fracking-ul. Se preconizeaza, intre altele, o verificare din punctul de vedere al protectiei mediului inconjurator. „Daca decretul intra in vigoare in toamna si toate autorizatiile sunt emise, firmele interesate ar putea sa-si inceapa lucrarile un an mai tarziu“, precizeaza Spiegel.

Ministrul german al Mediului refuza insa cu strasnicie astfel de proiecte. „Spre deosebire de SUA, tara noastra este structurata pe spatii mai mici si intens populate. Chiar si numai din acest punct de vedere, consider folosirea tehnologiei fracking, la noi, drept nerealista”, a spus Barbara Hendricks, citata de Focus.de. Vicepresedintele de grup crestin-democrat Michael Fuchs s-a exprimat insa pentru un proiect-pilot bazat pe metoda fracking, cerand ca aceasta sa nu fie catalogata automat ca tehnologie de risc.

Cum stau lucrurile in Romania

Situatia din Germania se regaseste, in multe puncte, si in Romania. Cu deosebirea ca in Germania lucrurile se fac mai cumpatat, mai transparent, „mai nemteste”. Licentele de explorare n-au fost acordate firmelor la pachet cu cele de exploatare, cum s-a intamplat in Romania. Intrari pe furis sau in forta pe pamanturile proprietate personala ale fermierilor pentru a planta sonde de explorare nu s-au inregistrat in Germania. 

S-au inregistrat insa proteste ale locuitorilor si ONG-urilor de mediu, care au reusit, in 2011, sa stopeze explorarile incepute. „Experimentul Lünne” a fost concomitent cu cel de la Barlad. „Barladul iese la protest pe strada. Lünne striga: „Fara otrava in pamantul nostru!“. Oraselul din Romania si satul german sunt legate prin aceeasi atitudine a localnicilor fata de marile concerne care au pus ochii pe gazul lor din subteran”. Astfel relatam despre paralelismul de atitudine acum doi ani, in articolul FRACKING, sau cum sa bei apa gazoasa direct de la robinet”. 

Intr-un video mai recent, un reporter EV1-TV spune ca „Protestele oamenilor din Lünne se pare ca au avut succes”. Exxon Mobile incepuse explorarea, insa protestele anti-fracking s-au extins la nivel federal, intrand si in atentia politicienilor. „Iar grijile oamenilor de aici nu sunt nefondate, caci urmarile pe termen lung ale injectarii in pamant de substante toxice n-au fost cercetate. Si nici nu se stie precis ce se intampla cand, la o astfel de sonda de gaz, se produce o fisura”.

Momentan, proiectul din Niedersachsen e pe butuci, insa situatia s-ar putea schimba, caci razboiul energetic si strategic intre SUA si Rusia se da si pe pamant european.

Pentru taranii din preajma Aradului, acest razboi e nestiut sau prea putin important. Pentru taranul Ferencz din Olari, problema e simpla. „Sa nu vina”, spune el referitor la firmele interesate de rezerve de hidrocarburi in Romania. „De ce sa ne distruga pamantul nost`?” Feri are o bucatica de pamant, „nu mult”, in perimetrul EX-6 Curtici, de langa Arad. Ca el sunt sute de fermieri care isi lucreaza singuri pamantul pe care il au in proprietate sau pe care il dau in arenda.

Duminica 6 aprilie, de Ziua Anti-Fracking in Romania, in multe orase din tara s-a iesit la protest. Cel mai amplu a fost la Arad, unde „Glasul Pamantului”, cum a fost numit protestul urmat de miting, a atras cca 2.000 de oameni in Piata Avram Iancu. „Mult mai multi”, crede Dimitrie Musca, directorul Combinatului Agro-Industrial (CAI) Curtici, luandu-i in calcul si pe cei care au ascultat mesajele si informarile transmise de la tribuna, pe strazile dimprejur. In plus, protestatarii au marsaluit prin tot centrul orasului, scandand anti-fracking, anti-gaze de sist si pe alocuri anti-guvern, pe kilometri intregi.

Anterior, in oras ar fi fost impartite cca 8.000 de pliante informative populatiei, sub motto-ul „Salvam Campia de Vest a Romaniei!”, in care se afirma ca „fracturarea hidraulica pentru gaze de sist inseamna otravirea apelor, a pamantului, a aerului si cutremure de pamant”. In replica, societatea concesionara Panfora Oil & Gas si cea care se ocupa de explorare, Prospectiuni S.A., au impartit si ele pliante in care afirma ca „explorarea resurselor naturale se poate face in paralel cu agricultura in judetul Arad” si ca actualele intentii de explorare nu vizeaza gazele de sist.

Multi primari si clerici din zona, ca si o serie de ONG-uri (Miscarea Aradeana, Alternativa Civica Aradeana, Centrul pentru Studii si Initiativa Civica Arad) au luat parte la actiunea de protest. Primarul orasului Arad, Gheorghe Falca, a fost absent. A fost insa prezent  un fost ministru al agriculturii, Valeriu Tabara. El interpreteaza reactia negativa la explorari a oamenilor si ca o neincredere in Guvern, care „nu are o atitudine clara, precisa si transparenta. Orice hotare de acest gen, luata pe usile din dos, indiferent cine ar fi la putere, este o mare greseala in fata unei comunitati intregi”.

Tabara considera ca zona Curtici „este un exemplu, ca structura agricola in vestul tarii si in estul Europei. Toata Campia de Vest, a Aradului, este o zona de exclusivitate agricola. Eu sunt si impotriva explorarilor de hidrocarburi clasice, nu numai a celor care ar putea viza gaze de sist. La Zadareni, unde au fost sonde, poluarea e pentru sute de ani. Avem nevoie de o siguranta de cel putin doua  milioane de hectare in Romania, care sa asigure o certitudine de productie agricola. Zona de vest a tarii, de la nord de Resita si pana la Satu-Mare este aproape un milion de hectare de teren agricol din cele mai bune si unde se practica o agricultura de super-nivel”.

Si Dimitrie Musca crede asa. In ultimele cateva luni a facut un tur de forta in zona, mobilizand foarte multi oameni ingrijorati de viitorul pamanturilor lor. Se poate ajunge si la gesturi care sa-i doara pe politicieni, avertizeaza seful CAI Curtici. “Am spus si o spunem celor care sustin intrarea pe pamanturi, pentru exploatarea acestor hidrocarburi neconventionale: sa nu ne ceara voturile, ca in mod sigur nu le au si nu le vor avea niciodata. Nici la europarlamentare, nici la prezidentialele din toamna!”.

Ministerul Mediului pretinde ca in perimetrul EV2 Barlad nu se foreaza dupa gaze de sist, in raportul la avizul de mediu pentru sondele de la Pungesti si Puiesti nu se mentioneaza cuvintele  ‘fracturare hidraulica’ si ‘gaze de sist’ (rapoartele sunt atasate).

La dezbaterea publica de la Puiesti de pe 19 dec 2013 era intrerupt oricine mentiona aceste cuvinte pentru ca gazele de sist nu ar fi facut subiectul acelei dezbateri (Mădălina Nistor, director Agenţia pentru Protecţia Mediului Vaslui: ‘Vorbim de raportul în discuţie. Nu de fracturare hidraulică, nu de gaze de şist.’).
http://www.b-o.ro/Evenimente-1523-Dezbaterea_publica_de…

Insa….. Ministerul mediului e contrazis chiar de lobbisti!

In noiembrie 2013, COMITETUL NATIONAL ROMAN AL CONSILIULUI MONDIAL AL ENERGIEI(http://www.cnr-cme.ro/), o asociatie din domeniul energiei a lansat raportul “Resurse de gaze naturale din zacaminte neconventionale”. Lucrarea este semnata de somitati din domeniul geologiei, profesori precum Nicolae Anastasiu, Napoleon Antonescu, Corneliu Dinu, Alexandru Patruti, Ionut Purica, Mihai Saramet – adica lobbistii plimbati de Chevron prin comunele din Constanta si Vaslui ca sa sprijine actiunile companiei.

Pe pagina oficiala (http://www.cnr-cme.ro/) au publicat un rezumat de 100 de pagini, iar la pagina 95 se regaseste urmatorul pasaj: “Zonele din România programate pentru exploatarea prin fisurare hidraulică a zăcămintelor de gaze de şist sunt următoarele: Bârlad (Vaslui); Voivozi (Bihor); Tria (Bihor); Baile Felix (Bihor); Tulca (Bihor); Adea (Arad); Curtici (Arad); Periam (Timiş); Biled (Timiş); Paulis (Timiş); Para (Timiş); Buzia (Timiş); Crai (Timiş); Macin (Tulcea); Babadag (Tulcea); Capidava (Constanţa); Eforie (Constanţa); Costineşti (Constanţa); Vama Veche (Constanţa); Adamclisi (Constanţa).” Aceasta ar fi prima recunoastere oficiala a faptului ca in perimetrele concesionate in judetele Arad, Bihor, Timis si Tulcea se va folosi fracturare hidraulica, companiile detinatoare de licenta in zonele respective nerecunoscand acest lucru.

Interesant este ca intre timp (dupa publicarea articolului dnei Afrodita Iorgulescu in Cotidianul cu aceste observatii http://www.cotidianul.ro/cele-12-perimetre-petroliere-din-vestul-tarii-sunt-pentru-gaze-de-sist-232304/) CNR-CME a pus pe pagina principala a siteului o noua versiune a rezumatului de raport in care pasajul de la pagina 95 este scos (vedeti in fotografia atasata cum era inainte si dupa modificare). Atasat gasiti ambele versiuni, cu si fara informatia despre zonele din Romania programate pentru exploatarea prin fisurare hidraulica a zacamintelor de gaze de sist.

Ministerul Mediului e contrazis chiar de Chevron!

In Raportul anual 2013 pentru actionari (atasat) compania Chevron declara ca opereaza dupa gaze de sist in Romania:
”Romania:  Compania detine 100% o concesiune si opereaza sisturile din perimetrul Barladde 1,6 milioane de acri, in nordestul Romaniei. Forarea primei sonde de explorare este planuita sa inceapa in al doilea semestru al 2014. In plus, Chevron detine 100% trei concesiuni care acopera 670,000 de acri in sud-estul Romaniei. In octombrie 2013, compania a inceput achizitia unor date seismice 2D la doua din aceste trei concesiuni.”
(originalul in engleza:  ‘The company holds a 100 percent interest in and 
operates the 1.6 million-acre Barlad Shale concession in northeast Romania. Drilling of the first exploration well is planned to commence in second quarter 2014. In addition, Chevron holds a 100 percent interest in and operates three concessions covering 670,000 acres in southeast Romania. In October 2013, the company commenced acquisition of 2-D seismic data across two of the three concessions.’http://investor.chevron.com/phoenix.zhtml?c=130102&p=irol-sec&secCat01.1_rs=1&secCat01.1_rc=10&control_selectgroup=0 )

Rezulta  cateva intrebari:
– De ce a fost scos acel pasaj din raportul centgas?
– Cata incredere poate avea un cetatean simplu in acesti specialisti daca recurg la astfel de gesturi de o moralitate indoielnica?
De ce Ministerul Mediului nu recunoaste ceea ce si lobbistii si Chevron recunosc, ca se foreaza dupa gaze de sist la Puiesti si la Pungesti?
De ce autoritatile romane nu ne informeaza corect asupra a ceea ce se va intampla in pamanturile noastre? Cum este respectat dreptul la o informare corecta, dreptul la mediu sanatos?
– Cum putem avea incredere in rapoartele de mediu emise pentru sondele de la Puiesti si Pungesti daca aceste rapoarte nici nu mentioneaza gazele de sist? Pentru ce sunt aceste rapoarte, care e obiectul lor atunci, cand chiar compania recunoaste ca foreaza dupa gaze de sist?

[…]

Un rezumat al stilului în care se poartă dezbaterile pe marginea exploatărilor de gaz de şist.

Am scris printre primii despre felul complet necritic în care se înghiţeau ştirile despre aceste exploatări încă de acum doi-trei ani. Articole fără “P”, ştiţi voi.

Nu am făcut-o ca să fiu pionier şi nici pentru că am văzut Gasland, ci tocmai pentru că am făcut tot ce-mi cer iar şi iar susţinătorii Chevron: m-am documentat, am citit studii şi articole serioase. Dincolo de documentare, n-am scăpat din vedere mai ales un lucru, că aici se dă o bătălie politică, că e viitorul politic al României în joc, că elitele (de tot soiul, de la decreţei care s-au împlinit profesional pe merit, pînă la gulere albe europene sau la băieţi care au apucat să dea cîteva tunuri) joacă din ce în ce mai dur cu restul, cu “balastul” demografic. Asta în condiţiile în care şi creşterile economice, cu evoluţii spectaculoase în exporturi etc., se duc tot pe seama celor mulţi fără drepturi şi prost plătiţi.

Argumentele mele împotriva exploatării au mers aşadar prudent, jurnalistic corect, cu date de la Comisia Europeană sub braţ (pe care le-am citat şi răscitat, n-o mai iau de la capăt). La ele am adăugat analize ale multlăudatei pieţe americane de gaz de şist. Şi n-am uitat să scot în evidenţă tot soiul de reminiscenţe propagandistice.

  • densitatea populaţiei în UE nu recomandă acest gen de exploatări care pot provoca daune de mediu pe teritorii mari (teritorii slab populate pe care americanii le au, noi nu)
  • pericolul plăţilor ascunse de refacere a mediului, am dat exemple inclusiv din ţări-model care au greutăţi în a mări redevenţe şi garanţii ecologice în exploatări riscante; după cîştiguri bune, îi aşteaptă acum cheltuieli zdravene.
  • preţul gazelor e oricum convenit, va creşte. Piaţa liberă înseamnă în partea asta de Europă scumpire, indiferent cum o dai.
  • independenţa energetică mult-pomenită există într-o proporţie mare. De restul necesar ne putem descurca precum atîtea state membre care n-au nici o resursă de nici un fel.
  • am demontat  în multe rînduri şi aburelile cu pro-rusismul unei astfel de atitudini, nu aveam încotro
  • ţăranii din Pungeşti au fost abuzaţi de jandarmerie, iar elitele au stat cuminţi, li s-a părut normal. Altfel, strigă toată ziua că nu e respectat “statul de drept”
  • dispreţul pentru ţăranii ignoranţi a venit complet nejustificat. Oamenii aceia au simţit că sînt păcăliţi, că li se ascund lucruri
  • la fel, am criticat maniera complet netransparentă, neeuropeană în care MIhai Răzvan Ungureanu şi apoi restul semnau cu Chevron diverse documente fără să întrebe pe nimeni nimic (aceiaşi oameni ne numeau pe noi extremişti cînd le ceream principii europene în aprobarea unor documente)
  • nu e o respingere a avansului tehnologic faptul că refuzăm exploatarea gazelor de şist. Dimpotrivă, e respinsă exploatarea primitivă a resurselor
  • e trist cît de dură a devenit confruntarea şi cu statul român. Instituţii precum ANRE au ajuns să vorbească precum nişte purtători de cuvînt ai companiilor cu diverse interese în energie
  • spuneam că e foarte politic acest război care pare doar “eco” pentru că de fapt trebuie renunţat la filozofia sălbatic neoliberală nouăzecistă. Trebuie să îndrăzneşti să iei redevenţe pe resursele convenţionale aşa cum trebuie. Victor Ponta nu are îndrăzneala asta, se pare. Mai am puţine speranţe că vor creşte aşa cum trebuie redevenţele la petrol şi gaze. Au promis FMI că nu o vor face.
  • nici tabăra anticorupţie nu prea a crîcnit deşi lipsa de transparenţă poate ascunde cazuri de corupţie grave (exemplul din Polonia)

Am spus doar esenţialul din zecile de articole cu care v-am înnebunit în ultimii ani. Să mergem acum la argumentele celor care sînt pentru exploatare. E de spus că Chevron şi alte companii din aceeaşi serie au jucat de la bun început netrasnparent, nu au informat nimic, nu i-a interesat decît contractul ferit şi explorare rapidă. Cum observa Ciprian Domnişoru, singurii care s-au mai chinuit să facă ceva comunicare pentru Chevron au fost cei de la ANRE…

  • cine nu e cu Chevron e pro-rus. Un argument din ce în ce mai des urlat (şi nu doar de apucaţi extremişti de dreapta, ci de minţi liberale cumpătate, cică) după criza din Ucraina
  • cine nu vrea exploatare este înapoiat, nu înţelege minunile tehnologiei
  • cine nu vrea exploatare e hipster beţivan, o variantă a “golanilor” sau o variantă putinistă europenizată de bagatelizare a oricui încearcă să critice ceva pe lumea asta
  • cine nu vrea exploatare e ecologist apucat care mănîncă numai urzici şi lobodă etc.
  • există manieră pamfletară care se vrea plină de ironie şi europeană, un stil-pleşu-fracturat-hidraulic, prin care atacăm fără să dăm nume, ţinem partea şi guvernanţilor, şi lobbyştilor puternici şi ne pretindem victimele unora care mai dau şi ei din gură pe unde se mai poate (facebook, bloguri).

Cam ăsta a fost nivelul confruntării. Tot oamenii anti-exploatare şi-au bătut capul cu cît mai multe argumente. Şi cu jandarmii pe cap, şi cu sute de articole de informare scrise cu mult mai multă grijă decît tot ce au putut să explice savanţii chevronieni. S-au pus zeci de probleme despre apa potabila, despre fracking. La toate li s-a răspuns savant, cam ca în stilul Roşia Montană – RMGC: “hai bă, vă e frică de olecuţă de cianură, există şi în sîmburii de caisă”.

Demonstraţiile din stradă erau absolut necesare, pentru că toate aprobările fuseseră date în secret, nu mai exista altă cale de atac. Tabăra cealaltă a împroşcat, susţinuţi tacit şi de puterea politică, şi de cea financiară. Şi atît. Tot nouă însă ni se cere politeţe, reţinere, argumentaţie, moderaţie. Cam ăsta e paradoxul dezbaterilor cu gazul de şist. Cam ăsta e de altfel paradoxul cu toate subiectele sensibile în România. Am reuşit să-mi iau ştampile de extremist cu cele mai banale întrebări. În România de azi e un extremism să întrebi.

Aşa că, iată, am încercat încă o dată politicos expunerea situaţiei.

Raportul SAR, o notă de final. Mai nou, Societatea Academică Română, Nicuşor Dan şi alţii au depăşit momentul de cumpănă în care părea prea anticapitalistă mişcarea anti-fracking şi au început să exprime clar opinii împotrivă. Au emis şi un raport, cu care în unele puncte esenţiale sînt de acord (puteţi citi raportul aici). Încă o opinie cu argumente căutate atent împotriva exploatării, e foarte bine. Apar acolo şi problema stipendierilor diferenţiate ale “regenerabilelor”, şi demontarea mitului independenţei energetice. Sînt de acord (sînt de altfel şi promotor al ideii de ceva timp) cu una dintre concluzii, că e mult mai mare miză în stabilirea unor redevenţe corecte decît în stimularea unor noi tipuri de exploatări.

Există şi lucruri care nu cred că sînt abordate potrivit în raport. Nu e corect să aducem din nou ca soluţie privatizarea unor companii, nu e corect nici să simplificăm chestiunea preţurilor reduse la gaze ca un “ajutor social”. Nici ca “ajutor” pentru industrii – aici avem o tensiune complexă între capital comercial/speculativ şi capital industrial. Situaţia e mult mai complicată decît e prezentată acolo, iar dacă vom anihila diverse industrii pretins obosite şi ceauşiste nu ştiu cum vom face faţă unui ultim val de distrugere a locurilor de muncă.

Cei de la SAR au luat o poziţie corectă, rezolvările lor însă nu sînt cele indicate, ignoră complet componenta socială. Puncte precum

5. Eliminarea subvenţiilor pentru consum şi eventuala redirecţionare a banilor către măsuri pasive, de economisire, cum ar fi izolarea termică etc.;
6. Liberalizarea completă a preţului gazelor naturale. Ca etapă intermediară, este necesară prioritizarea tipurilor de consumatori industriali

sînt mai mult litanii neoliberale decît soluţii. Eliminarea subvenţiilor pentru consum? Aveţi idee ce-ar putea însemna asta? Iarăşi propunem refacerea unui sistem prin corecţii dure aduse victimelor sistemului?

 


Categorii

1. DIVERSE, Dani Rockhoff, Gazele de sist, PUNGESTI

Etichete (taguri)

, , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

8 Commentarii la “CHEVRON anunta: EXPLORARILE DE LA PUNGESTI INCEP IN 2-3 SAPAMANI/ Posibila dovada a faptului ca si in perimetrele ARAD-BIHOR se cauta GAZE de SIST/ Germania: ministrul mediului respinge CATEGORIC exploatarea GAZELOR DE SIST/ Cum saboteaza propagandistii CHEVRON dezbaterea despre fracking

  1. Iată ce planuri au corporațiile cu noi, pe lângă otrăvirea apei și jefuirea de resurse subterane: absorbția uriașă de bani de la oameni, sărăcirea lor – http://www.antena3.ro/economic/biz-news/pretul-gazelor-s-ar-putea-tripla-pana-la-1-iulie-249698.html… Toate produsele se vor scumpi urgent, deci va fi un dezastru social… dar, reforma (distrugerea) statului merge înainte conform planului…

  2. Pe site-ul http://www.stopfracturare.ro gasiti studiile stiintifice care demonstreaza edectele fracturarii hidraulice de mare volum, metoda utilizata in explorarea si exploatarea hidrocarburilor neconventionale din care fac parte si gazele de sist.

  3. Calitatea apei din subteranul platformei unde Chevron va executa lucrări de explorare a gazelor de şist în extravilanul localităţii vasluiene Siliştea – Pungeşti va fi monitorizată periodic de către compania care execută lucrările de foraj, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Cu alte cuvinte, pui lupul paznic la oi…

  4. Pingback: MARSUL TRIUMFAL AL CHEVRON: noi avize in localitati care votasera IMPOTRIVA fracturarii hidraulice, inceperea EXPLORARILOR in Dobrogea/ POLONIA: bula gazului de sist se cam dezumfla - Recomandari
  5. Pingback: CHEVRON A INCEPUT FORAJUL LA PUNGESTI. Tribunalul Vaslui a SUSPENDAT procesul privitor la REFERENDUMUL de la Puiesti - Recomandari
  6. Pingback: Vestul Timisului – un nou Pungesti? ARSEN IN APA UNUI SAT DIN TIMIS. Posibila cauza: gaze de sist exploatate in Serbia/ SE VA DA “LIBER” LA ORGANISME MODIFICATE GENETIC IN EUROPA? - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare