CROATIA. Exemplu de anticoruptie ”pe bune”: fost premier acuzat de SPAGA pentru CEDAREA CONTROLULUI COMPANIEI NATIONALE DE PETROL

1-10-2013 4 minute Sublinieri

ivo_sanader_ina_mol_bun_575_346

 

Un tribunal din Zagreb a emis un ordin de reținere pe numele CEO-ului companiei de petrol și gaze MOL, controlată de statul maghiar, după ce acesta nu a dat curs unei citații a tribunalului, potrivit căreia ar fi trebuit să se prezinte pentru a fi audiat într-un dosar de corupție transfrontalieră. Este vorba de acuzații potrivit cărora, în 2008, cei de la MOL i-ar fi dat șpagă premierului de atunci al Croației, Ivo Sanader, pentru ca MOL să capete controlul executiv asupra operatorului național de petrol și gaze al Croației, INA, fără ca măcar să cumpere o participație majoritară la compania respectivă.

Ungurii resping cu fermitate acuzațiile și spun că nici măcar nu au primit citația respectivă, iar croații amenință, din proaspăta postură de membri UE, că vor emite un mandat european de arestare pe numele CEO-ului MOL, Zsolt Hernadi, mandat valabil în întreaga Uniune.

Scandalul a izbucnit la scurt timp după ce Croația și Ungaria au început, pe 18 septembrie, negocieri complicate și tensionate pentru stabilirea unei noi structuri a acționariatului companiei și pentru reîmpărțirea puterii de decizie executivă asupra acesteia.

În prezent, cei de la MOL controlează 49,1% din acțiunile INA, având în plus și drepturi speciale în ceea ce privește managementul companiei, rezultate din negocieri anterioare, în timp ce guvernul croat are o participație de 44,8% la operatorul național de petrol și gaze.

Șpagă de 5 milioane de euro

Fostul premier croat, Ivo Sanader, se află în închisoare, după ce a fost condamnat anul trecut la 10 ani de detenție pentru acte de corupție legate de cedarea controlului asupra INA celor de la MOL.

Principala acuzație a fost că ar fi primit, în 2008, o șpagă de 5 milioane de euro de la unguri pentru a facilita celor de la MOL preluarea controlului executiv asupra companiei croate, acuzație negată atât de Sanader, care a făcut recurs, cât și de partea ungară. În 2008, CEO al MOL era tot Zsolt Hernadi.

Ordinul de reținere emis de Tribunalul din Zagreb pe numele CEO-ului MOL, Zsolt Hernadi, vine după ce, potrivit instanței croate, acesta ar fi refuzat să se prezinte la audierile la care fusese convocat de către Biroul croat anticorupție (Uskok), în cazul de corupție în care a fost condamnat fostul premier Sanader.

„Autoritățile ungare au refuzat să coopereze în cadrul investigației, susținând că tot ceea ce este legat de MOL constituie chestiuni de securitate națională a Ungariei”,a declarat un purtător de cuvânt al Tribunalului din Zagreb. Procuratura croată a refuzat să precizeze dacă va declanșa sau nu proceduri de extrădare în cazul lui Zsolt Hernadi.

Mandat european de arestare?

Pe 16 septembrie, procuratura de la Budapesta a respins solicitarea Uskok privind citarea lui Hernadi pentru audieri în ancheta de corupție INA-MOL-Sanader. Cei de la Uskok au suspendat procedurile de investigație în cazul lui Hernadi în decembrie anul trecut, însă le-au reluat pe 10 iulie 2013, după aderarea Croației la UE, în urma căreia justiția croată a căpătat oficial dreptul de a cita cetățeni din alte state ale Uniunii.

Ca urmare a statutului de membru UE, Croația poate emite un ordin european de arestare pe numele CEO-ului MOL, valabil în toate țările comunitare.

„Zsolt Hernadi, deși știe că este investigat în Croația pentru corupție și că a fost citat pentru audieri de către Uskok, refuză să dea curs citației. Acest lucru constituie o obstrucționare a anchetei și demonstrează că există riscul ca Zsolt Hernadi să se sustragă justiției”,se arată într-o declarație oficială a Tribunalului din Zagreb.

În replică, reprezentantul MOL, Pal Kara, a declarat că cei de la MOL nu au cunoștință de nici un fel de solicitare de acest fel din partea autorităților croate pe numele CEO-ului Zsolt Hernadi.

Negocieri dure

„Tribunalul croat încearcă să justifice emiterea ordinului de reținere pe baza unui presupus risc de sustragere din fața justiției, presupunere total nerezonabilă și absolut nejustificată. Considerăm că întregul caz este lipsit de substanță și pare a fi influențat de interesul de a intimida atât compania MOL, cât și pe CEO-ul acesteia”a declarat Kara, adăugând că, în urma unei investigații a autorităților ungare, în ianuarie 2012, atât MOL, cât și Hernadi au fost scoși de sub orice acuzație în cazul respectiv de corupție.

La negocierile cu MOL, guvernul croat solicită ca INA să fie condusă ca o companie independentă și nu ca o subsidiară a MOL. În plus, croații susțin că drepturile de control ale ungurilor asupra managementului INA sunt excesive și îi acuză pe cei de la MOL că nu au investit suficient și adecvat în dezvoltarea companiei.

Potrivit unui oficial MOL, ungurii nu sunt dispuși să cedeze din controlul pe care îl dețin în prezent asupra managementului companiei croate. Singurul acord la care au reușit să ajungă cele două părți, până la izbucnirea scandalului din justiție, este acela de a se întâlni o dată pe lună și de a discuta chestiuni legate de management, controlul costurilor, investiții și repartizarea profitului.

INA are o valoare de piață de 7,3 miliarde de dolari și derulează atât operațiuni de upstream, cât și de downstrean în domeniul petrolului și gazelor, având activități în Croația, Orientul Mijlociu și Africa.

Ungurii ar putea contraataca, cerând despăgubiri

În 2003, statul croat le-a vândut celor de la MOL o participație de 25% la INA, iar ulterior le-a permis ungurilor ca, prin achiziții succesive, să ajungă la nivelul actual de control, de 49,1% din acțiuni.

Potrivit presei croate, cei de la MOL iau în calcul, ca armă la negocierile aflate în derulare, intentarea unei acțiuni contra Croației în justiția internațională, prin care să ceară despăgubiri de circa 350 de milioane de dolari pentru faptul că guvernul de la Zagreb nu și-a îndeplinit angajamentul, asumat în 2009, de a prelua integral business-ul cu gaze naturale al INA, aflat pe pierdere.

Un purtător de cuvânt al MOL a refuzat să comenteze dezvăluirea, însă a lăsat de înțeles că MOL este pregătită să își apere interesele în cazul în care negocierile privind controlul asupra managementului INA nu duc la un rezultat pozitiv.

„Deși este limpede că ajungerea la un acord este în interesul tuturor acționarilor INA, MOL admite că trebuie să acționeze pentru a proteja interesele propriilor acționari. Fiind o companie listată la bursă, MOL are anumite obligații legale față de acționarii săi. Printre acestea se numără aceea de a acționa în justiție, în cazul în care negocierile purtate cu bună credință eșuează. Putem confirma, de asemenea, că MOL dispune de expertiză juridică specializată în legătură cu investițiile sale în INA”, a spus purtătorul de cuvânt al companiei ungare.

Nota noastra:

Iata, intr-adevar, act de coruptie si caz de justitie independenta. Aviz basistilor tembelizati si naivilor care au inghitit hapul propagandei justitiei credibilizate de DNA-ul ajuns un departament de forta al serviciilor secrete externe si de monitorizarea politieneasca romaneasca!

Asta da caz de coruptie, cel din Croatia: legat de instrainarea unei companii nationale, implicand interese nationale. 

Cat timp anticoruptia romaneasca se rezuma la dosare insailate si stupide, cu tinte politice fatise si fara probe este vorba de praf in ochi si rafuiala mafiota la nivel inalt. Nivelul e prea jos ca sa justifice toata structura coercitiva construita, zgomotul e prea mare pentru importanta dosarelor luate in discutie, intr-o tara in care s-a jefuit ca in codru. Asta nu e anticoruptie! (de altfel, insasi “inventatoarea” programului anticoruptie, Alina Mungiu Pippidi, considera ca unele condamnari recente sunt politizate si ca marile afaceri ar putea fi altele, eventual chiar Rosia Montana).

Despre anticoruptie se poate vorbi doar cand se deschid dosare reale, importante, legate de instrainarea companiilor nationale, monopolurilor strategice, a resurselor minerale. 

Anticoruptie nu inseamna stat politienesc. 

Dar asta nu se intampla la noi, unde SRI, de pilda, supravegheaza marea problema nationala a spagilor de BAC sau se ocupa de monitorizarea oricui are ceva de zis liber si neinregimentat in tara asta.


Categorii

1. DIVERSE, Justitie, Stat politienesc

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

5 Commentarii la “CROATIA. Exemplu de anticoruptie ”pe bune”: fost premier acuzat de SPAGA pentru CEDAREA CONTROLULUI COMPANIEI NATIONALE DE PETROL

  1. Un exemplu de anticoruptie “pe bune” este cazul lui Adriean Videanu, cercetat pentru subminarea economiei nationale si pe a carui avere s-a pus sechestru. Este randul basistilor tembelizati sa plateasca pentru furaciuni. Urmeaza Blejnar.

  2. Pingback: Presedintele, parlamentarii si primarii: DEASUPRA LEGII? Problema REALA a legii “superimunitatii”: POLITICIENII VOR SA-SI “SECURIZEZE” STATUTUL CA BANCILE SI MARILE CORPORATII - Recomandari
  3. Pingback: Ipocrizia si substratul real al discursului “ANTICORUPTIE”: INSTITUTIILE EUROPENE SI ACTORII POLITICI NU URMARESC INDEPENDENTA JUSTITIEI, CI DEFINIREA REGULILOR JOCURILOR COLONIALISTE ALE FOAMEI - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare