Curtea Constitutionala a decis in cazul Coman: DREPT DE REZIDENTA PENTRU CUPLURILE DE ACELASI SEX, DAR CODUL CIVIL RAMANE NESCHIMBAT. Inclusiv in articolele despre NERECUNOASTEREA MARIAJELOR GAY/ Referendumul pentru casatorie – pe 30 septembrie?

18-07-2018 6 minute Sublinieri

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis miercuri sesizarea cu privire la dreptul de liberă circulaţie şi şedere a persoanelor de acelaşi sex căsătorite, în spiritul deciziei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, transmite Agerpres.

“S-a admis în sensul că textele criticate sunt constituţionale în măsura în care recunosc dreptul la liberă circulaţie şi la şedere pe teritoriul României. Nu ne-am pronunţat cu privire la recunoaşterea căsătoriei. Am recunoscut în spiritul deciziei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. (…) Decizia (CJUE – n.r.) ne recomandă să nu blocăm accesul la libera circulaţie şi la şedere pe teritoriul României. La asta ne-am referit. Sunt constituţionale în măsura în care recunosc cele două drepturi”, a anunţat preşedintele CCR, Valer Dorneanu.

În iulie 2016, Asociaţia ACCEPT şi Coaliţia anti-discriminare au prezentat cazul soţilor Relu Adrian Coman şi Robert Clabourn Hamilton, cetăţean american, care au dat în judecată statul român în urma refuzului de recunoaştere a căsătoriei lor care a fost oficiată în 2010 la Bruxelles.

Ulterior, pe 29 noiembrie 2016, CCR, sesizată în acest caz, a decis suspendarea cauzei până la primirea răspunsurilor la un set de întrebări adresate CJUE, stabilind ulterior mai multe termene de control.

Pe 5 iunie 2018, CJUE a stabilit, în cauza privindu-i pe cetăţeanul român Relu Adrian Coman şi pe partenerul său de acelaşi sex, cetăţeanul american Robert Clabourn Hamilton, că statele membre ale Uniunii Europene nu pot împiedica libertatea de şedere a unui cetăţean al UE prin refuzul de a acorda soţului său de acelaşi sex, cetăţean al unei ţări non-UE, un drept de şedere derivat pe teritoriul lor.

Sesizată de CCR, CJUE arată că noţiunea de “soţ”, în sensul dispoziţiilor dreptului Uniunii privind libertatea de şedere a cetăţenilor UE şi a membrilor familiilor lor, include soţii de acelaşi sex.

Deşi statele membre sunt libere să autorizeze sau să nu autorizeze căsătoria homosexuală, ele nu pot împiedica libertatea de şedere a unui cetăţean al Uniunii prin refuzul de a acorda soţului său de acelaşi sex, cetăţean al unei ţări non-UE, un drept de şedere derivat pe teritoriul lor, a statuat CJUE.

Din declaraţia lui Valer Dorneanu de acum câteva minute, rezultă că Curtea Constituţională a pronunţat, astăzi, în cazul Coman -oarecum previzibil- o decizie de interpretare a articolelor din Codul civil contestate, în sensul că acestea sunt constituţionale în măsura în care recunosc dreptul la libera circulaţie şi la şedere pe teritoriul Romaniei, în conformitate cu decizia Curţii de Justiţie a UE de acum o lună şi jumătate.

Ceea ce înseamnă că rămâne în picioare dispoziţia Codului Civil (art. 277 alin. 2) referitoare la nerecunoaşterea “căsătoriilor” între persoane de acelaşi sex încheiate în alte state, cu excepţia dreptului partenerului la viza de reşedinţă

Curtea Constituțională a României a admis sesizarea cuplului gay româno-american, privind dreptul la liberă circulație și ședere a persoanelor de același sex căsătorite, în spiritul deciziei CJUE. Totuși, CCR nu recunoaște și căsătoria celor doi.

“S-a admis, în sensul că textele criticate sunt constituţionale, în măsura în care recunosc dreptul la liberă circulaţie şi la şedere pe teritoriul României. Nu ne-am pronunţat cu privire la recunoaşterea căsătoriei. Am recunoscut în spiritul deciziei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene”, a declarat, miercuri, șeful CCR, Valer Dorneanu.

Iustina Ionescu, avocata cuplului gay, acuză Curtea de ipocrizie

Avocata cuplului româno-american, Iustina Ionescu, acuză Curtea de ipocrizie, catalogând decizia CCR „ambiguă” și că „duce la fragmentarea dreptului la familie”.

„Decizia CCR obligă autoritățile să asigure drepturi egale pentru soții de același sex, care se bucură de dreptul lor la liberă circulație. Totuși, această decizie nu obligă la recunoașterea tuturor căsătoriilor între persoane de același sex încheiate în afara țării, nici la recunoașterea tuturor drepturilor ca familie pentru cetățenii căsătoriți recunoscuți în vederea șederii  – această situație ambiguă duce la fragmentarea dreptului la familie. Practic, odată ce o familie este recunoscută pentru stabilirea reședinței, este o ipocrizie să nu fie recunoscută pentru toate drepturile sale.  De asemenea, cetățenii europeni sunt recunoscuți ca fiind căsătoriți, în timp ce doi români gay căsătoriți peste granițe sunt în continuare tratați ca doi străini, în loc să fie considerați o familie,” a declarat Iustina Ionescu, avocată de drepturile omului și membră a Asociației ACCEPT.

Adrian Coman: Vreau să văd partea pozitivă, și anume că este recunoscută căsătoria noastră pentru dreptul de ședere

Adrian Coman, românul căsătorit cu americanul Clai Hamilton în Belgia, a declarat, pentru revista Newsweek România, că, deși Curtea Constituțională  nu a recunoscut căsătoria lui, este bucuros că măcar i s-a acordat dreptul de ședere soțului său.

„Suntem recunoscători CCR că au trimis intrebarile celeilalte curti (CJUE, n.r.) si că astăzi au decis recunoasterea acelei decizii. Asta ne-a adus in instanta în România, reședinta pentru Clai. Sigur, noi am ridicat în fata CCR problema recunoașterii celorlalte drepturi de care avem nevoie in Romania (asigurari, drepturi patromoniale) si, în plus, e vorba de demnitatea umană, de recunoașterea noastră ca o familie. Trebuie să așteptăm motivarea CCR, însă, din anunțul de astăzi, rezultă că nu se referă la alte drepturi in decizia lor. Vreau să văd partea pozitivă, și anume că este recunoscută căsătoria noastră, pentru dreptul de ședere în România”, a explicat Adrian Coman.

Asociațiile gay salută decizia

Președintele asociației Accept, Florin Buhuceanu, a apreciat că decizia CCR de miercuri este „un prim pas către o stare de normalitate”, cerând însă din nou reglementarea parteneriatului civil în România.

În mod similar, și asociația Mozaiq a salutat decizia CCR, dar a atras atenția că hotărârea Curții este„limitativă și nu acoperă alte drepturi asociate căsătoriei”, prin urmare „statul are o datorie să ofere drepturi egale tuturor cetățenilor, mai ales în contextul consolidării mișcărilor conservatoare și a încercării de modificare a definiției familiei în Constituției”.  […]

II. În aceeași zi, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României, al art.11 alin.(1) lit.d) și al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a pronunțat asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.277 alin.(2) și (4) din Codul civil, text cu denumirea marginală ”Interzicerea sau echivalarea unor forme de conviețuire cu căsătoria”, având următorul cuprins :

„(2) Căsătoriile dintre persoane de același sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetățeni români, fie de cetățeni străini nu sunt recunoscute în România.[…]”

„(4) Dispozițiile legale privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spațiului Economic European rămân aplicabile.”

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.277 alin.(2) și (4) din Codul civil sunt constituționale în măsura în care permit acordarea dreptului de ședere pe teritoriul statului român, în condițiile stipulate de dreptul european, soților – cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene și/sau cetăţeni ai statelor terțe – din căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex, încheiate sau contractate într-un stat membru al Uniunii Europene.

În motivarea soluției pronunțate, Curtea a aplicat considerentele reținute de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (Marea Cameră) în Hotărârea din 5 iunie 2018, în Cauza C-673/16, pronunțată ca urmare a cererii formulate de Curtea Constituțională a României din data de 29 noiembrie 2016, prin care au fost adresate instanței europene întrebări preliminare cu privire la incidența Directivei 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora în materia căsătoriilor dintre persoane de același sex. Plecând de la premisa că dreptul la respectarea vieții private și de familie, garantat de articolul 7 din Carta drepturilor fundamentale, este un drept fundamental, având același domeniu de aplicare precum cel garantat de articolul 8 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, și având în vedere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia relația pe care o are un cuplu format din persoane de același sex este susceptibilă să intre în sfera noțiunii „viață privată”, precum și a noțiunii „viață de familie” la fel ca cea a unui cuplu heterosexual, care se află în aceeași situație, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că ”articolul 21 alineatul (1) TFUE trebuie să fie interpretat în sensul că se opune ca autoritățile competente ale statului membru a cărui cetățenie o deține cetățeanul Uniunii să refuze acordarea unui drept de ședere pe teritoriul acestui stat resortisantului unui stat terț, de același sex, pentru motivul că dreptul statului membru menționat nu prevede căsătoria între persoane de același sex”. De asemenea, instanța europeană a dispus că ”articolul 21 alineatul (1) TFUE trebuie interpretat în sensul că, în împrejurări precum cele în discuție în litigiul principal, resortisantul unui stat terț, de același sex ca cetățeanul Uniunii, a cărui căsătorie cu acesta din urmă a fost încheiată într-un stat membru conform dreptului acestui stat, dispune de un drept de ședere pe o perioadă mai mare de trei luni pe teritoriul statului membru a cărui cetățenie o deține cetățeanul Uniunii”. Curtea a arătat că, astfel cum reiese din cuprinsul articolului 7 alineatul (2) din Directiva 2004/38, dreptul de ședere prevăzut la alineatul (1) al acestui articol se extinde asupra membrilor de familie care nu au cetățenia unui stat membru, în cazul în care ei însoțesc ori se alătură cetățeanului Uniunii în statul membru gazdă, dacă cetățeanul Uniunii îndeplinește condițiile menționate la alineatul (1) litera (a), (b) sau (c) a aceluiași articol.

Aplicând aceste considerente, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art.277 alin.(2) și (4) din Codul civil nu pot constitui temeiul pentru autoritățile competente ale statului român de a refuza acordarea dreptului de ședere pe teritoriul României soțului – resortisant al unui stat membru al Uniunii Europene și/sau a unui stat terț, persoană de același sex, care este legat printr-o căsătorie, legal încheiată pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, cu un cetățean român sau străin, pentru motivul că dreptul intern român nu prevede/recunoaște căsătoria între persoane de același sex.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței de judecată care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Judecătoria Sectorului 5 București – Secția civilă.

Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

După ce preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, mai este nevoie doar de un vot al Senatului pentru a se convoca referendumul pentru modificarea Constituţiei, în sensul definirii căsătoriei ca uniune între un bărbat şi o femeie.

Surse parlamentare au precizat, pentru STIRIPESURSE.RO, că s-a ajuns la un consens între susţinătorii referendumului. Astfel, în prima săptămâna din septembrie va fi votat în Senatul României proiectul Referendumului pentru definirea Căsătoriei, urmând ca data votului să fie fixată pe 30 septembrie.

În prezent, alineatul (1) al Articolului 48 din Constituţie prevede că “Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.” În noua formă din iniţiativa legislativă, Familia „se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie”.

Pe data de 9 mai 2017, Camera Deputaţilor a adoptat cu o largă majoritate iniţiativa legislativă. De la acel moment. Senatul nu a mai făcut demersurile necesare pentru adoptarea iniţiativei, în calitate de cameră decizională.

Pe de altă parte, Parlamentul a adoptat anul trecut şi un proiectul de modificare și completare a Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului. Proiectul prevede în primul rând că referendumul de revizuire a Constituției trebuie să aibă loc în termen de 30 de zile de la adoptarea de către Parlament a inițiativei de revizuire. Contestat de PNL la CCR, proiectul a fost declarat constituţional, însă preşedintele Iohannis l-a trimis la Parlament pentru reexaminare şi, ulterior, din nou la CCR. Judecătorii constituţionali au respins la începutul lunii sesizarea preşedintelui.


Categorii

1. ȘTIRI, Homosexualitate, Razboiul impotriva familiei / vietii/ copiilor

Etichete (taguri)

, , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

3 Commentarii la “Curtea Constitutionala a decis in cazul Coman: DREPT DE REZIDENTA PENTRU CUPLURILE DE ACELASI SEX, DAR CODUL CIVIL RAMANE NESCHIMBAT. Inclusiv in articolele despre NERECUNOASTEREA MARIAJELOR GAY/ Referendumul pentru casatorie – pe 30 septembrie?

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare