De ce ar fi IMINENTA bombardarea Iranului de catre Israel
- Hotnews: Patru motive pentru care bombardamentele Tsahalului asupra complexelor nucleare ale Iranului par iminente
David Ignatus, editorialist la Washington Post, a starnit recent emotie cand a relatat afirmatiile lui Leon Panetta, secretarul american al Apararii: Israelul ar putea ataca Iranul si complexele sale nucleare “in aprilie, in mai sau in iunie”.
Atunci cand un secretar al Apararii in exercitiu – care are acces la informatii rareori cunoscute marelui public – avanseaza acest tip de predictii, observatorii au motive evidente sa le asculte. Iata ca au trecut zece ani de cand comunitatea internationala se confrunta cu chestiunea dosarului nuclear iranian, iar amenintarea unui atac a crescut constant, fara insa sa se concretizeze pana in prezent. De ce lucrurile ar sta altfel acum?, se intreaba Robert Haddick, redactor sef la Small Wars Journal, intr-un articol publicat de Slate.fr.In prezent, un atac aerian al Israelului impotriva Iranului ar parea teribil de imprudent si inutil, in conditiile in care noile sanctiuni internationale vizand bancile si piata petrolului iranian sunt de o severitate fara precedent. Si totusi, pentru Israel, timpul pentru reflectie pare sa se fi scurs. Sanctiunile impotriva Iranului au venit prea tarziu. Iar cand strategii israelieni fac inventarul avantajelor si alternativelor posibile, alegerea unui atac aerian pare viabila: regretabila si riscanta, desigur, dar cu siguranta nu imprudenta.
Iata mai jos patru motive invocate de Robert Haddick
1. Urgenta
In editorialul publicat in Washington Post, Ignatius scrie ca o ofensiva aeriana israeliana ar urma sa aiba loc la finele primaverii lui 2012. Pentru ce atat de repede? Pana acum, nu exista dovezi clare ca Iranul s-a lansat in producerea armelor nucleare.
Dar, asa cum indica un raport recent al Bipartisan Policy Center, initiativa de imbogatire a uraniului iranian continua sa progreseze, chiar si dupa atacul informatic Stuxnet si asasinarea mai multor oameni de stiinta implicati in domeniul nuclear. Potrivit acestui raport, Iranul ar fi in curs de instalare – cu succes – a unor centrifuge perfectionate de imbogatire a uraniului.
Un alt motiv de ingrijorare pentru Israel: Iranul instaleaza acum centrifuge in muntii Fordow, in apropiere de Qom – un buncar prea adanc pentru a fi atins de bombe.
Inspectorii AIEA supravegheaza pe teren producerea combustibilului nuclear iar daca ar constata o utilizare militara ar semnala-o imediat. Teheranul stie ca o astfel de incalcare a pragului nuclear (expulzarea inspectorilor, urmata de imbogatirea rapida a uraniului pentru a atinge calitatea militara) ar reprezenta un motiv de razboi urmat imediat de atacuri aeriene israeliene.
Guvernul israelian considera ca este posibil ca, odata ce va fi operational deplin, situl de la Fordow va permite Iranului sa depaseasca acest prag nuclear fara teama bombardamentelor si ca Teheranul va dispune de uraniu pentru alimentarea mai multor bombe. Daca ar fi sa credem raportul Bipartisan Center, Iranul va ajunge in aceasta pozitie la finele acestui an. Potrivit New York Times, previziunile oficialilor americani si israelieni difera in ceea ce priveste intrarea in aceasta “zona de imunitate”.
2. Alternativele la actiunea militara nu sunt destul de eficiente
Liderii israelieni stiu perfect ce risca daca pornesc razboiul. O respingere a solutiilor pasnice trebuie sa fie justificata de motive convingatoare.
Sanctiunile internationale afecteaza vizibil regimul iranian dar nu au reusit sa incetineasca programul nuclear si nu vor avea niciun efect asupra calendarului descris mai sus. In conditiile in care Rusia, China si India vor continua sa sustina Iranului economic si politic, sanctiunile nu pot deveni atat de severe incat sa modifice estimarile israeliene ale riscurilor.
Arsenalul nuclear israelian este tinut secret, dar majoritatea membrilor comunitatii internationale estimeaza ca acesta exista si este semnificativ. De ce nu ar fi acesta suficient pentru a descuraja un eventual atac nuclear iranian? Populatia si teritoriul israelian sunt atat de reduse incat ar fi suficienta o singura ogiva pentru a le da o lovitura devastatoare. Israelul nu cere altceva decat capacitatea de a dispune de o lovitura de riposta – capacitatea de a supravietui primului atac.
In timpul Razboiului Rece, Statele Unite si Uniunea Sovietica s-au dotat cu aceasta capacitate creand flote de submarine echipate cu rachete balistice; Acestea patruleaza in continuu si reprezinta o amenintare constanta asupra adversarului. Ori, Israelul dispune de putine submarine si niciunul nu este alimentat cu energie nucleare, care permite patrularea in stare de imersiune o perioada indelungata de timp. In plus, strategii si sistemul de comanda si control ar putea sa nu supravietuiasca unei prime lovituri nucleare iraniene.
Chiar si daca Iranul incearca sa obtina arma nucleara cu singurul scop de a avea propriul sau arsenal de disuasiune, regiunea ar fi puternic destabilizata. Durata de zbor extrem de redusa a rachetelor, fragilitatea sistemelor de alerta rapida si absenta dispozitivelor de atac secundar (care sa supravietuiasca primei lovituri) ar instaura o dinamica exploziva: fiecare dintre cele doua tari va fi tentata sa faca primul pas. Daca Israelul va ataca Iranul in urmatoarele luni, ar fi in primul rand pentru a preveni un astfel de scenariu.
3. Avantajele escaladarii violentelor
Orice atac vizand complexele nucleare iraniene ar impinge aviatia israeliana la limitele sale. Tintele importante se afla la limita duratei de zbor a bombardierelor israeliene. Spatiul aerian irakian – care se afla pe traiectoria cea mai scurta intre Israel si Iran – nu este aparat in prezent, oferind un motiv suplimentar pentru un atac cat mai rapid posibil.
Tsahal dispune de un arsenal limitat de bombe anti-buncar. Ele ar putea afecta uzina subterana de imbogatire a uraniului de la Natanz, dar probabil ca nu vor avea niciun afect asupra complexului de la Fordow. In plus, Iranul a ascuns si disimulat cu siguranta alte instalatii nucleare. O lovitura israeliana nu ar avea deci decat un efect limitat – si temporar – asupra programului nuclear iranian.
Care ar fi atunci interesul pentru un astfel de atac, care ar putea declansa un conflict mult mai extins? In realitate, liderii israelieni ar putea avea motive sa spere in declansarea unui conflict mai mare si mai intens, inainte ca Iranul sa devina o putere nucleara.
In aceasta ipoteza, Israelul ar declansa ostilitatile, lansad atacuri aerriene asupra instalatiilor nucleare ale Iranului. Liderii israelieni ar putea atunci – paradoxal – sa spere intr-o riposta iraniana, ceea ce le-ar permite sa justifice noi atacuri care ar viza, de data aceasta, industria petrolului, retelele de distributie a electricitatii si sistemele de comunicatie.
Un scenariu si mai avantajos pentru Israel: Iranul ar putea reactiona inchizand stramtoarea Ormuz sau atacand fortele SUA stationate in regiune, ceea ce ar antrena Comandamentul central american in acest conflict. Liderii israelieni estimeaza ca ar putea controla aceasta escaladare a violentelor, in conditiile in care o intensificare a conflictului ar fi mai nefasta pentru Iran decat pentru Israel.
Tsahal a lansat deja lovituri aeriene care au vizat programele nucleare irakiene (1981) si siriene (2007). Saddam Hussein si Bashar al-Assad nu au ripostat – stiind ca, fara indoiala, ca Israelul va controla situatia, avand in vedere suprematia aeriana pe care o detine. Iar liderii israelieni au motive sa creada si cum ca Teheranul va ajunge la aceeasi concluzie.
Cum se va proceda cu rachetele Hezbollah si Hamas, fortele iraniene de substitutie, amplasate la nord si la sud de principalele centre de populatie ale Israelului? Liderii israelieni considera ca sunt mai bine inarmat acum in fata acestei amenintari decat erau in 2006. Si nimic nu ne permite sa afirmam ca Hezbollahul si Hamasul vor asculta Teheranul, daca acesta ordona un atac. Stiu ca riposta noii armate israeliene ar putea fi devastatoare.
Iar Hezbollah ar putea avea un alt motiv excelent pentru a da dovada de prudenta. Daca regimul lui Assad se prabuseste la Damasc, miscarea si-ar pierde principalul protector si ar risca sa fie izolata, la mana dusmanului sau. In aceste conditii, provocarea unui atac al fortelor terestre israeliene in sudul Libanului nu pare o strategie buna.
4. Stapanirea jocului
Un atac israelian care ar viza complexele nucleare iraniene nu ar provoca, fara indoiala, sfarsitul programului nuclear al Teheranului. Iranul va degaja caile de acces la situl Fordow si va putea construi noi instalatii secrete de cercetare si de productie, in buncare ascunse sub zonele rezidentiale, de exemplu. In 1981, Israelul a compromis grav programul nuclear irakian, distrugand reactorul de la Osirak, aflat atunci in constructie. Saddam Hussein si-a relansat atunci proiectul in secret, ia Israelul se poate astepta la aceeasi perseverenta din partea Iranului.
Poate iesi Israelul in pozitie de forta din acest conflict? Este posibil ca liderii israelieni sa aiba in vedere un conflict pe termen lung impotriva programului iranian. Obiectivul – incetinirea la maxim a acestui program, in asteptarea unei schimbari de regim la Teheran. Prin lansarea unor lovituri sporadice si repetate asupra tintelor nucleare, Israelul ar putea incerca sa demoralizeze angajatii din aceasta industrie, sa intrerupa operatiunile sale si sa urce semnificativ costurile programului. In timp, sanctiunile internationale vor slabi economia civila si vor afecta progresiv sustinerea de care se bucura regimul in randul populatiei.
Pentru Israel, solutia cea mai buna ar fi abandonarea programului nuclear iranian sau o rebeliune in sanul regimului.
Daca Israelul trece la ofensiva, Teheranul se va apara cu inversunare. Iranul incearca acum sa cumpere sisteme chinezesti sau rusesti de aparare anti-aeriana. Va incerca sa obtina sprijinul comunitatii internationale in fata agresiunii israeliene. Loviturile Tsahal vor perturba pietele petroliere si financiare si ar putea chiar sa afecteze economia mondiala. Atunci, Israelul va fi pus la colt, ceea ce ar putea avea consecinte politice si economice importante.
Si totusi, exista sanse mici ca aceste consecinte sa descurajeze Tsahalul sa atace. Puterea nucleara este o linie rosie iar Israelul si-a impiedicat deja doi adversari sa treaca aceasta linie. La fel ca in 1981 si in 2007, liderii israelieni au motive intemeiate sa creada ca vor reusi sa controleze jocul si ca vor evita cele mai negre scenarii. In sfarsit – si poate acesta este elementul cel mai important – Israelul se afla intr-o situatie de extrema urgenta. Va trebui sa se lanseze singur in acest conflict, care promite sa fie unul lung si deosebit de dificil, incheie Robert Haddick.
Legaturi:
- ISRAEL VA ATACA IRANUL IN 2012, conform unor previziuni
- Analistul Richard Silverstein: sunt sanse mai mari de 50% ca ISRAELUL SA ATACE IRANUL
- Consilier de securitate: ISRAEL ARE UN AN, POATE DOI, PENTRU A ATACA IRANUL. Analize si evolutii in dosarul ”Iranul nuclear”
*
- Seful Statului Major al Armatei Ruse despre RISCUL CRESCUT al unui RAZBOI NUCLEAR la granitele fostei URSS
- RUSIA crede ca ORICE ATAC ASUPRA IRANULUI ar fi o ”GRAVA EROARE”. Washington Post: un expert rus ar fi omul cheie din spatele ”ARMELOR NUCLEARE” IRANIENE
- Rusia crede ca ATACAREA IRANULUI ar provoca o CATASTROFA
- Presa rusa: RUSIA S-AR PREGATI DE UN ATAC APROPIAT AL SUA SI ISRAEL ASUPRA IRANULUI. Rusii si-au mutat trupe langa Turcia
*
- Iran isi consolideaza prezenta militara maritima, taie internetul, iar un oficial publica PLANUL DE DISTRUGERE A ISRAELULUI
- Leon Panetta (Pentagon): Israel ar putea ataca Iranul in aceasta primavara/ “RAZBOIUL SE COACE IN VAILE HERMONULUI”
- FLORIN CHILIAN: ”BASESCU SI UNGUREANU NE BAGA IN RAZBOI CU IRANUL!”/ Ambasadele din Israel isi fac planuri de evacuare
- “Razboi iminent intre SUA si Iran”/ STUXNET: ARMA CIBERNETICA/ Rusia vs NATO: “dialogul surzilor” pe tema scutului antiracheta
*
Daca Iranul va fi atacat vor reactiona cu siguranta China si Rusia. Iranul este a 4-a exportatoare de petrol, a 2-a la gaze.Teritoriul iranian este cat al Germaniei, Frantei, Olandei si Belgiei la un loc. Cine are trupe sa -i ocupe si sa caute centrifuge de imbogatire a uraniului in muntii imensi si in doua deserturi.In razboiul cu Irakul au pierdut in 8 ani , 1 milion de soldati. Nu cred ca vor renunta la ideea de a se dota cu arma nucleara. Nu e de joaca , nu e o poveste palpitanta. Daca se declanseaza ostilitatile, intreaga lume va fi atrasa in valtoarea focului.Nimic nu va mai fi macar ca acum.
“Israelul (…) va trebui sa se lanseze singur in acest conflict, care promite sa fie unul lung si deosebit de dificil” dar, inclin sa cred ca nu o va face in mod direct, ci va cauta un nou iuda – in persoana americana – care insa are ceva treburi mult mai urgente de rezolvat acum… cel putin pana la alegeri.
http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=izUkZpTft2w#!
Un clip de campanie electorala Barack Obama in care se doreste suportul israelitenilor.Si asta in ciuda numarului mic de alegatori.
http://www.romanialibera.ro/actualitate/mapamond/dmitri-medvedev-si-mahmoud-ahmadinejad-au-discutat-despre-situatia-din-siria-254606.html
http://www.gandul.info/international/rusia-despre-catastrofa-care-ar-putea-astepta-iranul-9328409
@admin:
cred ca articolele din Gandul trebuie referite insotite aproape permanent de observatii suplimentare (din cauza incompetentei celor care le produc).
Titlul articolului este (voit sau nu) dat astfel incat sa induca in oroare, pardon, eroare. Rusia nu zice ca o catastrofa ar putea astepta Iranul ci cu totul altceva:
“”Un atac militar împotriva Iranului ar fi “catastrofal” pentru regiunea Orientului Mijlociu şi pentru “întreg sistemul relaţiilor internaţionale”, apreciază adjunctul ministrului rus de Externe, Ghennadi Gatilov, referindu-se la recentele zvonuri privind un posibil atac al Israelului, informează AFP.
“Orice scenariu militar împotriva Iranului va fi catastrofal pentru regiune şi, fără îndoială, pentru sistemul relaţiilor internaţionale în ansamblul său”, a declarat Gatilov în cursul unei conferinţe de presă.”
E o diferenta ca de la cer la pamant.
@Lira:
nu as fi atat de sigur ca Rusia si China vor reactiona, acestea isi apara doar interesele din Iran.
Atata vreme cat acestea nu sunt afectate in mod semnificativ (adica daca Israel va lovi punctual tinte legate strict de programul nuclear iranian) de un potential atac militar, vor sta in banca lor.
La ce tehnologii militare au cele doua forte Israel si Iran e imposibil de crezut ca vor fi lovituri punctuale .Atat Israelul care detine tehnologii extrem de performante dar si Iranul care sunt alimentati de rusi si chinezi pot declansa un macel incontrolabil . Nu e de joaca .Nu va mai fi ca in Irak sau Siria cand au fost bombardate uzinele de imbogatire a uraniului. Sa credem ca cumpatarea va invinge iar marile puteri militare vor gasi o solutie pasnica. Conflictul acesta odata izbucnit va fi de neoprit. Toate natiunile mari au strategi ,analisti dar sa nu uitam ca si inaintea celor doua razb. mondiale au fost suficiente minti luminate care nu s-au putut impune in fata dezastrului.
M-am tot gindit zilele acestea , daca nu cumva chiar in acest stadiu al desfasurarii ostilitatilor nu exista vreo forma oarecare de moneda globala prin care sa se denomineze valorile economice.
Rind pe rind , mi-au trecut prin minte DST-ul FMI-ului, alt cos de valute, aurul, argintul… Toate se tranzactioneaza global insa le lipseste ceva…si anume caracterul vital!
Asa m-am apropiat de ideea cum ca PETROLUL ar putea preinchipui acea “moneda” globala, digitala a viitorului (nu prea indepartat! ).
Desi imaginatia nu este o virtute crestina , ma gindesc ca un razboi declansat , sa spunem anul acesta, in conditiile in care UE inca incearca sa devina SUE chiar are forta sa aduca haosul in intreaga lume(si ma gindesc la acea strimtorare mare din Evanghelie).
Daca fara aur sau arginti, cu euro sau fara dolari mai putem schita cite ceva , fara petrol haosul este deplin.
Dependenta noastra de petrol este totala!
Cred ca e suficient sa exista o perioada de doua saptamini fara un gram de combustibil si haosul va fi deplin. Disperarea ar impinge lumea sa accepte orice(trist!) pentru a circula masina de piine, sau cea care aduce medicamente la farmacia din colt.
Toata dezvoltarea societatii contemporane (dublata ce-i drept de involutia spre nihilism) se datoreaza petrolului, si cred ca acest lichid viscos va juca un oarece rol in desfasurarea evenimentelor nefericite viitoare.
Nici Arabia Saudita nu are forta sa livreze suficient de mult petrol , peste noapte, si e foarte posibil ca Iranul sa atace facilitatile saudite si adinceasca calvarul …
… Si in vremea asta, unii fac frazeologie si gramatica biblica, “induhovniciti” pina la litera …
Doamne ajuta!
@ Narcis:
Si asta nu ar fi asa rau. Grav este ca talcuirea Scripturii si inca a celei mai grele carti a sa, Apocalipsa, in care Sfintii Parinti cei mai luminati si mai plini de frica lui Dumnezeu, nu indrazneau sa intre pentru a talcui cele tainice, astazi sunt la degetul mic al bloggerilor si teologilor improvizati “la o tigara”, iar chestiunile de viata si de moarte ale omenirii se transeaza pac-pac pe internet, la o forumita mica, cat ai zice…. 666 🙂 🙁 Si asa ajungem la toate aberatiile si ereziile, fara cea mai mica tresarire. De exemplu, la teoriile pre-pecetilor sau la pecetile diferite, dupa caz: unele inainte de Antihrist, sub o anumita forma, si altele dupa Antihrist, sub alta forma.
Bine zicea parintele Amfilohie, obsedant chiar, asta vara: “ASTAZI LIPSESTE FRICA DE DUMNEZEU DIN LUME! Nici macar crestinii nu mai au frica de Dumnezeu!”
“De-as mai duce-o pan’ la toamna, lelita Ioana…”(Ioana Radu)
Se pare ca NU si ca in curand se va auzi glasul armelor, iar arsenalul care se pregateste va depasi, la un anumit moment, sfera armamentului … sa-i spunem “conventional”, trecandu-se la arme folosite in premiera mondiala.
Dar sa vedem “ce-i mana pe ei in lupta” vorba poetului. Pentru inceput, sa ne gandim cine sunt “protagonistii” acestei intamplari. Mergand si cercetandu-le trecutul, vedem ca pricnina conflictului dintre ismaeliti si evrei, in cazul de fata, e veche, atat de veche, incat o putem regasi chiar si daca deschidem Biblia. Stim cu totii, ca patriarhului Avraam (Avram), atunci cand a fost ales de Dumnezeu si scos din tinutul Ur, i s-a promis ca va fi “Parinte al multor neamuri”. Stim de asemenea, ca el fiind in varsta, nu avea urmasi si ca atare, sotia sa Sara l-a sfatuit “sa intre la slujnica sa Agar”, caci se stia a fi stearpa, fiind si slaba in credinta si neluand in seama ca ceea ce-i cu neputinta la oameni e cu putinta la Dumnezeu. Ca atare, slujnica “ramane grea” si ii naste patriarhului un fiu, pe Ismael. Conform obiceiului semitic, mostenitorul era “cel dintai nascut”, asta insemnand primul urmas de parte barbateasca. Continuand istorisirea, vedem ca slujnica isi cam luase nasul la purtare, considerand ca are o ascendenta asupra stapanei sale, data tocmai de fiul sau. Intre timp si Saara naste pe Isaac, iar conflictul dintre slujnica si stapana cunoaste noi dimensiuni, ale concurentei pe mostenire. Dupa toate iesirile impertinentei sljnice, aceasta isi primeste pedeapsa izgonirii in pustie impreuna cu fiul ei, care era suficient de marisor pentru a intelege traiul de restrictie pe care trebuia sa-l duca de acum incolo. Bineinteles, ca aceasta pedeapsa nu a fost primita cu bucurie nici de slujnica, nici de fiul sau, care si-a jurat razbunare. In inchipuirea sa, el era cel care, conform acelui obicei sus-amintit, trebuia sa beneficieze de toate drepturile conferite de calitatea sa de intai nascut.
O alta profetie, referitoare la acest Ismael, spune ca el va fi unul ce se va situa impotriva tuturor OAMENILOR si toti OAMENII vor fi impotriva sa.
“Iata, tu ai ramas grea – ii zise ingerul Domnului – si vei naste un fiu si vei pune numele lui Ismael, pentru ca a auzit Domnul suferinta ta. Acela va fi ca un asin salbatic intre OAMENI, mainile lui vor fi asupra tuturor si mainile tuturor vor fi asupra lui, dar el va sta darz in fata tuturor fratilor lui”. (Facere 16, 11-12)
Sa vedem ce inseamna aceasta. Era numit “asin salbatic”, adica un om nesupus cuiva, fapt intarit si de finalul acestei profetii, ca “va sta darz in fata tututor”.
De partea cealalta, evreii au dat dovada, in decursul istoriei lor, de o cruzime fara margini. Ca a fost asa, o vedem inca de la inceputurile Scripturii. Au ucis proorocii, trimisi de Dumnezeu, sa-i civilizeze si sa-i aduca pe calea cea buna; l-au ucis pe cel mai mare barbat “dintre cei nascuti din femeie”: Ioan Botezatorul – Irod era evreu si stim si ce moralitate avea – in fine, L-au omorat si pe Hristos, tot in interesul asa-zisei slujiri aduse lui Dumnezeu: “Mai bine sa moara un om pentru popor, decat sa ne piara tot neamul” (Caiafa, Marele Preot). Atunci, pe Golgota au strigat: “sangele Lui asupra noastra si asupra fiilor nostri!” Insa o lege pe care chipurile o respectau, dar numai atunci cand le venea bine, era Legea talionului, care cerea moarte pentru moarte. De aceea s-au temut si se tem in continuare, ca vor fi omorati, in tot felul de holocausturi. Dar ce sa mai spunem atunci cand insusi Hitler, marele ucigas de evrei, era pe jumatate evreu si el.
De foarte multe ori in istoria lor, ei s-au crezut amenintati de atentate indreptate la adresa lor si puse la cale de diferite neamuri cu care au venit in contact, manifestand astfel semnele unei schizofrenii paranoide. Ideile delirante in schizofrenia paranoida sunt de regulă de persecuţie sau de grandoare ori mixte, dar pot apare de asemenea şi idei delirante cu alte teme (de ex: de gelozie, religiozitate sau somatizare). Ideile delirante pot fi multiple, dar de regulă sunt organizate în jurul unei teme coerente. Elementele asociate includ anxietatea, furia, răceala şi cearta. Individul poate avea o manieră de a fi superior şi protector. Combinarea ideilor delirante de persecuţie şi de grandoare cu furia poate predispune persoana cu schizofrenie paranoida la violenţă. In mod tipic pacientii cu schizofrenie paranoida sunt tensionati, suspiciosi si rezervati, adesea ostili si agresivi. Se pot comporta destul de bine in societate si in anumite domenii inteligenta ramane ridicata.
http://schizofrenie.psihologia.info.ro/?p=87
La o simpla observare a unor personalitati desprinse din patriarhala lor istorie, se observa teama de a fi asasinati, de cele mai multe ori, aceasta teama neavand un suport real, pericolul fiind doar in inchipuirea acelor salbatici, ei fiind de fapt cei periculosi pentru societatile in care se nimereau sa traiasca. Se stie ca pentru evrei nu Tora, corespondenta a Vechiului Testament biblic, ci Talmudul reprezinta o carte cu o autoritate mai mare, iar daca e citita, te ingrozesti de cate sunt si au fost capabili sa faca si sa gandeasca acesti “ovreicuti neajutorati”.
(…)
Pentru a scurta acest comentariu, hai sa-i vedem pe acesti evrei mai in zilele noastre! Daca pe un aeroport al lumii aterizeaza o aeronava a companiei EL AL (compania de aviatie israeliana), automat se ridica nivelul de alerta de securitate, tocmai pentru a proteja pasagerii acelui zbor impotriva unor “atentate”. Iata ca frica de atentat la viata evreilor nu a incetat, fapt ce ne duce iarasi cu gandul la stiinta psihiatriei, care ne arata ca de cele mai multe ori tarele psihice ale parintilor se regasesc si la urmasii lor, in proportie destul de mare.
Incheind aceasta paranteza si revenind la problematica razboiului, vedem ca evreii, constienti fiind de imposibilitatea de a face singuri fata unei lumi arabe care tinde sa se uneasca si-au cautat si creat aliati, care sa-i sprijine in lupta lor pentru instaurarea regatului Sionist si a Noii Ordini Mondiale. Si asa au ajuns, prin speculatia puterii banului, sa aiba ca partener constant o tara fara istorie, formata din toate scursurile Europei Occidentale ce au colonizat bastinasii tinutului de peste ocean, care in 1776 si-au declarat independenta fata de Coroana Britanica. Se intelege ca m-am referit la SUA.
Si pentru ca una din comentatoarele acestui articol a facut trimitere la campania lui Barack Hussein Obama si la ajutorul financiar evreiesc nemaintalnit pana atunci, acordat pentru sprijinirea unui candidat pentru Casa Alba, sa retinem ca tot in acea perioada se anunta ca au fost pregatite toate blocurile de piatra pentru reconstructia Templului de la Ierusalim. “Cine are urechi de auzit, sa auda!” si as continua “si minte de priceput, sa priceapa”. Iata motivatia pentru acel “sprijin”. O natie atat de mercantila, precum evreii, nu face daruri in mod gratuit.
Acum se va gasi prilej, daca nu, se va crea, pentru ca “exportatorul de terorism” sa plateasca politica paguboasa a acestor asasini judeo-americani. Intr-un alt comentariu, facut pe tema terorismului, tot pe site-ul acesta, dar la un articol mai vechi, spuneam ca acea poveste cu teroristi nu mai prinde nici in Romania, nici in America si ca vinovatii pentru 11 septembrie 2001 nu trebuie cautati nici prin scorburile Tikritului (facand aluzie la arestarea lui Saddam Hussein), nici prin muntii Afganistanului ( pe unde il cautasera de zor americanii pe Bin Laden), nici in curtea lui Ahmadinejad, ci la Casa Alba.
Oameni buni, pregatiti-va sufleteste sa traiti ISTORIA… cea MARE.
“Alea iacta est” Zarurile au fost aruncate.
@Bellum religio
Clipul cu pricina a starnit destule comentarii aprinse in ambele tabere de sa crezi ca acum se rup relatiile atat de incordate. Asta se intampla la finele lui ianuarie 2012.Acum insa, Haaretz publica un articol de mare-mirare: http://www.haaretz.com/blogs/west-of-eden/israel-can-rely-only-on-america-and-sigh-the-countries-of-western-europe-1.414564
O fi oare raspunsul la temeneaua jalnica a lui Obama?
@Bellum religio:
va grabiti. Problema iraniana are deja mai mult de o decada de zaruri aruncate. Momentan au inceput rusii sa joace sah la mare arta prin Siria si prin alte locuri asa ca mai avem un pic pana la istoria aceea mare (orice ar insemna asta in acceptiunea dumneavoastra).
@carmen:
Se spune ca informatia e precum pestele din apa. Cu totii stim ca exista pesti in apa, dar nu toti ii si pescuim. De asemenea, binecunoscut este si faptul ca nu in toate apele traiesc pesti, unele fiind simple balti, in care cel mult se vor putea gasi broaste, altele sunt mai sarate, altele mai dulci. La fel de adevarat e si faptul ca pescarul ce merge sa pescuiasca se poate intoarce cu barca plina de peste sau … dimpotriva, dand vina pe ghinion, desi poate nu s-a dus pregatit cu cele necesare, nu s-a dus la timpul potrivit, nu s-a dus in locul potrivit sau poate chiar, intr-adevar a avut ghinion.
Va felicit pentru osardia in cautarea informatiei, in interpretarea ei, dar mai ales pentru gasirea ei in locurile potrivite. Ea este este ascunsa bine, atat de bine, ca sta in vazul tuturor, dar nu toti sunt capabili sa o observe.
Pentru nimeni nu mai reprezinta o mirare faptul ca politica, fie ea mica sau mare (nationala / internationala), a fost dintotdeauna catalogata ca fiind multifatetata, ipocrita si perfida, desi unii se chinuie din rasputeri sa ne convinga de contrariul acestei afirmatii, mai ales atunci cand umbla hamesiti dupa voturile noastre.
“President Obama can be cast as a Muslim collaborator bent on destroying Israel”…
Va pot intelege mirarea, atat timp cat faceati referire la materialul de pe Youtube,(America si Israelul: legatura indestructibila), in care Obama isi manifesta sprijinul pentru apararea Israelului, Seful Mossad-ului il lauda de nu se mai poate, Shimon Peres il vedea ca pe un om de incredere, iar acum cotidianul Haaretz il catalogheaza ca si “colaborator” al musulmanilor, inclinat spre distructia Israelului, asa dupa cum au facut-o si altii prin istorie (Hitler, Mussolini). Politica e mai incalcita decat poate suntem noi capabili sa o intelegem si asta fara a cadea prada teoriilor conspirationiste, mult savurate in presa vanatoare de rating.
Daca e sa analizam lucrurile in aceeasi cheie a comentariului initial, coroborand si cu informatia ca Obama e un “evreu-musulman-crestin” (frumoasa amestecatura, n-am ce zice), as concluziona ca neamul acesta evreiesc, chiar ca-i “special”.
Iata un Slideshow de pe acelasi Youtube.com in care se arata, in mod sintetic, cum “evreii sionisti l-au sponsorizat pe Hitler”:
http://www.youtube.com/watch?v=nHjCIgbqZ0
“Casting Western countries AS ENEMIES of Israel and of the Jewish people, and treating them accordingly, runs the risk, in the long run, of becoming a self-fulfilling prophecy”.
Cat despre politica celorlalte natiuni fata de evrei, as putea spune ca e politica evreilor fata de ei insisi. Dar retineti, diversiunea este placa turnanta o oricarui razboi.
@Alin-7:
Spuneti ca ma grabesc. Asa e. Dar cunosc pe Cineva Care se grabeste mai mult decat ma grabesc eu, cu toate acestea sau tocmai pentru aceasta, timpul Acelui Cineva este Eternitatea, mia de ani fiind pentru El “ca ziua de ieri care a trecut si ca straja noptii”. (Ps.89,4) Si asta pentru ca Timpul nu este o constanta, ci o dimesniune relativa. daca v-as intreba acum cat e ceasul, probabil, dintr-un automatism, va veti uita la ceasul de mana sau va veti arunca privirea dupa un ceas de masa, aflat undeva in apropiere sau veti privi la ceasul din desktop si veti spune ca este ora 5 fara un sfert dupa amiaza ori 16:45, desi timpul real ar fi, de exemplu, 16:44:35. Si tot nu ar fi extrem de precis, putandu-se indica si sutimi de secunda ori chiar miimi de secunda.
Zarurile “AU FOST”, nu “sunt” aruncate, deci timpul e deja trecut si nu prezent. Momentul aruncarii zarurilor poate fi un subiect de discutie, care poate imbraca si forme filosofice, nu doar istorice.
Pentru unii, zarurile au fost aruncate de pe vremea cand se scria pentru prima data despre marele Armaghedon apocaliptic, ce se referea la razboiul tuturor impotriva tuturor, la acea confruntare intre Gog si Magog. Acestia iau in calcul teoria predestinarii, gresita in cazul de fata, caci precunoasterea unor evenimente nu reprezinta si predeterminarea lor. Dumnezeu a cunoscut si cunoaste firea omeneasca dintru inceputuri, drept pentru care poate sa-i prevada evolutia.
Pentru altii, cunoscatori ai planurilor Ocultei Mondiale (regresive), momentul aruncarii zarurilor l-ar reprezenta aparitia Protocoalelor Sionului, gandirea celor ascunsi din randurile celebrilor Illuminati, din Clubul Bilderberg, etc.
Altii, vad ca izvor al relelor, un moment precum cel din 11 septembrie 2001, cand, printr-o tragedie sinucigasa a SUA, o intreaga omenire a fost asezata ca si un miel pe altarul de jertfa, in numele luptei impotriva “terorismului”.
Ca au aparut si VOR MAI APAREA, credeti-ma ca nu ma joc cu vorbele, focare de tesiune in lume, acest fapt nu vine decat sa confirme ceea ce am afirmat. Cancerul devine periculos sau cu mult mai periculos, atunci cand da metastaze.
@Bellum Religio:
In privinta Procotoalelor Sionului, avem de-a face cu un fals, chiar daca unul viclean:
http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2010/09/13/reeducarea-azi-duhul-bolsevismului-la-lucru-printre-crestini-si-inselarea-ideologizarii-sistemice/
Vezi si:
http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2011/09/26/criza-si-teoria-conspiratiei-la-romani-printre-hatisurile-manipularilor-capitale-de-la-stanga-si-de-la-dreapta/#comment-37149
http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2011/10/05/noua-ordine-mondiala-elite-crize-artificiale-institutii-supra-nationale-o-alternativa-academica-la-teoria-conspiratiei/
@Bellum Religio
Va multumesc pentru raspuns; am inteles articolul ca pe o replica data mesajului lui Obama. Nu pot spune ca m-a mirat atitudinea autorului fata de americani, pentru ca am regasit-o in multe comentarii ale evreilor fata de clipul lui Obama, acuzandu-l pe acesta de tradare a intereselor lor, de fatarnicie. Asta pe de-o parte. Pe de alta parte insa, americanii s-au infuriat cand au vazut atitudinea servila a presedintelui lor si au ajuns la concluzia (de parca abia acum s-au trezit la realitate) ca politica lor este dictata din exterior.
Nu, ceea ce ma uimeste este atitudinea autorului. Pentru ca nu este tipic evreiasca, una sa spuna si alta sa gandeasca. El practic incearca sa-si convinga conationalii sa accepte alianta cu americanii si vest-europenii, asta in ciuda faptului ca deseori ei, evreii, se plang de discriminare. Se foloseste exact de argumentul-forte al holocaustului, prezenta puternica in psihicul national, spre deosebire de India si China care nu au nici un fel de simtamant.
Un lucru pe care insa nu l-am inteles a fost referirea la Romania si Bulgaria in contextul Blocului Balcanic(?).
In fine, ceea ce ma ingrijoreaza insa, este acea traditie iudeo-crestina la care se face referire in articol, dar care incepe sa prinda radacini si pe la noi.