DICTATURA BANCARA. Sefii a patru mari banci europene AU CERUT IMPERATIV presedintelui Iohannis RESPINGEREA LEGII DARII IN PLATA. Rezultatul: presedintele s-a executat. Manipularile “acoperitilor” BNR din presa si SUPER-IMUNITATEA overlorzilor lui Isarescu

17-12-2015 17 minute Sublinieri

isaresc-iohannis-olteanu

Președintele Klaus Iohannis va cere vineri reexaminarea legii privind darea în plată, potrivit unor surse din Administrația Prezidențială.

Șeful statului consideră că există neconcordanțe între articolele legii și definirea unor termeni.
De asemenea, președintele Klaus Iohannis este de părere că în această lege există prea multe derogări de la Codul civil.

Au fost informații încă de duminică, potrivit cărora Klaus Iohannis avea de gând să întoarcă la Parlament legea privind darea în plată, scrie Profit.ro și să sugereze Legislativului, neoficial, să introducă o limită de aplicare, respectiv pentru creditele cu ipotecă, în sumă de cel mult 250.000 de euro.

În urmă cu trei săptămâni, Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege privind darea în plată, care a mers astfel la promulgare. Legea prevede că debitorii cu credite ipotecare vor scăpa de datoriile la bănci, IFN și recuperatori, dacă lasă creditorului bunul imobiliar.

  • Hotnews: 

EXCLUSIV Sefii a patru banci-mama il avertizeaza pe presedintele Iohannis: Putem analiza actiuni in instante. Mai aveti timp sa preveniti efectele Legii darii in plata

​Sefii a patru banci-mama ale unor banci romanesti cu capital strain i-au transmis presedintelui roman Klaus Iohannis o scrisoare in care ii solicita acestuia sa previna efectele legii darii in plata asupra sistemului bancar, ei avertizand practic Romania ca pot da statul in judecata in instantele romanesti, la curtile de arbitraj internationale si in plan european.

Scrisoarea, obtinuta de HotNews, este semnata de Andreas Treichl, CEO al Erste Group, banca-mama a BCR, Carlo Vivaldi, Sef al Diviziei Europa Centrala si de Est a Unicredit Group, banca-mama a bancii Unicredit din Romania, Frederic Oudea, presedinte al Federeatiei Europene a Bancilor si CEO al Societe Generale, banca-mama a BRD, precum si de Karl Sevelda, CEO al Raiffeisen Bank International, banca-mama a Raiffeisen din Romania.

Ca o coincidenta, cei patru sefi de banci mari din Europa i-au trimis scrisoarea presedintelui Iohannis pe 1 decembrie 2015, Ziua Nationala a Romaniei.

Camera Deputatilor – for decizional – adoptase Legea darii in plata pe 25 noiembrie, trimitand-o la presedintele Iohannis, pentru promulgare. Seful statului poate sa promulge legea, sa o retrimita la Parlament pentru reexaminare (o singura data) sau sa o trimita la Curtea Constitutionala pentru ca aceasta sa decida daca actul normativ respecta sau nu Constitutia Romaniei. Legea a fost trimisa la Iohannis in 9 decembrie, iar potrivit Constitutiii presedintele trebuie sa decida asupra promulgarii in 20 de zile de la primire. Tot Constitutia arata ca seful statului poate trimite legea la Curtea Constitutionala inainte de promulgare.

In scrisoare, cei patru sefi de banci-mama ii cer lui Iohannis sa previna ceea ce ei numesc “un real prejudiciu” pe care l-ar aduce legea care ofera posibilitatea celor care au contractat un credit ipotecar pentru achizitionarea unui imobil sa predea bancii proprietatea respectiva si sa scape astfel de restul ratelor de plata.

In opinia noastra, este inca timp destul pentru a impiedica legea sa provoace un real prejudiciu institutiilor financiare si economiei Romaniei, care ar aparea in mod inevitabil. Suntem increzatori ca Romania va proteja investitorii pe termen lung impotriva unui tratament inechitabil si incorect, care provoca un prejudiciu atat de substantial. Am vrea sa va invitam sa reconsiderati aceasta lege, pentru a evita violarea principiilor fundamentale si constitutionale ale Romaniei, precum si legile europene. Speram sincer ca ingrijorarile noastre vor fi auzite si abordate adecvat – i-au transmis cei patru sefi de banci lui Iohannis.

In plus, semnatarii scrisorii l-au avertizat pe presedintele Romaniei ca ar putea sa analizeze ei “actiuni legale” in instantele din Romania, la curti de arbitraj internationale si la nivel european.

Ne-ar placea sa evitam sa fim fortati sa luam in considerare pasi urmatori in a ne apara investitiile din Romania si am putea evalua actiuni legale in Romania, la nivel biletareal (in baza Tratatelor de Investitii Bilaterale in vigoare) precum si la nivel european. Cu respect, v-am ruga sa luati in considerare opinia noastra, iar noi ramanem la dispozitia Dumneavoastra pentru orice consultari si discutii – i-au scris liderii bancilor-mama lui Klaus Iohannis.

Ce reproseaza bancile-mama Legii darii in plata, in scrisoarea catre Iohannis:

  • “Vrem sa va atragem atentia asupra mediului de operare plin de provocari, pe care il intampinam acum in Romania. Ne referim la Legea privind datio in solutum (darea in plata, in limba latina – n.r.) a activelor imobiliare, pentru lichidarea obligatiilor asumate in cadrul imprumuturilor si prevederea posibilitatii ca o persoana care se imprumutase de la o banca sa cedeze bancii proprietatea ipotecata.
  • Este mai mult decat probabil ca o astfel de interferenta in contractele comerciale private, deja existente, sa conduca, in mod particular, la deposedarea nejustificata de o proprietate fara nicio compensatie, la violarea dreptului de libera circulatie a capitalului si la violarea principiului de drept care interzice aplicarea retroactiva a legilor. Consideram ca violarea acestor principii de drept ridica si o ingrijorare serioasa asupra constitutionalitatii legii.
  • Potrivit estimarilor preliminare ale Bancii Nationale a Romaniei, legea ar avea impact in dauna  sistemului bancar, cu potentiale pierderi de ordinul miliardelor de euro.
  • Initiativa este lipsita de orice criteriu economic si social, nefiind menita sa ofere ajutor cetatenilor in dificultate, ci este aplicabila oricarui acord de ipoteca, fara a lua in considerare valoarea initiala a proprietatii, capacitatea efectiva de venit a debitorului si nici tipul de activ imobiliar in cauza.
  • Legea ameninta si piata creditelor imobiliare, restrictionand drastic, drept consecinta, accesul la finantare, cu impact asupra dezvoltatorilor imobiliari si a sectorului de constructii.
  • In mod clar, (legea – n.r.) nu ia in calcul efectele pe termen mediu si lung asupra capacitatii de crestere economica a tarii, asupra capacitatii bancilor locale de a sustine economia reala si, prin urmare, si mai important, nu ia in considerare impactele negative asupra poporului roman.
  • Legea a fost prezentata drept o transpunere in legislatia nationala aDirectivei Europene nr. 2014/17/EU privind contractele de credit pentru consumatori legate de proprietatea rezidentiala imobila. Intelegand ca Statele Membre UE nu vor impiedica partile sa convina in mod expres asupra schemei darii in plata, este clar aratat ca aceasta solutie trebuie sa fie rezultatul intelegerii reciproce dintre parti, ci nu al unui acord impus unilateral de catre debitor. Mai mult, legea (darii in plata – n.r.) contravine articolului 43 din Directiva, care stabileste ca Directiva nu se va aplica contractelor de credit existente inainte de 21 martie 2016″.

Mai departe, sefii celor patru banci-mama din strainatate atrag atentia ca masurile unilaterale aplicate creditelor existente ar putea “creste ingrijorarile investitorilor straini si locali” privind fiabilitatea sistemului legal romanesc.
Astfel, ar fi puse in pericol “credibilitatea Romaniei ca partener de afaceri functional si de incredere” si “capacitatea sectorului financiar de a sustine investitiile strategice intr-o tara in care bancile au jucat un rol-cheie in dezvoltarea ei economica”, sustin bancherii.

Securitatea econonomica, promisiunea unei tari mai bune, perspectiva unui pact pentru prosperitate sunt ceva care s-a construit in ani intregi, dar care poate fi sfarmat intr-o clipa. Depturile pe proprietate, institutia contractului si alocarea resurselor bazata pe piata sunt principiile de baza pe care este construita dezvoltarea pe termen lung a unei tari” – atrag atentia sefii de banci.

De asemenea, ei subliniaza ca bancile si-au construit capitaluri-tampon si au pastrat banii deponentilor in siguranta, in perioada de criza economica.

“Nici un singur leu din banii deponentilor romani nu a fost pus in pericol. Nu a fost nevoie de nici un singur leu din taxele platite de contribuabilii romani. In schimb, actionarii bancilor locale si-au capitalizat subsidiarele cu aproape 2 miliarde de euro” – sustin bancherii in scrisoarea trimisa lui Iohannis. […]/ integral pe hotnews.ro

Daniel Zamfir, initiatorul legii darii in plata: Sustinerea BNR in legatura cu dezvoltatorii imobiliari persoane fizice care ar beneficia de aceasta lege este extrem de falsa

“In calitate de initiator al Legii darii in plata m-am adresat astazi, 16 decembrie a.c., prin intermediul unei scrisori, Administratiei Prezidentiale pentru a clarifica o serie de informatii lansate recent in spatiul public de catre oficiali ai Bancii Nationale si ai mediului bancar, informatii care nu sunt corecte sau nu sunt complete, ceea ce atrage si caracterul lor eronat prin omisiune. Astfel, prin aceasta scrisoare mi-am propus sa demontez punct cu punct argumentele invocate de catre reprezentantii BNR si ai bancilor, constatand totodata faptul ca multe dintre informatiile lansate de catre acestia sunt contradictorii si  manipulatorii”, scrie deputatul liberal Daniel Zamfir intr-un comunicat de presa.

Redam mai jos comunicatul transmis de Daniel Zamfir:

“Am constatat din datele publice comunicate de catre oficialii BNR neconcordanta cifrelor prezentate  referitoare la numarul contractelor de credit cu ipoteca si a celor externalizate. Am facut o analiza pe baza acestor date, iar concluziile ei se regasesc in scrisoarea transmisa  Administratiei Prezidentiale.

Mi-am exprimat ingrijorarea profunda in legatura cu faptul ca  Banca Nationala a Romaniei nu cunoaste spetele Curtii de Justitie a Uniunii Europene sau ca a intentionat inducerea in eroare nu doar a opiniei publice, ci si, mult mai grav, a Presedintelui Romaniei, care este in situatia de a lua o decizie in privinta promulgarii acestei legi.

In aceasta situatie lucrurile sunt extrem de clar transate de CJUE in Ordonanta emisa in cauza C-74/15 Tarcau in data de 19 noiembrie 2015 (care este publicata si pe site-ul MAE). Aceasta statueaza tocmai ca persoana fizica – asociat sau administrator al unei societati comerciale – care a adus o garantie ipotecara la creditul luat de societatea comerciala la care are calitatea de mai sus este tratata ca si un consumator, ca atare beneficiaza de acelasi tratament acordat persoanelor fizice cu credite in nume propriu.

De asemenea, afirmatia BNR si a bancilor comerciale conform careia  garantia statului pentru Programul Prima Casa se va stinge prin efectul legii este una vehiculata doar pentru a induce panica in randul potentialilor consumatori de credite Prima casa, intrucat statul roman garanteaza 50% din valoarea creditului in cazul in care imprumutatul s-ar afla in imposibilitate de plata. Doar in acest caz, debitorul este supus unei potentiale executari silite. Banca se indestuleaza atat din sumele rezultate in lichidarea imobilului, cat si din garantia de stat. Conform propriilor afirmatii ale bancherilor, creditul Prima Casa nu provoaca incidente de plata. Rata de neperformanta este de sub 0,5%. In consecinta, nu exista riscul unei executari silite si al unei accesari a garantiei de stat.

Daca un astfel de imobil este dat in plata, se stinge ca urmare a acestui demers intreaga datorie a imprumutatului si, in plus, se stinge si datoria garantului, deci inclusiv garantia statului. Banii disponibilizati in acest fel de catre stat urmeaza a fi utilizati pentru sustinerea in continuare a programului Prima Casa ori pentru alte programe guvernamentale.

De aceea, afirmatia ca programul Prima Casa se va stinge prin efectul legii este falsa. De altfel, statul a decis sa continue acest program si pentru anul 2016, de unde rezulta ca bancile au inca interes pentru acest program.

Sustinerea BNR in legatura cu dezvoltatorii imobiliari persoane fizice care ar beneficia de aceasta lege este, de asemenea, una extrem de falsa. Conform noului Cod Civil, aceste persoane nu sunt considerate persoane fizice, ci profesionisti care desfasoara fapte de comert care sunt supuse impozitarii si, ca atare, lor li se aplica Legea falimentului persoanelor juridice. Acest statut al dezvoltatorilor imobiliari persoane fizice este clarificat de multi ani, de cand a fost luata masura impunerii TVA la tranzactiile efectuate de aceste persoane.

Sunt increzator ca toate aceste argumente prezentate prin intermediul scrisorii vor  elimina si temerea ca aceasta lege ar putea fi una cu dedicatie pentru anumite categorii de consumatori: dezvoltatorii imobiliari, bogatii, milionarii sau cum au mai fost indicate aceste categorii in sustinerile bancherilor. Cat despre introducerea unui plafon, sunt edificatoare argumentele legate de constitutionalitatea acestei legi (a se vedea Decizia CCR 1321 din 11.10.2011), de respectarea  Directivei 2014/17 si a jurisprudentei CJUE (a se vedea cauza ANPC Calarasi vs Volksbank Romania), pe care le-am prezentat de altfel in nenumarate randuri”

Absenți la dezbaterea legii dării în plată înainte de votarea ei de Parlament (probabil pentru că au crezut că o vor bloca pe alte căi), opozanții actului normativ au demarat acum o veritabilă campanie în pregătirea unei respingeri a acestuia la Președinție.

Strategia boicotului a fost necâștigătoare și a adus o variantă maximală pentru debitori, peste ce sunt legile similare din America. Acum încearcă BNR să repare acolo unde băncile au fost prea arogante ca să discute de la început.

Adversarii admit că este o lege utilă, doar că trebuie amendată cu unele precizări care să o facă mai clară. O mișcare în sensul întâlnirii la jumătatea drumului care vine, însă, cam târziu, pentru că tăvălugul în opinia publică s-a pornit.

Fiecare are pe cineva înglodat în datorii, oricine știe exemple unde oamenii se simt înșelați de bănci. Puțină disponibilitate pentru o variantă moderată acum, după ce aproape în unanimitate Parlamentul a votat proiectul de lege inițiat de deputatul Daniel Zamfir și inspirat de avocatul Gheorghe Piperea.

Explicațiile de sens contrar mai degrabă irită. Prăpastia căscată între bănci și datornicii cu probleme acum se umple cu foc.

Cum contraatacul din zona bancară are uneori iz de manipulare, această escaladare a nemulțumirilor devine întrucâtva explicabilă, potențată de deprecierea leului din aceste zile. Debitorii se uită strâmb și, într-adevăr, se remarcă o serie de ciudățenii ale campaniei împotriva legii.

Bogații, bată-i vina!

“Legea e cu dedicație, dom’le, știu eu…”, vine câte cineva să-ți strecoare o undă de îndoială față de faptul că ar fi un demers corect. “Bandiții ăștia de parlamentari au votat-o pentru unii care sunt plini de bani, dar nu vor să plătească.” E fratele unui deputat, e avocatul, sunt grupuri de interese, sunt speculatori imobiliari.

Avem o listă a primilor 50, spune BNR. “Cică e o listă de 85”, vine din urmă zvonul. “Or să ne arunce cheile apartamentelor dintr-un Ferrari”, plâng bancherii. “Asta nu e o lege pentru românii cinstiți; e pentru șmecheri”, îți șoptește un binevoitor.

Ciudat, însă, nimeni nu îi arată pe “bogații” aceia. La dezbaterile din Comisia Juridică a Camerei Deputaților acest argument, al potentaților care vor să scape de terenuri pe cârca băncilor, a fost adus în discuție din zona bancară.

Parlamentarii nu s-au lăsat impresionați. “Ați spus că legea nu este făcută pentru cei mulți, ci pentru grupuri de interese. Eu unul sunt printre semnatari și am semnat de bună credință. Nu știam de așa ceva. Vă rog să îmi spuneți despre ce este vorba! Poate că nu știam eu”, spune un deputat. Tăcere din partea cealaltă. Insistențe și de la alți deputați: “Chiar vrem să ne spuneți cine sunt acei profitori!” Nimic de la reprezentantul BNR, nimic de la bănci.

Adevărul este că băncile nu au ce să spună. Orice argument că există niște persoane cărora li s-au acordat credite în condiții privilegiate este în defavoarea lor. Un putregai și o încrengătură de legături nepotrivite ar înfuria și mai mult debitorii cu apa la gât.

Cum au dat acele credite mari? Nu au încredere în managementul lor de top, pentru că acela a analizat fiecare contract de în parte, acolo unde sumele au depășit un anumit plafon?!

O altă întrebare. Cum de persoanele care au contractat împrumuturi mari și care nu prea au plătit încă sunt sub incidența creditului? Cumva au ascuns băncile neperformanța până acum? De ce nu au executat?

Un posibil răspuns este cel dat acum doi ani de șeful supravegherii de la BNR, Nicolae Cinteză, unul dintre cei mai vizibili contestatari ai legii: “Un evergreening de înnebuneai.” Asta a găsit la niște contracte cu anexe și anexe la anexe, numai pentru ascunderea pierderii prin rostogolirea datoriei. Păi trebuie să vină legea dării în plată ca băncile să recunoască, în sfârșit, acele găuri?!

Și dacă ar fi așa și sunt persoane cu credite de milioane euro gata să predea imobilele, asta nu este argument în defavoarea legii, ci în favoarea ei. Așa cum a spus și inițiatorul, aceasta nu este o lege socială; este și de prevenție, în vederea creditării responsabile.

Îndepărtarea oricărui plafon cu atât mai mult se impune dacă băncile și-au demonstrat predispoziția de a da credite disproporționat de mari pentru finanțarea unor achiziții la preț de bulă speculativă.

Teza șmecherilor care au “uns” parlamentari mi se pare mai degrabă o intoxicare. Are lacune în lanțul argumentărilor logice și este slab susținută empiric. Până la proba contrarie, șușoteli pe la coțuri și activări de acoperiți…

Lupta băncilor este condusă de BNR

Nu sunt băncile cele care vin să aducă în față problemele lor. Este Banca Națională cea care vine să ne spună că suma problemelor lor este o chestiune de stabilitate financiară. BNR poartă prapurele în fruntea soborului de preoți ai templelor banilor care cântă în cor un cântec de jale pentru echilibrul sistemului de credit al țării.

“Dă faliment o bancă”, vine numaidecât avertismentul. Îngrijorarea este inegal distribuită. Creditele s-au acordat proaste încă de acum 7-8 ani, garanțiile au fost supradimensionate în evaluările de atunci, cuantumul împrumuturilor a fost stabilit în consecință.

Acum un an, guvernatorul Mugur Isărescu era chiar iritat când i-am amintit de creditele cu iz de fraudă pentru potentați ai zilei. “Este treaba procurorilor”, răspundeau oficialii BNR, după cum, când era ridicată problema clauzelor abuzive, spuneau că este problema Protecției Consumatorilor. Acum de ce nu spun că este treaba Parlamentului și încheie povestea?!

Dacă mor de grija stabilității financiare, mai bine BNR s-ar uita la ce credite se acordă în momentul de față. Sunt clădiri de birouri care se construiesc lângă alte clădiri de birouri neocupate, sunt refinanțări ciudate, sunt împrumuturi acordate unei nații de subprimeri.

De ce se dezic băncile de balonul speculativ pe care l-au finanțat?

Nu reprezintă o noutate că BNR este un general de nădejde pentru bănci, dar am fost surprins să-l regăsesc în oastea de strânsură care atacă legea dării în plată pe Ion Radu Zilișteanu. Cunoscut în opinia publică drept analist imobiliar, acum el vine rebranduit ca profesor la ASE pentru a ne expune “10 consecințe grave ale legii dării în plată”.

Este o ironie a sorții ca primul suflător în bășica imobiliară de la jumătatea deceniului trecut să se dezică de “prețioasele active imobiliare”. Nu spunea dânsul că imobilele sunt valoroase și că vor continua să crească inclusiv atunci când erau deja la cer?

Dacă atunci afirma că locuințele și terenurile sunt la prețuri atractive, cu atât mai mult acum, că sunt  la jumătate din valoare, ar trebui să aprecieze că este o fericire pentru bănci să le redobândească prin legea dării în plată.

DNA, îndrumat într-o direcție greșită

Finalmente, este strigător la cer ca pentru toată creditarea prădătoare de la jumătatea deceniului trecut să-l găsim ca prim vinovat pe deputatul Zamfir, cel mai vizibil dintre cei 155 de inițiatori ai legii. Amenințările cu Direcția Națională Anticorupție venite de la Nicolae CInteză și viceguvernatorul Bogdan Olteanu sunt cu totul deplasate.

Am terminat de verificat bancherii? A fost Zamfir cel care a antrenat creșterea cu două cifre a creditării de acum 8-10 ani? A umflat el balonul imobiliar? A dat el liber unei limite a îndatorării nebunești pentru familiile de români? A dat el credite cu buletinul sau i-a sponsorizat pe insolvenții de azi?

Câtă intransingență la instituția care acum trei ani îi invita să conferențieze sub cupola BNR, între două audieri în “dosarul bancherilor”, pe directorul adjunct de la BRD, Claudiu Cercel, și pe fostul șef al garantării creditului pentru IMM-uri, Aurel Șaramet!

Dacă tot vrea BNR să sesizeze Parchetele, avem altă recomandare. La începutul acestui an, judecătorul Horațius Dumbravă, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, spunea că sunt mult prea multe coincidențe în ceea ce privește creditarea în spațiul est-european, astfel încât ar putea fi vorba de “grupuri organizate infracționale transfrontaliere”.

Dacă ne dorim gratii pentru frauda bancaro-imobiliară, atunci să mergem acolo unde a început totul.

Duminica nu fac postări politice, însă acum este o urgenţă. Deputatul Daniel Zamfir, soţul jurnalistei Oana Zamfir, a inţiat o lege extrem de importantă, prin care banca îţi putea lua doar bunul cu care ai garantat. Oana Zamfir face precizarea: “Soțul meu a inițiat o lege extrem de așteptată de sute de mii de familii din țara asta care nu-și mai pot achita ratele la bănci sau care și le achită cu eforturi inimaginabile, muncind prin străinătate pentru asta sau privându-și copiii de strictul necesar doar pentru că s-au trezit că au fost momiți de bănci să ia credite în franci, de exemplu, iar ratele lor au explodat peste câștigurile salariale. Legea dării în plată înseamnă așa: banca execută doar bunul cu care a fost garantat creditul, nu ca acum să îi ia omului și casa și mașina și casa părinților și salariul și tot să rămână sclavul băncii pe viață.”

Ei bine, s-a dezlănţuit iadul. Bogdan Olteanu, nepotul Giselei Vass (bunica din partea mamei) o stalinistă notorie, el având acum o sinecură la BNR, l-a ameninţat cu DNA-ul. Ameninţare care s-a concretizat deja, din câte am înţeles. Jurnalistul sub acoperire (sic) Andrei Bădin a aruncat pe piaţă ideea că legea a fost făcută cu dedicaţie pentru un frate al deputatului care, vezi Doamne, ar avea probleme financiare cu un credit. Ambasadele străine au început să zumzăie pe la preşedinţie, ca legea să nu fie promulgată şi să fie eventual stopată de Johannis. Asta deşi “legea aceasta a fost votată în unanimitate aproape în ambele Camere ale Parlamentului, după ce a trecut prin cinci comisii de specialitate.”

Asta arată cam în ce dictatură a băncilor trăim, în care totul este subsumat interesului acestora în detrimentul cetăţeanului. România nu trebuie să iasă din perimetrul zonei în care se ţin vitele bune de muls. La asta contribuie şi guvernul Dacian Soros, care face o politică de austeritate pe calapod FMI. Și care şi-a arătat mereu ineficienţa: toate economiile statelor supuse acestui sistem constrictiv au intrat, tehnic, în faliment. Sigur, ca să iasă au trebuit să ia credite FMI sau BERD…

Deci Sistemul Globalist lucrează cu cele două aripi: la nivel de state, acesta le distruge suveranitatea economică prin impunerea unor politici de austeritate care duc la falimentul IMM-urilor și vânzarea activelor deținute de stat la intreprinderi ce țin de securitatea economica națională, iar în interiorul statelor lucrează cu băncile care trebuie să ţină în sclavaj populaţia deja afectată de politicile impuse statului. Un sistem care câştigă şi profită din ambele părţi. Iar cine se opune este strivit de acest moloh.

Acesta este şi motivul pentru care Sistemul îşi doreşte un Parlament ineficient şi decorativ, precum şi un guvern obedient. Nu care cumva să “derapeze” cu legi în favoarea poporului, iar guvernul să presteze pentru cei care l-au angajat. Pentru că majoritatea miniştrilor şi-au luat un an de vacanţă de la instituţiile internaţionale unde sunt angajaţi. Asta ca nu cumva să vă faceţi iluzii.

  • Cristian Dogaru:

Cum a gasit Hotnews scheletul din dulapul initiatorului legii darii in plata? Update

Conform BNR, onor sefului serviciului de supraveghere care a declarat asta intr-o emisiune pe TVR, sunt aproximativ 18.000 de debitori cu restante la plata unor credite cu ipoteci de sub 150.000 euro si putin peste 200 de persoane cu restante la creditele cu ipoteci de peste 1 milion de euro. Concluzia? Este o lege pentru bogati! Huo! Cum adica, e o lege pentru 200 de oameni si nu pentru 18.000? Sa lasam insa intrebarile provocatoare… Daca am sta putin stramb si am judeca drept si bogatii si saracii cu credite au luat respectivele imprumuturi conform veniturilor declarate si verificate de banca. Unii aveau venituri pentru apartamente de sub 150.000 euro, altii pentru vile de peste 1 milion iar daca nu aveau dar au luat totusi credite, e vina bancilor care au acordat respectivele credite.

Tot bancile si-au asumat evaluarea proprietatilor astfel incat suma acordata sa fie acoperita de valoarea ipotecii. Si asta si pentru casele mici de 150.000 euro si pentru casoaiele de 1 milion. De ce tot insistam cu bogatii si saracii? Domnul Dan Popa, jurnalist reputat, a facut insa o descoperire epocala. Fratele deputatului Zamfir, initiatorul legii, are un credit de 720.000 euro si se judeca cu banca pentru acesta. Deci….faceti dvs legatura zice Hotnews. Acum, eu ma intreb un singur lucru. Cum naiba de l-a gasit Dan Popa pe fratele Zamfir pe just.ro? Surfa asa pe net, cu gandul la snitzele si hop da peste procesul unui anumit Zamfir cu o anumita Credit Europe Bank pe portalul ministerului. “Stai asa” si-a spus atunci Danutz in barba, “n-o fi cumva….?”. “ Si n-o avea cumva credit de peste 720.000 euro?”. Ca alta sansa decat intuitia feminina nu vad cum i-ar fi permis sa afle jurnalistului Hotnews ca tocmai fratele deputatului are credit mare si proces in derulare. Sau o fi vorba de un pont din mediul bancar? Nooo, nu pot sa cred asa ceva despre Dan Popa, un om obiectiv, un jurnalist cu J mare deosebit…

In alta ordine de idei, ca sa nu ramaneti cu argumentul BNR pe retina (ala cu bogatii), luati de aici un calcul estimativ. Sa spunem ca jumatate din cei 18.000 de restantieri “mici” si cu ipoteca, adica 9.000, dau casa bancii. La o valoare medie de 40.000 euro per imprumut, asta inseamna provizioane de 360 milioane euro….Olala, asta da suma. Merita fiecare banutz lobby-ul, mai ales ca mamiticile bancilor au inceput de ceva vreme sa retraga banuti din Romania, dezintermedierea reducand la numai 8,5 miliarde euro in iunie 2015 (din 17 miliarde in 2010) fondurile alocate fiicelor din Romania. Later edit: Tot de la domnnul Popa, care o afirma intr-un comentariu pe Facebook la postarea lui Lucian Davidescu, aflu ca si Piperea are credite de 800.000 euro. Deci de asta tot dadea Piperea cu procesele, spera sa trecem la sistemul britanic de justitie iar deciziile anterioare sa devinia precedente, astfel incat solutiile din procesele castigate de el impotriva bancilor sa i se aplice la un moment dat…!

Update: Am vorbit cu Dan Popa si am aflat si cum au aparut informatiile in presa. Creditul lui Piperea apare in arhiva garantiilor imobiliare…sunt destui pasi de urmat pentru a ajunge la informatia asta, dar se poate…iar cu fratele lui Zamfir lucrurile au stat asa zice Dan: prin redactia Hotnews circula vorba ca omul are un frate, de acolo pornind se putea afla si numele lui iar mai departe-arhiva garantiilor si just.ro, daca ai suspiciuni ca are probleme cu banca si a dat-o in judecata...Si daca vrei sa demonstrezi neaparat ca e o lege cu dedicatie

Cum ajungi ca jurnalist in echipa BNR

Ideea mi-a venit de la un comentariu interesant la postarea mea anterioara. Zice un ilustru anonim : “Asa e in sah. Sacrifici un pion ca sa obtii o pozitie mai buna pe tabla. Cu cati ai mai multi pioni disponibili, cu atat mai bine in jocul general. Acum i-a venit randul saracului Popa sa fie sacrificat. Urmeaza probabil “parcarea” lui. Desi la memoria de caras auriu a cititorului de Hotnews, este posibila pastrarea pieselor si pentru alte situatii. A ajuns Hotnews un fel de gazeta a sistemului … (bravo Anonim, te invit ca premiu la o bere). Eu cred deci ca in BNR ajungi dupa ce ai fost ziarist din trei ipostaze.

Primo, dupa un ocol prin servicii sau ca urmare a unei racolari anterioare. As avea ceva sugestii aici, nume mai vechi si mai noi, dar ma abtin totusi…Cine sunt eu sa ma pronunt doar in baza unor suspiciuni rezonabile, DNA?

Secundo, mai poti patrunde in acest club select ca urmare a unor servicii din trecut ca purtator de condei. Aici nu ma refer numai la comentariul de mai sus (remarcati insa momentul ideal cand a picat articolul de pe Hotnews, aproape de momentul cand Iohannis va trebui sa promulge legea darii in plata sau sa o paseze inapoi Parlamentului), ci si la genul asta de pozitii. Le esti util in mai multe situatii delicate apoi te tragi la vatra BNR-lui cand fie ai devenit prea “transparent”, fie ti s-a subrezit tribuna media. Interesant de remarcat, dupa articolul lui Hostiuc au inceput sa apara pozitii pro-legea darii in plata din partea unor debitori-victime pe ZF iar Dan Popa a tinut sa posteze pe blog imediat dupa articolul cu creditele lui Piperea de pe Hotnews o pozitie in care isi justifica prin linkuri pozitia sa critica fata de banci in alte situatii, ca sa nu fie acuzat de pretenie cu sectorul cel mai antipatizat din Romania in momentul de fata….S-ar putea deci ca cei doi sa mai ramana o vreme ziaristi si, evident, influenceri…

Terzo, sunt scribii racolati pentru diseminarea unor atitudini “corecte” prin media, nu la tribune de prim rang ca sa nu bata la ochi implicarea BNR in educarea poporului, dar la vehicule mai mici si bune de oferit linkuri cand e cazul si lucrurile se ingroasa….Aici i-as pune pe Daniel Oanta, Ionut Balan, Dan Cristian Palangean…. Sunt chiar mai activi venind la BNR ca editorialisti decat erau ca ziaristi-lefegii, cred ca le pune bunicul Vasilescu energizante in cafea.

Tentaculele scandalului izbucnit în jurul Legii dării în plată se alungesc, în ultimele zile încleştarea concentrându-se în jurul subiectului DNA.

După ce reprezentanţii Băncii Naţionale a României (BNR) au spus, în mai multe ocazii, că modul în care a fost întocmită şi realizată această lege ar trebui investigat de DNA, vineri, Bogdan Olteanu, viceguvernatorul BNR, a precizat că Banca Centrală nu ar fi trebuit să comenteze acest aspect, întrucât, potrivit Codului penal, BNR are doar obligaţia să sesizeze un fapt la DNA, nu şi să comenteze pe marginea lui.

În acest context, deputatul liberal Daniel Cătălin Zamfir, unul dintre iniţiatorii Legii dării în plată, ne-a spus că liberalii au stabilit să îi cheme la audieri pe oficialii BNR, precizând: “Tocmai am aprobat în Grupul PNL să solicităm birourilor permanente ale Camerei Deputaţilor să se întrunească comisiile reunite şi să audieze şefii BNR în ceea ce priveşte ameninţările cu Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) legate de întocmirea Legii dării în plată.

Nu mai poate un parlamentar să facă o lege pentru că are fratele lui un credit? (n.r. joia trecută, a apărut în presă că fratele domnului Zamfir are un credit de 720.000 de euro, despre care parlamentarul spune că este mult mai mic decât valoarea imobilului garantat, ceea ce înseamnă că nu intră sub incidenţa legii). Eu am votat dublarea alocaţiilor şi am trei copii. Acest lucru înseamnă că trebuie să fiu anchetat de DNA?”

Legea dării în plată se află pe masa preşedintelui Klaus Iohannis, pentru promulgare.

În ultimele două săptămâni, oficialii Preşedinţiei s-au întâlnit atât cu reprezentanţii băncilor, cât şi cu iniţiatorii legii (avocatul Gheorghe Piperea şi deputatul Cătălin Zamfir), dar şi cu câţiva dintre împrumutaţii în franci elveţieni, care susţin aplicarea acestor reglementări.
Ieri, a apărut în presă informaţia, pe surse, potrivit căreia Klaus Iohannis va întoarce legea în Parlament, urmând să sugereze că iniţiativa trebui să prevadă un prag maxim de îndatorare de 250.000 de euro.

Avocatul Piperea consideră că întoarcerea iniţiativei în Parlament nu va face decât să amâne cu circa trei luni promulgarea ei.
Domnia sa punctează, pe Facebook:

“În afară de faptul că astfel de criterii valorice sunt discriminatorii, fiind şi criticate de Parlamentul European, trebuie să se înţeleagă odată pentru totdeauna că un debitor cu un sold al datoriei de 250.000 de euro nu este un om bogat, ci un om îndatorat şi înlănţuit. O datorie de 250.000 de euro poate să rezulte dintr-un împrumut iniţial cu mult mai mic, pentru că, date fiind dobânzile şi penalităţile, o astfel de sumă iniţial mică creşte în proporţie aritmetică pe măsură ce datoria este întârziată la plată.

Unii datornici români, pentru a putea plăti aceste datorii crescătoare în proporţie aritmetică, s-au auto-exilat, plecând, fără voia lor şi, de cele mai multe ori, fără familie, la muncă în străinătate.

Aceştia sunt românii care au avut încredere că şi-au luat ţara înapoi atunci când l-au votat masiv pe domnul Iohannis. Legea dării în plată le-ar putea permite să se întoarcă în ţară, la familie şi la prieteni. Le-ar permite să îşi ia ţara înapoi. Refuzul promulgării Legii dării în plată le-ar amâna sau chiar neutraliza intenţia de a se întoarce în ţară, la familie şi la prieteni”.

După ce, vineri, 11 persoane împrumutate în CHF s-au întâlnit cu un consilier prezidenţial pe probleme cetăţeneşti, ieri, au fost prezenţi din nou la preşedinţie câţiva debitori. De data aceasta, însă, nu au mai discutat cu nimeni, deşi ei solicitaseră să se vadă cu domnul Cosmin Marinescu, consilier economic al preşedintelui. Se pare că acesta le-a transmis clienţilor bancari că nu este responsabilitatea sa să-i primească.

“Nu ne primesc în audienţă, ne-au spus doar să ne înregistrăm petiţiile. Noi vom veni zilnic la Administraţia Prezidenţială, până în data de 28 decembrie, prin rotaţie”, ne-a spus unul dintre debitorii prezenţi la Preşedinţie.
Legea dării în plată a fost aprobată de parlamentari cu o singură respingere şi doar cu o abţinere.

Gheorghe Piperea:

E bine de stiut. Poate ca, pas cu pas, ajungem sa constientizam ca BNR este o autoritate publica ignorata de Constitutie si cu un statut legal foarte, foarte ciudat.

Ca sa va cruciti, va rog sa observati ca legea statutului BNR spune ca aceasta institutie a Statului roman (???) nu primeste instructiuni de la nicio alta autoritate publica; nu exista o procedura de raportare in Parlament (ci doar una de numire si revocare a membrilor CA ai BNR), iar membri CA ai BNR au imunitate penala totala si neconditionata. E o imunitate care nu poate fi ridicata sub nicio forma, de nicio autoritate publica a Romaniei. Asadar, orice ar face dnii Isarescu & co in exercitiul mandatului lor, ei nu pot fi trasi la raspundere penala.

Avind in vedere ca parlamentarilor li se poate ridica imunitatea, iar Presedintele Romaniei poate fi suspendat si judecat pentru inalta tradare, judecati va rog in aceasta tenta iesirile frecvente ale BNR in apararea acelor banci care incalca legea in Romania. Veti avea niste surprize.

PS Legea nu apara de raspundere civila sau penala pe acei membri ai CA ai BNR care, in afara mandatului lor, incalca legea. Spre exemplu, ei nu sunt aparati de raspundere pentru conflicte de interese.

klaus-iohannis-mugur-isarescu-mediafax


Categorii

1. DIVERSE, Bancherii, bancile, BNR, abuzurile bancilor, Corporatism, Gheorghe Piperea, Razboiul impotriva Romaniei

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

8 Commentarii la “DICTATURA BANCARA. Sefii a patru mari banci europene AU CERUT IMPERATIV presedintelui Iohannis RESPINGEREA LEGII DARII IN PLATA. Rezultatul: presedintele s-a executat. Manipularile “acoperitilor” BNR din presa si SUPER-IMUNITATEA overlorzilor lui Isarescu

  1. https://www.facebook.com/constantin.gheorghe.16/posts/757240304408218

    Tinerii frumoși și liberi au obosit? E prea frig? Legea dării în plată nu-i privește? Că parcă ei s-au înhămat la credite ipotecare, și sunt sclavii băncilor. Nu-i interesează să-și arate solidaritatea cu Parlamentul, care le-a făcut o înlesnire? Juisează de plăcere la gândul că inițiatorii Legii au fost dați pe mâna DNA de gunoaiele din bănci? Aplaudă amenințările băncilor, și ultimatumul dat României de băncile străine care controlează sistemul bancar românesc? Atunci muriți în chinuri, tâmpiților!

    https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=1649076728674048&id=100007152090607

    Bancile isi iau tara inapoi, debitorii isi iau crucea inapoi...Multumiri calde Dan Popa, Cristian Hostiuc, divizia media BNR, musiu Zilisteanu &Co…ati manipulat cu folos, lobby-ul bancar a pus osul la treaba, neamtul a mai dat un sut in fund intereselor nationale si a mai plasat o cireasa pe tortul mereu mare al bancilor….Coruptia ucide doar cand ne convine noua…Sa traiti bine, reloaded!

  2. BNR, banca nationala A ROMANIEI nu are nici o legatura cu Romania fiindca ESTE O BANCA PRIVATA!
    BNR a fost banca statului roman la inceputuri si pe vremea lui Ceausescu. De ce Isarescu si ceilalti de la BNR au imunitate totala? Pentru ca BNR este o banca privata, care face parte dintr-o mafie suprastatala, la fel ca si FED-ul americanilor.

    Cine e taticul BNR si al tuturor bancilor asa zise “nationale”?
    BIS alias Bank of International Settlements (Banca Internationala a Reglementelor).
    Gasiti aici un articol pe aceasta tema, iar daca vreti mai mult gasiti documentare pe Jewtube:
    – Banca Bancilor Centrale
    http://www.chiazna.ro/6682/banca-bancilor-centrale

    Pe siteul BNR la sectiunea istorie (totul este la vedere, nu ascuns) se spune clar ca BNR este banca PRIVATA aproape de la inceputuri:
    “Până la declanşarea Primului Război Mondial, Banca Naţională a României s-a implicat în susţinerea dezvoltării economiei naţionale, prin volumul creditelor acordate şi nivelul redus al taxei scontului. De asemenea, alături de guvernul român, a contribuit în anii 1890-1892 la elaborarea legilor care au consacrat schimbarea etalonului monetar, prin renunţarea la bimetalism în favoarea monometalismului aur. Între 1900 şi 1925, statul s-a retras dintre acţionarii băncii, fapt pentru care BNR a devenit o instituţie particulară privilegiată, dar care avea aceleaşi responsabilităţi naţionale.”

    Puneti mana si cititi istoria BNR pe siteul oficial si cand mai urmariti filme documentare cu “teorii conspirationiste” in care se arata cum FED-ul american printeaza bani din “thin air” ori “out of nothing”, inlocuiti FED cu BNR. Este exact acelasi lucru! Dobanda o platiti voi nu “statul roman”!
    – Istoria BNR
    http://www.bnr.ro/Istoria-BNR-1052.aspx

    – Documentar: Adevarul despre sistemul Monetar-Bancar
    https://www.youtube.com/watch?v=n-wVFKZk82Y

    Seria de mini documentare despre istoria banilor realizata de catre Mike Malony: HIDDEN SECRETS OF MONEY.

    – Ep1: Money vs Currency – Hidden Secrets Of Money
    https://www.youtube.com/watch?v=DyV0OfU3-FU

    – Ep2: Seven Stages Of Empire – Hidden Secrets Of Money
    https://www.youtube.com/watch?v=EdSq5H7awi8

    – Ep3: Death Of The Dollar – Hidden Secrets Of Money
    https://www.youtube.com/watch?v=y-IemeM-Ado

    – Ep4: The Biggest Scam In The History Of Mankind – Hidden Secrets of Money
    https://www.youtube.com/watch?v=iFDe5kUUyT0

    – Ep5: Ultimate History Of Money – Hidden Secrets Of Money
    https://www.youtube.com/watch?v=OQWMd_NPSBA

    – Ep6: Rollercoaster Crash: Top 4 Reasons For Deflation – Hidden Secrets Of Money
    https://www.youtube.com/watch?v=8GP87dgTqF8

  3. Pingback: TOT BANCILE FAC LEGILE? LEGEA DARII IN PLATA – APROAPE DESFIINTATA IN ESENTA EI? Presiunile, intoxicarile si santajul bancilor romanesti, in frunte cu Banca Nationala, beneficiind si de o puternica sustinere de la Bruxelles, par sa fi taiat curajul
  4. Pingback: TOT BANCILE FAC LEGILE? LEGEA DARII IN PLATA – APROAPE DESFIINTATA IN ESENTA EI. Presiunile, intoxicarile si santajul bancilor romanesti, in frunte cu Banca Nationala, beneficiind si de o puternica sustinere de la Bruxelles, par sa fi taiat curajul
  5. Pingback: LEGEA DARII IN PLATA. Dupa proteste anti-banci si anti-BNR, SENATUL A VOTAT PROIECTUL, insa bancherii au reusit sa introduca un “MAR OTRAVIT”: AMENDAMENTUL care stabileste un PLAFON, previzibil a cadea la Curtea Constitutionala (VIDEO) | Cuvâ
  6. Pingback: COLONIA MILITARISTĂ ROMÂNIA ŞI ACOPERIŢII “STORMTROOPERS”. Adevarul despre ce a ajuns tara noastra, spus verde-n fata de avocatul GHEORGHE PIPEREA: “Visul vechii Securităţi de a ajunge să ne fie din nou frică de ea e deja realita
  7. Pingback: ESCROCHERIILE BANCHERILOR LUMII. Cine are curajul sa-i traga la raspundere? (VIDEO) | Cuvântul Ortodox
  8. Pingback: BANKSTERII. Despre semnificatia RAIFFEISENLEAKS: acuzatii grave aduse practicilor bancilor straine din România
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare