Planul FRUNZAVERDE al REGIONALIZARII IN OPT. Chestiunea STATULUI NATIONAL: de ce este ACTUAL si de ce AUTONOMIA TERITORIALA este anacronica

6-02-2013 13 minute Sublinieri

regionalizarea

  • Antena3:

România, ÎMPĂRŢITĂ în opt regiuni. Antena 3 a obţinut proiectul legii regionalizării

România va fi împărţită în opt regiuni. Antena 3 a obţinut proiectul legii regionalizării. Legea urmează să fie discutată în cadrul USL şi apoi depusă la Parlament, pentru a fi adoptată. Conform acestui proiect de lege, România ar urmă să fie împărţită în opt regiuni, şapte care cuprind actualele judeţe din ţară, dar Bucureştiul şi Ilfovul împreună.

Vor fi opt capitale de astfel de regiuni, alegerile se vor desfăşura o dată la patru ani, iar şeful regiunii, preşedintele va fi ales pentru un mandat de patru ani, prin vot uninominal. Vor fi consilii regionale formate din 10-32 de consilieri, ajutat de doi vicepreşedinţi. Votul va fi direct pentru şefii de consilii judeţene, iar consilierii regionali vor fi aleşi pe liste.

Această regiune va lua din atribuţiile Guvernului, dar şi din cele ale actualelor consilii judeţene, pentru că aici se vor găsi organismele intermediare pentru absorbţia de fonduri europene, vor fi principalii negociatori direct cu UE privind absorbţia de fonduri şi, de asemenea, vor putea institui taxe regionale şi multe acte delegate la nivelul regiunilor. Această organizare corespunde cu actualele centre unde se găsesc aceste regiuni de dezvoltare, astfel că printre capitalele acestor regiuni se vor regăsi Piatra Neamţ, Brăila, Alba Iulia sau alte oraşe mai mari ca acestea.

În cadrul discuţiilor USL, s-ar putea ca numărul regiunilor să mai crească.

 

Iniţiatorul acestui proiect, liberalul Sorin Frunzăverde, spune că noua împărţire a ţării reprezintă un model european

“Nu facem decât să reproducem un model european. Nu facem decât să reproducem un sistem valabil de la Tamissa şi până la Tisa. Dezvoltăm proiecte de relevanţă europeană (…) Principalul avantaj e că pentru multe proiecte, decizia se ia mult mai aproape de cetăţean, de nevoile şi priorităţile lui“, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Sorin Frunzăverde, cel care este şi iniţiatorul acestui proiect.

“Filosofia care stă la baza construcţiei acestor regiuni este aceea care spune că regiunile preiau de la ministere multe atribuţii”, a mai spus Sorin Frunzăverde, care este şi preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin. În ceea ce priveşte bugetul, Frunzăverde spune că 10% preia administraţia centrală, 20% administraţia regională, 30% administraţia judeţeană şi 40% administraţia locală (comune oraşe, municipii).

“Aici apare avantajul. O regiune cunoaşte mai bine nevoile cetăţenilor, dezvoltă mai bine proiecte de importanţă regională şi preia din atribuţiile administraţiei publice centrale care oricum ne costă foarte mult”.

Întrebat dacă s-a făcut vreun calcul privind impactul bugetar odată cu crearea acestor regiuni, Frunzăverde a răspuns: “Nu avem un calcul în detaliu, dar aparatul unei asemenea entităţi sau consiliu regional, că el aşa se va numi, estimăm că va avea 50-60 de persoane care vor prelua atribuţiile a sute de funcţionari din ministerele de astăzi. În felul acesta, probabil că multe mii din funcţionari vor pleca”.

În ceea ce priveşte atribuţiile pe care le vor avea preşedinţii de consilii judeţene şi cei de consilii regionale, Sorin Frunzăverde a explicat că preşedintele consiliului judeţean dezvoltă de anvergură judeţeană limitate la teritoriul judeţului respectiv, în timp de preşedintele de consiliu regional dezvoltă proiecte de anvergură regională, adică transjudeţene.

PROIECTUL LEGII REGIONALIZĂRII

România va fi împărţită în opt regiuni. Antena 3 a obţinut proiectul legii regionalizării. Redăm mai jos o parte din articolele cuprinse în proiectul de lege.

CAPITOLUL I
Principii şi consideraţii generale
SECŢIUNEA I. Regiunile si autonomia regională

Art.1
Prezenta lege reglementează regimul general al autonomiei regionale, precum şi organizarea şi funcţionarea administraţiei publice regionale.

Art.2
(1) Conform Constituţiei teritoriul naţional al României este împărţit in 8 regiuni, iar fiecare regiune este formată din două sau mai multe judeţe, acestea din urmă având delimitarea teritorială existentă la data intrării in vigoare a prezentei legi.
(2) Cele 8 regiuni au următoarea denumire şi componenţă:
a) Regiunea Bucuresti-Ilfov: municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, cu reşedinţa in municipiul Bucureşti;
b) Regiunea Centru: judeţele Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu, cu reşedinţa in municipiul Alba Iulia ;
c) Regiunea Nord Est : judeţele Bacău, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Suceava si Vaslui, cu reşedinţa in municipiul Piatra Neamţ ;
d) Regiunea Nord Vest : judeţele Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramureş, Satu Mare si Sălaj, cu reşedinţa in municipiul Cluj-Napoca ;
e) Regiunea Vest : judeţele Arad, Caras-Severin, Hunedoara si Timiş, cu reşedinţa in municipiul Timişoara;
f) Regiunea Sud Vest: judeţele Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi si Gorj, cu reşedinţa in municipiul Craiova;
g) Regiunea Sud: judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova si Teleorman, cu reşedinţa in municipiul Călăraşi ;
h) Regiunea Sud Est : judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea, cu reşedinţa in municipiul Brăila.
(3) Delimitarea teritorială a regiunilor se stabileşte prin lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin lege şi numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective prin referendum, care se organizează potrivit legii.
(4) Regiunile sunt unităţi administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia regională şi în care se organizează şi funcţionează autorităţi ale administraţiei publice regionale.
(5) Localităţile de reşedinţă ale regiunilor prevăzute la alin.2 pot fi schimbate numai prin lege, la propunerea consiliului regional exprimată prin hotărâre a consiliului regional adoptată cu votul a 3 din numărul de consilieri care constituie consiliul regional.
(6) Sediul consiliilor regionale este in situat in localităţile de reşedinţă ale regiunilor. Sediul consiliilor regionale poate fi schimbat in cadrul localităţii de reşedinţă prin hotărâre a consiliului regional adoptată cu votul a 3 din numărul de consilieri care constituie consiliul regional.

Art.3
(1) Obiectivele prioritare pe care regiunea le urmăreşte sunt:
a) dreptul la muncă şi protecţia adecvată a demnităţii lucrătorilor, dreptul de a avea locuri de muncă sigure şi accesul la educaţie pe tot parcursul vieţii;
b) dreptul la pluralismul, surse libere de informare şi comunicare şi accesul la cultura atât ca o necesitate individuală, cât şi ca un principiu în comunitate;
c) dreptul la asistenţă medicală;
d) dreptul la un tratament egal între bărbaţi şi femei şi de îmbunătăţire a diferenţelor de gen în viaţa socială, culturală, economică, religioasă şi politică;
e) conservarea şi punerea în valoare a familiei;
f) promovarea ştiinţei şi libertatea cercetării ştiinţifice în cadrul limitelor de respect pentru fiinţele umane;
g) respectarea echilibrului ecologic, protecţia mediului şi a patrimoniului natural, conservarea biodiversităţii;
h) protejarea şi îmbunătăţirea patrimoniului istoric, artistic şi peisajului;
i) promovarea dezvoltării economice într-un context care favorizează inovarea, cercetarea şi formarea ca factori ai competitivităţii, în conformitate cu principiile de coeziune socială şi dezvoltare durabilă;
j) consolidarea libertăţii publice şi private şi promovarea cooperării;
k) respingerea tuturor formelor de discriminare şi xenofobie;
l) recunoaşterea autonomiei comunităţilor locale, promovarea sistemului de autonomie, sporirea identităţi culturale, sociale şi economice pe întreg teritoriul regional, protecţia municipalitatilor mai mici şi a zonelor montane ;
m) dezvoltarea de relatii de buna vecinatate si promovarea cooperarii transfrontaliere si interregionale.

Art.4
(1) Administraţia publică în cadrul regiunii se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor descentralizării, autonomiei regionale, subsidiarităţii, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice regionale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor regionale de interes deosebit.
(2) Aplicarea principiilor prevăzute la alin. (1) nu poate aduce atingere caracterului de stat naţional, unitar şi indivizibil al României. 

……

Art. 7
(1) Prin autonomie regională se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice regionale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor regionale pe care le reprezintă, treburile publice, cu respectarea obiectivelor stabilite la art.3 şi în spiritul principiilor autonomiei locale, descentralizării şi subsidiarităţii.
(2) Dispoziţiile alin. (1) nu aduc atingere posibilităţii de a recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice altă formă de participare directă a cetăţenilor la treburile publice, în condiţiile legii.
(3) Prin colectivitate regională se înţelege totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială respectivă.

………..

Art. 11
(1) În regiunile în care ponderea cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale este de peste 20% din numărul locuitorilor, autorităţile administraţiei publice regionale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, precum şi serviciile publice deconcentrate asigură folosirea, în raporturile cu aceştia, şi a limbii materne, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentei legi şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte.

SECŢIUNEA II. Autorităţile administraţiei publice regionale
Art. 12
(1) În fiecare regiune se constituie un consiliu regional, ca autoritate a administraţiei publice regionale. Consiliul regional este ales în condiţiile legii pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale si regionale.
(2) Consiliul regional este condus de un preşedinte, asimilat demnitarului, care nu are calitatea de consilier regional, fiind ales prin scrutin uninominal.
(3) Mandatul preşedintelui consiliului regional şi al consilierului regional este de 4 ani şi se exercită în condiţiile legii.

CAP. II
Consiliul regional
SECŢIUNEA I. Constituirea şi componenţa consiliului regional
Art. 13
(1) Consiliul regional este autoritatea administraţiei publice regionale, fiind compus din consilieri regionali, aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, de către persoanele cu drept de vot din regiunea respectivă, în condiţiile legii.

Art. 14
(1) Numărul membrilor fiecărui consiliu regional se stabileşte prin ordin al prefectului regiunii, în funcţie de numărul locuitorilor regiunii, raportat de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care precedă alegerile regionale, după cum urmează:

Numărul Numărul
locuitorilor regiunii consilierilor
───────────────────────────────────────────────
– până la 2.000.000 – 20
– între 2.000.001-2.500.000 – 24
– între 2.500.001-3.000.000 – 28
– peste 3.000.000 – 32
───────────────────────────────────────────────
(2) Consiliul regional ales în conformitate cu prevederile legii se completează cu preşedintele consiliului regional, care are drept de vot şi conduce şedinţele acestuia.
(3) Candidaţii de pe lista fiecărei formaţiuni politice, dar care nu sunt declarati aleşi, au calitatea de consilieri regionali supleanţi si îi vor inlocui pe titularii cărora le încetează mandatul inainte de termen.

SECŢIUNEA II. Competenţele autorităţilor administraţiei publice regionale
Art.18
(1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi regionale exercită următoarele tipuri de competenţe:
a) Competenţe exclusive ale statului;
b) Competenţe partajate (stat-regiune), în cazul în care ambele niveluri pot legifera, dar legile naţionale prevalează în caz de conflict;
c) Competenţele exclusive ale autorităţilor administraţiei publice regionale.

Art. 19
Competenţele exclusive ale statului vizează următoarele domenii: Constituţie; apărare; cetăţenie, imigraţie, emigraţie şi extrădare; finanţe şi sistem monetar; frontiere şi unităţi vamale; siguranţă naţională.

…..

Art. 21
(1) Competenţele exclusive ale autorităţilor administraţiei publice regionale includ următoarele domenii:
a) dezvoltarea regională;
b) planificarea regională;
c) pregătirea şi implementarea programelor co-finanţate din fondurile europene gestionate regional;
d) cooperarea între autorităţile administraţiei publice locale.
(2) Competenţele exclusive urmăresc asigurarea creşterii economice şi dezvoltării sociale echilibrate şi durabile a regiuni de dezvoltare, îmbunătăţirea competitivităţii şi reducerea decalajelor economice şi sociale existente între România şi statele membre ale Uniunii Europene.
(3) Domeniile vizate prin termenul de dezvoltarea regională prevăzut la lit. a) au legătură cu regiunea sau teritoriu, în cel mai larg sens al termenului şi acoperă:
a) dezvoltarea economică (infrastructură şi servicii suport pentru afaceri, atragerea si promovarea de investitii, comerţ, cercetare-dezvoltare-inovare, turism);
b) dezvoltarea urbană şi amenajarea teritoriului pentru proiecte si areale definite ca fiind de interes regional;
c) agricultura şi dezvoltare rurală;
d) transport (infrastructura regională şi cea de transport în comun);
e) educaţie universitară, vocaţională şi tehnică, precum şi pregătirea profesională;
f) sănătate (spitale şi asistenţă socială);
g) mediul înconjurător şi eficienţă energetică;
h) ocuparea forţei de muncă;
i) locuinţe şi managementul terenurilor;
j) cooperarea interregională.
(4) Competenţa de planificare regională prevăzută la lit. b) alin.1) presupune că pentru fiecare din domeniile descrise la aliniatul 4 se realizează planuri şi strategii ca mijloace de identificare a obiectivelor de dezvoltare anuale şi multianuale, care vor fi incluse în Planul pentru Dezvoltare Regională elaborat de Agenţia pentru Dezvoltare Regională.

…………

SECŢIUNEA III. Funcţionarea consiliului regional
Art. 25
(1) Consiliul regional se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
(2) Consiliul regional îşi exercită mandatul de la data constituirii până la data declarării ca legal constituit a consiliului nou-ales
(3) Consiliul regional se întruneşte în şedinţă ordinară în fiecare lună, la convocarea preşedintelui consiliului regional. Consiliul regional se poate întruni şi în şedinţe extraordinare ori de câte ori este necesar.
(4) Convocarea consiliului regional se face în scris, prin intermediul secretarului regiunii, cu cel puţin 5 zile înaintea şedinţelor ordinare sau cu cel mult 3 zile înaintea celor extraordinare.
(5) Şedinţele consiliului regional se pot desfăşura la sediul consiliului regional, ori in orice altă localitate componentă a regiunii.

…………

CAPITOLUL V
Bugetul regional
Art. 44
(1) Fiecare regiune îşi stabileşte un buget multianual, care trebuie aprobat şi actualizat în fiecare an, şi care este elaborat având în vedere planificarea regională.
(2) Bugetul regional este constituit luând în considerare obligaţiile asumate de către regiune, implicaţii care au caracter multianual.
(3) Bugetul este alcătuit din următoarele categorii de venituri:
a) Venituri din taxe regionale, încasările de impozite sau taxe de la nivel central care sunt transferate către regiune;
b) Venituri din contribuţii şi transferuri directe ale statului;
c) Veniturile provenite din contribuţiile, proiectele, alocările de capital şi intrările de la Uniunea Europeană;
d) Venituri din valorificarea proprietăţilor şi participaţiile în asocieri comerciale;
e) Venituri din servicii publice regionale;
f) Venituri din exploatarea resurselor naturale transferate de guvern la regiune (fond forestier, izvoare de ape şi izvoare termale, etc.);
g) Venituri din vânzarea de active, prin transformarea de capital, de la colectarea creanţelor şi transferuri;
h) Venituri din credite ipotecare, credite şi alte operaţiuni de credit
(4) În cadrul bugetului la categoria cheltuieli vor fi cuprinse următoarele elemente:
a) Cheltuieli pentru alimentarea Fondului pentru Dezvoltare Regională;
b) Cheltuieli pentru activitatea de funcţionare a aparatului propriu;
c) Cheltuieli pentru dezvoltare regională;
d) Cheltuieli pentru activitatea de planificare si programare regională;
e) Cheltuieli pentru pregătirea şi implementarea programelor co-finanţate din fondurile europene gestionate regional;
f) Cheltuieli pentru activităţi de cooperare între comunităţile locale.

……….

Art.60
(1) Consiliul regional, in componenţa numerică prevăzută la art.14, va fi constituit astfel:

a) din preşedinţii de consilii judeţene care fac parte din Consiliile pentru Dezvoltare Regională, conform Legii nr.315/2004 privind dezvoltarea regională din România, cu modificările şi completările ulterioare, aceştia devenind membri de drept, fără a fi aleşi de către electori;
b) din primarii municipiilor care fac parte din Consiliile pentru Dezvoltare Regională, conform Legii nr.315/2004 privind dezvoltarea regională din România, cu modificările şi completările ulterioare, aceştia devenind membri de drept, fără a fi aleşi de către electori;
c) din primarii oraşelor care fac parte din Consiliile pentru Dezvoltare Regională, conform Legii nr.315/2004 privind dezvoltarea regională din România, cu modificările şi completările ulterioare, aceştia devenind membri de drept, fără a fi aleşi de către electori;
d) din membri aleşi, care reprezintă diferenţa dintre numărul prevăzut la art.14 şi totalul membrilor de la lit.a)-c) de mai sus.
(2) In situaţia in care presedintele consiliului regional, ales in condiţiile art.59, provine din una din categoriile de membri de la lit.a)-c) ale alin.1, locul său ca si consilier regional va fi ocupat de un membru ales.
(3) Consiliul regional in componenţa prevăzută la alin.1)-2) se completează cu preşedintele consiliului regional, ales conform prevedrilor art.59, care are drept de vot şi conduce şedinţele acestuia.
Art.61
(1) Consilierii regionali sunt aleşi prin votul egal, direct, secret şi liber exprimat al tuturor consilierilor judeţeni, primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene, in funcţie, din unităţile administrativ teritoriale care compun regiunea respectivă.

Art.62
(1) Pentru calitatea de consilier regional poate candida orice primar de oraş sau municipiu, ori consilier judeţean, in funcţie, din unităţile administrativ teritoriale care compun regiunea respectivă si care nu sunt membri de drept in condiţiile lit.a)-c) ale art.60.
21

Art.63
(1) Numărul de candidaţi declarati aleşi, in ordinea descrescătoare a numărului de voturi primite, va fi cel necesar pentru completarea consiliului regional după stabilirea membrilor de drept conform prevederilor art.59.
(2) Candidaţii care nu vor fi declaraţi aleşi sunt consideraţi membri supleanţi ai consiliului regional.

Frunzăverde, “autorul” regionalizării României, despre implicaţiile pe care le are împărţirea teritorială

Liberalul Sorin Frunzăverde, iniţiatorul proiectului privind împărţirea teritorială a României în opt regiuni, spune că regionalizarea ţării reprezintă un model european.

“Nu facem decât să reproducem un model european. Nu facem decât să reproducem un sistem valabil de la Tamissa şi până la Tisa. Dezvoltăm proiecte de relevanţă europeană (…) Principalul avantaj e că pentru multe proiecte, decizia se ia mult mai aproape de cetăţean, de nevoile şi priorităţile lui”, a declarat Sorin Frunzăverde, preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, miercuri, într-o intervenţie telefonică la Antena 3.

“Filosofia care stă la baza construcţiei acestor regiuni este aceea care spune că regiunile preiau de la ministere multe atribuţii”, a mai spus Sorin Frunzăverde, care este şi preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin. În ceea ce priveşte bugetul, Frunzăverde spune că 10% preia administraţia centrală, 20% administraţia regională, 30% administraţia judeţeană şi 40% administraţia locală (comune oraşe, municipii). “Aici apare avantajul. O regiune cunoaşte mai bine nevoile cetăţenilor, dezvoltă mai bine proiecte de importanţă regională şi preia din atribuţiile administraţiei publice centrale care oricum ne costă foarte mult”, a apreciat Frunzăverde.

Întrebat dacă s-a făcut vreun calcul privind impactul bugetar odată cu crearea acestor regiuni, Frunzăverde a răspuns:

“Nu avem un calcul în detaliu, dar aparatul unei asemenea entităţi sauconsiliu regional, că el aşa se va numi, estimăm că va avea 50-60 de persoane care vor prelua atribuţiile a sute de funcţionari din ministerele de astăzi. În felul acesta, probabil că multe mii din funcţionari vor pleca“.

În ceea ce priveşte atribuţiile pe care le vor avea preşedinţii de consilii judeţene şi cei de consilii regionale, Sorin Frunzăverde a explicat că preşedintele consiliului judeţean dezvoltă de anvergură judeţeană limitate la teritoriul judeţului respectiv, în timp de preşedintele de consiliu regional dezvoltă proiecte de anvergură regională, adică transjudeţene.

România va fi împărţită în opt regiuni. Legea urmează să fie discutată în cadrul USL şi apoi depusă la Parlament, pentru a fi adoptată. \

Sintagma de stat naţional trebuie eliminată din Constituţie, declară într-un interviu la RFI preşedintele UDMR, Kelemen Hunor. El spune că din cauza acestei formule prezente în articolul 1 din legea fundamentală, maghiarii din ţară nu se simt egali cu românii, fiind “eliminaţi din Constituţie şi din stat, în principiu”.

Kelemen Hunor nu se aşteaptă să ajungă la un compromis cu Puterea actuală privind eliminarea sintagmei de “stat naţional” din Constituţie:

“Nu, eu sunt convins că nu, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să pui în discuţie anumite chestiuni, subiecte, care din punctul nostru de vedere, trebuie discutate la nivelul societăţii. Aici vorbim doar de sintagma de “stat naţional”. Niciodată nu am pus în discuţie şi nu punem în discuţie celelalte definiţii, “stat unitar şi indivizibil”. Sunt convins că în acest moment, societatea românească şi clasa politică nu este pregătită pentru o astfel de schimbare, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să aduci argumente, că nu trebuie să explici de ce a trecut vremea statelor naţionale şi de ce minorităţile naţionale nu se simt cetăţeni de acelaşi rang cu românii, când din definiţie deja sunt eliminaţi din Constituţie şi din stat, în principiu, sigur, nu vorbim de altă eliminare, dar nu sunt trataţi ca cetăţeni cu acelaşi rang ca ceilalţi”.

Întrebat dacă minoritatea maghiară din România se simte discriminată de sintagma de “stat naţional”, preşedintele UDMR a răspuns: Dacă staţi de vorbă şi faceţi un sondaj, dacă vă plimbaţi un pic prin zonele unde trăiesc maghiarii, veţi vedea care este abordarea lor. Da, aşa este! În acelaşi timp sunt convins că românii nu vor fi mai puţin fericiţi sau nu vor avea mai puţine şanse în viaţă, dacă noi discutăm aceste aspecte şi eventual, într-o perspectivă nu prea lungă, chiar ne gândim la o reformă în această privinţă”.

“Dacă nu se ajunge la o amendare a acestui articol, se pot găsi în alte articole formulări prin care într-un fel comunităţile minorităţilor naţionale, minorităţile etnice, cetăţenii de orice altă etnie vor fi recunoscuţi de statul român şi vor fi susţinuţi şi drepturile lor vor fi apărate. Deci de data asta, eu cred că există foarte multe posibilităţi de a discuta şi de a căuta şi alte texte în Constituţie. În acest moment e prematur să spunem că vom vota, nu vom vota, ce vom face la referendum în cazul Constituţiei. Eu cred că dacă câteva aspecte importante vor fi modificate şi clarificate, atunci datoria noastră este să mergem mai departe chiar cu referendum şi cu amendarea Constituţiei, dar nu trebuie să punem căruţa înaintea cailor”, afirmă liderul formaţiunii maghiare.

În opinia sa, “dacă nu se ajunge până în octombrie la un referendum, atunci amendarea Constituţiei este compromisă. Nu se va face în 2014, fiind an electoral, 2015 e an pre-electoral. Ori facem în acest an, dacă suntem convinşi că trebuie amendată Constituţia ori nu se va face. Acest lucru trebuie să fie clar pentru fiecare.Dacă noi spunem că nu e timp, nu e timp, permanent este o scuză foarte ieftină să dăm vina pe timp”.

Kelemen Hunor mai spune că “trebuie să păstrăm bicameralismul, dar în aşa fel încât atribuţiile, în afară de votarea bugetului şi votarea sau demiterea Guvernului, să nu mai intre în competenţa ambelor Camere, deci competenţele trebuie clar separate”. În ceea ce priveşte Preşedinţia, liderul UDMR se declară adeptul alegerilor directe pentru preşedinte, dar cu atribuţii foarte bine definite şi limitate, cum este în Austria, Finlanda, în foarte multe state ale UE“.

Nota noastra:

Sunt doua argumente folosite de UDMR in atacarea conceptului de stat national folosit in Constitutie, dintre care unul este mai important:

1). Statul national este un concept anacronic care tine, eventual, de secolul XIX. In plus, este discriminatoriu, excluzand comunitatile etnice de la reprezentarea lor nationala.

De ce este aceasta teza falsa? Deoarece:

– conceptul de stat national nu este identic cu cel de stat etnic. Natiunea este un concept politic, civic, ce inglobeaza toti cetatenii, indiferent de originea etnica. Definitia civica a natiunii transpare din Constitutia Romaniei si din legile organice. Etnicii minoritari se pot simti discriminati de ideea unei natiuni civice care inglobeaza toti cetatenii, doar daca impartasesc o conceptie anacronica, etnicista, separatista, care respinge ideea unei identitati politice statale generale la nivel national. In acest sens, daca ar fi coerenti pana la capat, UDMR ar trebui sa respinga si ideea de cetatenie europeana si (supra)stat european, pentru ca singura relevanta ar trebui sa fie cea etnica.

Prin urmare, Kelemen Hunor se afla intr-o perfecta contradictie. Daca statul national (confundat intentionat si sofistic cu statul etnic) este anacronic, atunci ideea de etnie organizata politic si unitar este, de fapt, anacronica. Dar daca ideea etnica este anacronica, atunci pe ce baza se cere si considera ca autonomia teritoriala este legitima si actuala, mai “europeana”? De ce statul national este inactual dar autonomia etnica e viabila? “Din aceasta dilema nu puteti iesi”…

– nu doar ca statul national nu e anacronic, dar e un concept deosebit de pertinent si foarte, foarte actual. Dezbaterea zilei este tocmai legata de statul national, entitati supra-nationale si regiuni locale. A pune accentul pe o dimensiune sau alta este o optiune politica fundamentala. Daca presiunea este, astazi, pentru institutii supra-nationale si regiuni locale, intr-o maniera programatica, statul national ramane, in ciuda tuturor adversitatilor, absolut esential pentru organizarea politica a comunitatilor, pentru pastrarea mijloacelor democratice si pentru organizarea economica. O spune chiar Francis Fukuyama, printre altii, in volumul Construcţia statelor: guvernarea şi ordinea mondială în secolul XX, Ed. Antet, 2004. 

Statul national, departe de a fi anacronic, este singura garantie ca se mai pastreaza, cat de cat, o forma democratica de guvernare si ca nu se legifereaza hegemonia colonialista asupra regiunilor periferice marilor puteri. 

2). Romanii nu sunt mai fericiti daca in Constitutie e stat national, zice Hunor. Bine, bine, asa o fi, dar ungurii cu ce vor fi mai fericiti daca vor avea autonomie? Argumentul, dincolo de aspectul rizibil, este, de fapt, legat de cat de aproape de agenda reala sunt aceste concepte politice transpuse (sau nu) in acte constitutionale si institutii statale. Aici lucrurile sunt, iarasi, foarte clare: statul national, dincolo de orice alta discutie, este o REALITATE istorica ce are deja doua secole in spate si, dupa cum am aratat si mai sus, existenta sa are implicatii profunde si concrete in existenta cotidiana a oamenilor, in ceea ce priveste democratia si economia. Autonomia teritoriala, in schimb, este un concept artificial, cu precedent istoric, in Romania, doar in experimentele totalitare. Toate functiile concrete ale autonomiei teritoriale pentru populatia locala sunt indeplinite printr-o simpla descentralizare administrativa. Dimpotriva, autonomia ar duce la segrerare etnica si la crearea unor nise societale de tip gheto, in care oamenii nu mai vor sa se integreze in mediul national.

Cat priveste regionalizarea a la Frunzaverde, poate ca este o forma prin care se incearca minimalizarea efectelor dezintegratoare asupra statului national, prin dizolvarea HarCovului intr-o regiune in care minoritatea maghiara nu va detine majoritatea si prin faptul ca se pastreaza judetele – daca va ramane in aceasta forma. Dar, fara indoiala, sensul regionalizarii ramane acelasi – de slabire a statului national pentru intarirea supra-statului european. 

*


Categorii

1. DIVERSE, Destramare teritoriala? (Regionalizare, autonomie), Opinii, analize, Razboiul impotriva Romaniei, Video

Etichete (taguri)

, , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

13 Commentarii la “Planul FRUNZAVERDE al REGIONALIZARII IN OPT. Chestiunea STATULUI NATIONAL: de ce este ACTUAL si de ce AUTONOMIA TERITORIALA este anacronica

  1. Este o impartire pur arbitrara, ca la matematica.Ca si cand ai imparti 20 milioane de romani la 8 regiuni.De ce ? Pai nu se respecta nici vechile teritorii, Moldova,Tata Romaneasca , Transilvania.si asta cu scopul de a se distruge ideea de natiune romana.Eu asa vad lucrurile.

  2. Parca am fi intr-un film SF , care incet , icet devine realitate.Te intreba cineva din ce regiune este?Si raspunzi din regiunea 3 sud.Doame!Unde te duci?In regiunea 7.Cam asa?

  3. Inca un rang de birocratie pe langa gramada de plimbatori de hartii pe care o aveam deja. Din ce inteleg eu, regiunile astea nu o sa ia locul judetelor si consiliilor de judet ci doar o sa vina cu inca o structura peste actuala impartire. Chiar daca nu se va sustine asta, pun pariu ca nu se va face altfel. Nu vad eu partidele sa taie ciolanele unei intregi camarile ca sa eficientizeze costurile si sa imbunatateasca administrarea. O sa indeplineasca “cerintele” de sus ca sa ne imparta pe regiuni si o sa pastreze si ce este acum. Este bine asa pentru ca dupa esecul acestor regiuni va fi usor sa ne intoarcem la normalitate doar daca nu vor veni alti nebuni dupa astia.

  4. Regionalizarea aceasta va fi pe locul unu în topul celor mai mari nerozii făcute după tămbălău (rinvoluție)

  5. Stiti cum vine?Pentru a se face Romania s-au dat razboaie , s-au jertfit romanii, dara acum dispare Romania asa fara nici o batalie, doar printr-o regionalizare la care nu avem nimic de spus.Pe oameni nu-i intereseaza astfel de lcruri.Fratilor?Eu ma uit la colegii mei, discuta despre mobila, despre coafuri, despre rujuri, dar de faptul ca ne fac tara bucati , sau cipuri nu intereseaza pe nimeni.Eu sunt in Prahova, fratele care gandeste ca mine este in Tulcea, şi mai sunteţi d-voastra pe site.Atat. de la ignoranta se intampla toate acestea.Copiii nu vor sa invete nimic.Ma lupt cu ei.NU stiu nimic despre istoria noastra, de unde venim, ce suntem, nu le pasaaaa.Iar tinerii nici nu vor sa mai muneasca.Pai eu primul salariu ,era de 540 000 lei vechi in 1997.Nu mai fac nimic. Si asta e un adevar.S-a degradat omul.Si Dumnezeu nu mai rabda.Tinerii de acum care au 20 de ani, spun ca era mai bine pe vremea lui Ceausescu.Pai cum , de u nde stiu ei ce a fost atunci?Stateam la cozi interminabile, luam paine mucegaita, era f frig in casa, colectam borcane, strigam pe stadiaone si defilau bietii oameni.Pai daca nu pica acest tiran ajungeam ca in Coreea de Nord, sa ne oblige sa jelim conducatorul mort.Acum este anarhie , asa cum zicea Arsenie Boca.

  6. Pingback: CHESTIUNEA SECUIASCA la emisiunea "Punctul de intalnire" cu prof. Radu Baltasiu. Adevaruri istorice, manipulari contemporane [VIDEO] - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  7. Pingback: MITING SECUIESC LA TARGU MURES CU PARTICIPAREA EXTREMISTILOR DE LA GARDA MAGHIARA. Diversionistul LASZLO TOKES striga "diversionistii"!/ A luat KELEMEN HUNOR indicatii de la Viktor Orban? - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  8. Pingback: Dinu C. Giurescu: REGIONALIZAREA VA DUCE LA DEZMEMBRAREA ECONOMICA A TARII [video] - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  9. Pingback: Ce atata democratie? Dragnea vrea REGIONALIZARE PRIN ASUMAREA RASPUNDERII - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  10. Pingback: Dinu C. Giurescu: REGIONALIZAREA, DESFIINTAREA STATELOR NATIONALE IN FAVOAREA EUROREGIUNILOR? Instrainarea pamantului agricol, a resurselor minerale si energetice - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  11. Pingback: Laszlo Tokes cere premierului Orban PROTECTORAL MAGHIAR AL TRANSILVANIEI/ Kelemen Hunor a discutat si el cu liderul Ungariei/ REGIONALIZAREA SE INTERNATIONALIZEAZA - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare