GRECII ISI RETRAG BANII DIN BANCI/ SIDA, “efect secundar” al crizei?/ SOROS, “salvatorul lumii” europene/ Romania si integrarea in absolutul european

29-11-2011 4 minute Sublinieri

Depozitele private la băncile comerciale din Grecia au scăzut în octombrie cu aproape 4%, pe fondul înrăutăţirii crizei datoriilor, a anunţat Banca Centrală a Greciei, transmite Reuters. În octombrie, depozitele, excluzându-le pe cele ale guvernului central şi ale instituţiilor financiare, au scăzut la 182,5 miliarde de euro, de la 189,4 miliarde de euro în luna precedentă, ajungând la cel mai scăzut nivel din mai 2007. Faţă de nivelul record din decembrie 2009, depozitele au scăzut cu 25%.

Reducerea valorii depozitelor a înrăutăţit criza lichidităţilor cu care se confruntă băncile din Grecia, care sunt dependente de finanţarea de la Banca Centrală Europeană, deoarece nu se mai pot împrumuta de pe pieţe din cauza crizei datoriilor suverane cu care se confruntă Grecia.

În 2010, depozitele persoanelor fizice şi juridice la băncile din Grecia au înregistrat un declin de 12,2%, sau de 29,1 miliarde de euro comparativ cu 2009. Acordul prin care creditorii privaţi ai Atenei îşi vor asuma pierderi de 50% din obligaţiile pe care le deţin este aşteptat să ducă la pierderi semnificative pentru băncile elene şi fondurile de pensii de stat, care deţin obligaţiuni guvernamentale elene de până la aproximativ 100 miliarde de euro.

Principalele bănci din Grecia sunt prezente şi pe piaţa din România: National Bank of Greece (NBG), care este acţionar majoritar la Banca Românească, EFG Eurobank, care controlează Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank şi ATE Bank (fosta Mindbank).

Grecii se tem că problemele economice au dus la creşterea numărul bolnavilor de SIDA. Numai anul acesta s-au înregistrat cu 50% mai mulţi bolnavi decât anul trecut. Experţii greci susţin că răspunzătoare de acest record negativ sunt persoanele dependente de droguri.

Şocantul anunţ este rezultatul unui studiu făcut de Centrul elen pentru controlul şi prevenţia bolilor. Potrivit raportului rata narcomanilor infectaţi cu virusul HIV a crescut cu peste 1000 de procente în ultimul an. Cu toate acestea, specialiştii eleni afirmă că deocamdată nu pot face o corelaţie între măsurile de austeriate şi creşterea numărului de persoane infectate cu HIV.

Se pare însă că din dorinţa de a economisi bani, narcomanii nu mai ţin cont de pericole. Pentru a-şi procura cât mai multe doze, tinerii preferă să împartă aceeaşi seringă. Autorităţile au în plan lansarea unui campanii de împărţire a câtorva mii de siringi şi prezervative. În plus, mai multe echipe mobile dotate cu aparatură medicală se vor deplasa pe străzile din Atena pentru a acorda ajutor specializat grupurilor de narcomani şi oameni fără adăpost care nu pot sau nu vor să meargă la spital.

Seeking Alpha este unul dintre cele mai cunoscute site-uri specializate pe finanțe care există la ora actuală și unul dintre puținele recomandate de Roubini. Printr-un articol intitulat “Planul lui Soros de a redresa Europa este soluția corectă“, Seeking Alpha deschide drumul unor discuții pe care mulți le-ar considera de neconceput: Este Soros, cel care “a spart Banca Angliei“, salvatorul lumii?

Într-un articol publicat pe Financial Times, investitorul american George Soros a expus planul său ce presupune şapte paşi, pentru salvarea zonei euro de criza datoriilor.

Fondul de stabilitate va fi apoi folosit pentru a garanta sistemul bancar, şi nu titlurile de stat. Recapitalizarea va fi amânată, dar ea va fi realizată la nivel naţional atunci când va fi cazul. Acest lucru este în conformitate cu poziţia Germaniei şi mai utilă pentru Franţa decât recapitalizarea imediată.”

În planul lui Soros, Fondul European pentru Stabilitate Financiară ar fi utilizat pentru garantarea sitemului bancar și nu pentru acordarea de împrumuturi. Seeking Alpha scrie că varianta utilizătii FESF ca mecanism de garantare nu a fost luată în calcul de liderii europeni și ar fi bine să fie luată în calcul pentru că FESF nu trebuie să fie un organism pentru împrumuturi pentru că nu este bine capitalizat.

Există suficiente voci avizate, inclusiv oficiali, care recunosc că FESF nu are deține suficienți bani cât să poată sprijini financiar state precum Italia sau Spania. În planul lui Soros, sistemul bancar este cel care joacă rolul principal în salvarea monedei euro. Dacă băncile ar beneficia de un girant, ar fi mai dispuse să aibă expuneri pe datorii suverane, ceea ce ar pune capăt tensiunilor de pe piețe și creșterilor dobțnzilor la care statele se împrumută.

În timp ce Germania se opune total ideii de a utiliza BCE pentru salvarea crizei, planul lui Soros este singura opțiune“, scriu cei de la Seeking Alpha, care arată că eurobondurile nu pot fi o soluție viabilă atâta vreme cât până și Germania are probleme în a se împrumuta de pe piețe. Fără eurobonduri, împrumuturile luate de la BCE ar fi fost singura opțiune, însă Germania nu vrea pornirea tiparniței de bani.

În lipsa unor alte opțiuni, planul lui Soros ar fi singurul viabil în acest moment. “Cred că Germania, BCE li restul Europei vor găsi punctle comune cu planul lui Soros”, scrie autorul analizei, care precizează într-o clauză de final că nu are dețineri de acțiuni și că nu intenționează să inițieze activități de investiții în următoarele 72 de ore.

Nemții nu vor să se împrumute la comun

Rezultatele unui sondaj realizat de televiziunea ZDF arată faptul că aproape 80% dintre germani refuză emiterea de eurobonduri. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.276 de persoane și are o marjă de eroare de +/- 3 puncte procentuale. Să-ți asumi responsabilităţi suplimentare pentru ţări care nu au respectat regulile

Ministrul finlandez de Finanţe, Jutta Urpilainen, a respins propunerea Comisiei Europene cu privire la emiterea de eurobonduri, se arată în declaraţiile ce vor fi publicate joi de săptămânalul german ‘Die Zeit’. ‘Pentru guvernul finlandez, emiterea de eurobonduri este un lucru care iese clar din discuţie“, a declarat Urpilainen. Ministrul a adăugat că este imposibil să le explice propriilor cetăţeni de ce ar trebui să-şi asume responsabilităţi suplimentare, ‘din cauza unor ţări care în trecut nu au respectat regulile’.

De ce nu vor nemții să se împrumute la comun

Europarlamentarul PDL Theodor Stolojan a explicat pentru RFI că dacă titlurile vor fi emise în comun, nu va mai exista o presiune pe statele membre să-şi reducă datoriile.

Eu sunt de acord cu argumentul Germaniei. Nu este normal ca pentru o ţară sau două ţări care nu au dorit să respecte o disciplină în gestiunea finanţelor publice, a bugetelor naţionale, să te apuci să construieşti o întreagă arhitectură dintr-aceasta instituţională la nivelul UE, pentru a face ce? Pentru a disciplina o ţară sau alta. Au existat reguli, era pactul de stabilitate şi creştere economică, încălcat în mod sistematic, din păcate şi cu acceptul Germaniei şi al Franţei’, a argumentat Stolojan.

Nemții nu vor nici tiparnița de bani

Cancelarul german a respins ideea unei lărgiri a misiunii Băncii Centrale Europene pe care Parisul o avansează pentru a stopa accesul pe piețe a statelor aflate în dificultate. Ce părere au bancherii germani? Citește SFAT de la Deutsche Bank: Dacă Merkel nu se răzgândește, săpați o groapă în pământ și ascundeți-vă!

Uniunea Europeană se confruntă cu probleme existenţiale, care nu vor putea fi rezolvate fără schimbări fundamentale ale structurii sale – schimbări care sunt pregătite şi discutate în aceste zile la Berlin, Paris sau Londra. În consecinţă, şi România este obligată să îşi revizuiască politica externă.

Declaraţia preşe­dintelui Traian Băsescu în recenta sa vizită de la Berlin, în care acesta îşi exprima susţinerea pentru crearea Statelor Unite ale Europei, este un prim pas, chiar dacă numai la nivel declarativ, către un nou grad, mai aprofundat, de integrare a României în structurile Uniunii Europene. Însă cum va arăta noua Uniune Europeană – şi cine va mai face parte din ea?

Duminică, un articol din cotidianul german Süddeutsche Zeitung a oferit o primă privire în spatele cortinei, anunţând că preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, şi cancelarul Germaniei, Angela Merkel, pun la cale crearea unui nou pact de stabilitate. Acesta ar prevedea reguli mai stricte în privinţa deficitului bugetar, precum şi acordarea tuturor statelor care vor adera la acest pact a dreptului de a controla bugetul celorlalţi semnatari. Participarea ar urma să fie facultativă, Germania şi Franţa părând să fie sătule să aştepte un consens la nivelul întregii zone euro. Totuşi, Berlinul va fi nevoit să facă o concesie celorlalte state – şi anume să acorde Băncii Centrale Europene permisiunea de a interveni masiv pe piaţa de capital, pentru a cumpăra în cantităţi mari obligaţiunile statelor cele mai îndatorate din zona euro – Grecia, Italia, Portugalia şi Spania.


Categorii

1. DIVERSE, Criza datoriilor suverane, Criza mondiala, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare