FERITI-VA COPIII DE SEXUALIZARE! “Parintii poarta multa vinovatie pentru transformarea copiilor lor in revolutionari sexuali”/ IDEOLOGIA DE GEN = ÎNCEPUTUL SFÂRȘITULUI pentru FEMINITATE și MASCULINITATE/ Germania: Agenda de gen face primele victime/ PARTENERIATELE CIVILE DAUNEAZA COPIILOR (II)/ Româncele fac copii la varste tot mai inaintate/ DEZASTRUL DEMOGRAFIC SE AGRAVEAZA

25-03-2017 26 minute Sublinieri

ideologia de gen

Populaţia României a început 2017 cu un declin demografic accentuat, pierzând doar în luna ianuarie 13.704 locuitori, echivalentul a patru comune medii din ţară, în special ca urmare a unui puseu al mortalităţii, arată datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Spre comparaţie, în ianuarie 2016, sporul natural negativ a fost de doar 7.757 persoane, astfel că sporul natural negativ a crescut cu 77% în ianuarie 2017. 

În luna ianuarie 2017 s-au născut 15.096 copii, cu 615 (4%) mai puţini comparativ cu ianuarie 2016, şi au decedat 28.800 persoane, în creştere cu 5.332 (22,7%) faţă de prima lună a anului trecut, scrie News.ro.

Mortalitatea infantilă din România a crescut semnificativ – cu 31% – în ianuarie 2017 (după un avans de 40% în decembrie), fiind înregistrate în prima lună a acestui an 160 de decese ale unor copii cu vârsta de sub un an, comparativ cu 122 de decese în ianuarie 2016. 

În întregul an 2016, în România au murit 1.381 copii cu vârsta sub un an, comparativ cu 1.503 în 2015. Potrivit ultimelor statistici internaţionale, România are cea mai mare rată a mortalităţii infantile din Uniunea Europeană.

Datele oficiale mai arată că, în luna ianuarie, s-au înregistrat 4.908 căsătorii şi 903 divorţuri. Comparativ cu prima lună din 2016, numărul de căsătorii a crescut cu 3,7%, iar cel al divorţurilor a scăzut cu 10%.

În 2016, populaţia României a scăzut cu 66.718 de locuitori din cauza declinului demografic. În total, în România s-au născut anul trecut 189.783 copii, cu 11.240 mai puţini faţă de anul anterior, în timp ce numărul deceselor a scăzut cu 5.196 (2%), la 256.501.  

INS a revizuit semnificativ datele demografice pentru 2015 comparativ cu datele preliminare publicate anterior.

Astfel, datele revizuite arată că, în 2015, sporul natural negativ a fost de 60.674 persoane (comparativ cu 73.625 persoane în tabelele publicate anterior), astfel că, în 2016, sporul natural negativ a crescut cu 10%.

În 2015 s-au născut 201.023 de copii în România, iar numărul de decese a fost de 261.697, arată datele revizuite ale INS. 

Experţii se aşteaptă la o adâncire a declinului demografic al României în deceniile următoare. Astfel, populaţia României va ajunge la 14,5 milioane locuitori în anul 2050,  potrivit unui raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), publicat în iulie 2015.

Femeile nu se mai grăbesc să facă un copil În ultimii 25 de ani, numărul mamelor care nasc primul copil după vârsta de 35 de ani s-a dublat, potrivit unui studiu al Institutului Naţional de Statistică. Anual, la fiecare o mie de femei care nasc pentru prima dată, 28 au între 35 şi 39 de ani, în timp ce cinci au între 40 şi 45 de ani.

Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în anul 1990, 14,6 din o mie de copii care se năşteau ca fiind primii ai unei femei, erau aduşi pe lume de mame cu o vârstă cuprinsă între 35 şi 39 de ani. Numărul româncelor care decid însă să aibă primul copil după vârsta de 35 de ani s-a dublat în ultimul sfert de secol.

[…]

O problemă căreia România nu-i găseşte rezolvare

Datele Institutului Naţional de Statistică arată că în ultimii 26 de ani, România a cunoscut o tendinţă negativă în ceea ce priveşte numărul de naşteri. De la 275.275 de nou-născuţi  în 1991, în mai puţin de 10 ani, numărul a scăzut cu peste 40.000, având în vedere că în 2000, numărul nou-născuţilor ajungea la 234.521. La 16 ani de atunci, ţara noastră înregistrează cifra minimă din ultimii 26 de ani. În 2016, în România, aşa cum am spus, s-au născut doar 189.783 de copii.

În acest ritm, previziunea specialiştilor potrivit căreia în anul 2060 România va ajunge până la 14 milioane de locuitori, pare să se adevrească. 

Şi asta în ciuda faptului că asistăm la o creştere a numărului de căsătorii şi o scădere a numărului de divorţuri. Dacă în 2015 erau înregistrate 125.454 căsătorii, anul trecut numărul acestora a crescut semnificativ, ajungând la 133.176 noi familii. De partea cealaltă, dacă în 2015 31.527 de cupluri decideau să renunţe la mariaj, în 2016 cifra a scăzut până la 28.798 de cupluri.

  • Cultura Vietii:

Părinți – feriți-vă copiii de sexualizare!

V-ati intrebat vreodata daca nu cumva parintii sunt, cit de cit, responsabili pentru perpetuarea, prin copii lor, a acestei revolutii sexuale continue? Din nefericire, raspunsul la aceasta intrebare este, de multe ori, afirmativ. Foarte multi parinti isi transforma copiii in adepti inflacarati ai revolutiei sexuale, fie intentionat ori indirect, prin propriile actiuni, ori din nebagare de seama si nepasare.

Subiectul de azi ne-a fost inspirat de o stire cu totul bizara peste care am dat saptamina trecuta. De fapt, e probabil cea mai bizara stire peste care am dat in ultimii ani: o mama si fiul ei si-au schimbat, simultan, sexul biologic in barbat si fata, devenind, peste noapte, tata si fiica. Inainte de shimbarea sexului, mama si sotul ei au facut cinci (5) copii. Cu ani in urma, mama si unul din fii ei au vizionat impreuna un documentar despre adolescentii care isi schimba sexul biologic din cel „atribuit” lor de societate la nastere, in cel „ales” de ei dupa nastere. La 15 ani, fiul a inceput tratament hormonal de schimbare a sexului. Mama nu s-a opus ci, dimpotriva, a devenit curioasa. Din senin, zice ea, si-a dat seama ca apartine sexului nepotrivit si a dorit si ea sa-si schimbe sexul. Si-a taiat sanii sa devina barbat. Sotul ei, de 53 de ani, afirma ca nu afla nimic rau in asta, sotia (ori sotul?) lui pastrindu-si organele sexuale feminine. [Detalii]

Daca adultii ca parinti fac aceste lucruri, nu e de mirare ca in lumea occidentala confuzia sexuala atinge proportii tot mai ingrijoratoare, mai ales la copii si adolescenti. In vara anului trecut am scris depre un fenomen deosebit de tragic care se petrece in America – adolescentii isi schimba sexul biologic in grup, adica simultan, la gramada, un fenomen numit „cluster transitioning”. Adolescentii spun ca prefera tranzitia la gramada pentru ca, zic ei, le da un simtamint de „solidaritate” si pot confrunta mai bine, impreuna, „intoleranta” societatii fata de cei care isi schimba sexul.

Joaca parintii un rol negativ?

Adevarul este ca parintii poarta multa vinovatie pentru transformarea copiilor lor in revolutionari sexuali. Unii prin actiuni intentionate si iresponsabile, iar altii prin nepasare si neimplicare in viata copiilor lor.

Incepem cu atitudinile parintilor. Foarte multi parinti sunt extrem de liebrtini si permisivi. Astfel de parinti se gasesc in mod special la generatia tinara, educata in spiritul anarhic al vremurilor noastre. Sunt parinti care nu cu mult timp in urma au iesit de pe bancile universitatilor unde au fost invatati sa dispretuiasca trecutul, „ingustimea” de gindire a parintilor lor, „ingustimea” valorilor traditionale, si sa respinga modelele traditionale de organizare sociala si normele sociale testate de societate de mii de ani. Acesti parinti tineri apartin unei culturi anarhiste care aplauda distrugerea normelor traditionale de orice fel. Sunt parinti care se simt emancipati privind sexualitatea si imprima in copiii lor acelasi spirit de anarhie si contra-normalitate. Sunt parinti care alearga dupa ce e la moda in domeniul social si cultural. Descatusarea societatii de „inhibitiile sexuale” ale generatiilor care au trait inaintea lor e un obiectiv pe care il promoveaza. Sunt fericiti cind isi vad copiii „descatusati” de lanturile „robiei” sexuale traditionale. Impliniti cind isi vad copiii emancipati, respingind abstinenta si normele traditionale de conduita sexuala, ori intr-o stare de confuzie sexuala si de criza de identitate de gen.

Neconformismul sexual atrage atentie. Unii parinti sunt nerabdatori sa-si transforme copiii in celebritati peste noapte. Cum se poate face asta mai usor si repede decit prin dezorientarea si denaturarea intentionata a sexualitatii copiilor lor? Unor astfel de parinti li se pare interesant sa-si cresca copiii dupa noile standarde si moravuri sexuale. Mai ales daca copiii dau semne, inca din copilaria frageda, ca nu se conformeaza asteptarilor traditionale de comportament sexual. Daca fiica se joaca cu masini iar baiatul cu papusi, acesti parinti au impresia ca odraslele lor apartin sexului opus. Ii duc la medic, iar medicul, pentru castig personal, sugereaza parintilor tratament hormonal pentru copii, iar de la o vreme copiii isi piered identitatea sexuala cu care s-au nascut. Unii parinti isi imbraca baieti ca fetele iar fetele ca pe baieti. Baietii cresc parul lung si parintii il impletesc asemenea parului fetelor, iar fetelor li se taie partul scut sa arate ca baietii.

Alti copii sunt crescuti sa arate si sa adopte o identitate androgenica. Androgenismul, adica identitatea sexuala care se vrea neutra, nici feminina nici masculina, ia proportii. Fetele adopta un ton profund si agresiv al vocii, abandoneaza feminitatea in vorbire, glas, si vestimentare, iar baietii fac la fel. Fetele resping femininitatea iar baietii masculinitatea. Fetele se imbraca sa nu arate nici ca fete dar nici ca baieti, iar baietii se imbraca si isi aranjaza parul sa arate nici ca baieti nici ca fete. Cu citiva ani in urma New York Times a publicat un articol despre extinderea ingrijoratoare a modelului sexual androgin in Argentina, el fiind la moda in mod special la tinerii din Buenos Aires. Iar in anii recenti clerici musulmani au exprimat aceleasi ingrijorari privind fetele din Emiratele Arabe Unite. Crime mai mari ale parintilor ori adultilor impotriva copiilor ca acestea sunt de neimaginat. Toxicitatea acestui comportament parental e greu de exagerat. Dar cu toate acestea, astfel de parinti sunt vazuti ca parinti ai viitorului, aplaudati in media progresista occidentala ca veritabile modele de imitat pentru copiii lor.

Alte comportamente parentale iresponsabile

Confuzia sexuala si transformarea copiilor normali in revolutionari inflacarati ai revolutiei sexuale se produc la marsurile homosexuale. Marsuri la care majoritatea participantilor nu sunt homosexuali ci persoane confuze privind identitatea de gen ori propria sexualitate. Copiii lor, impresionabili, participa cu sutele, ducind in mina fluturasi ori pancarte cu semnul curcubeului, si avind fetele pictate cu culorile curcubeului. An dupa an. Incet, incet, acesti copiii devin ceea ce parinti lor deja au devenit, dar si mai rau. Confuzia lor sexuala devine mai intensa si se propaga. La asta se adauga alte practici bizare ale parintilor: pornografia, sextingul, tati care poarta rochii in casa, ori mame care se identifica ca fiind barbati, isi taie sanii, ori isi deprind fetele cu o gaindire si comportament feminist anti-masculin. Practica ereziilor si perversiunii sexuale incepe in familie si continua in strada.

Multi parintii isi expun copiii culturii sexualizate in mod intentionat. Un exemplu recent e filmul Beauty and the Beast lansat recent de Disney. Daca pina acuma cei doi protagonisti traditionali ai filmului erau unul masculin si unul feminin, Disney a decis sa introduca in noua versiune o scurta portretizare a atractiei sexuale intre persoane de acelasi sex. Cu toate acestea, parintilor parca nu le pasa si permit copiilor sa vizioneze astfel de filme si documentare care le murdaresc mintile si le cauzeaza confuzie sexuala. Vreme de mai multi ani, de fapt, Disney a produs materiale pro-homosexuale fara ca parintii sa ia atitudine de teama sa nu fie etichetati „ingusti” la minte.

Desenele animate au devenit si ele un mijloc prin care revolutia, confuzia si criza de identitate sexuala sunt transmise copiilor. Putini parinti mai urmaresc desenele animate cu copiii lor cu scopul de a depista si izola mesajele sexuale nepotrivite transmise copiilor lor. Divortul e si el responsabil pentru sexualizarea mintii copiilor. Studii peste studii arata foarte clar ca in familiile intacte confuzia sexuala e cvasi-inexistenta. Dar in familiile unde lipseste mama ori tata, copiii devin confuzi din punct de vedere sexual in numar mult mai mare. Pentru o dezvoltare normala a sexualitatii lor, copiii au nevoie atit de o mama cit si de un tata, mai ales in anii formativi ai vietii. Baietii au nevoie de o mama si o tata, iar fetele au nevoie de un tata si o mama, fiecare in aceasta ordine. Prezenta in familie a parintilor de sex opus pune echilibru si normalitate sexuala in copiii. Conform studiile pe care le comentam periodic, majoritatea copiilor si a adolescentilor care se identifica ca find ne-heterosexuali parvin din familii destramate, din care lipsesc fie mama fie tata. Iar caminele constituite din parinti de acelasi sex produc numarul cel mai ridicat de copii si adolescenti confuzi sexual.

Paziti-va de idoli!

Sexualizarea mintii e o forma de idolatrie. Paziti-va pe voi si copiii vostri de acest idol! Traim in apogeul epocii seculare, una in care statul confisca totul si se substituie familiei, casatoriei si rolului parintilor. Majoritatea dintre noi ne-am obisnuit cu acest nou statut al statului. Am permis statului sa nationalizeze familia, casatoria si relatiile de familie si sa le reconfigureze si sa le redefineasca dupa voie. Ne-au fost confiscate si drepturile parentale, printre ele dreptul de a ne educa copiii in spirit crestin. Din nefericire majoritatea dintre noi ne-am obisnuit si am acceptat noul status quo. Am relegat statului autoritatea de a ne educa copiii. Chiar daca educatia aceasta e, de fapt, o indoctrinare in idolatria vremurilor in care traim.

Cu mii de ani in urma, invatam din Sfintele Scripturi, Dumnezeu a impus parintilor obligatia de a educa copiii sa cunoasca Legea lui Dumnezeu, adica valorile si moravurile sanatoase care dau viata. Sa-i invete diferenta dintre bine si rau, sa discearna ce e bine si ce e rau, si sa urmeze binele. Asta din toate privintele, inclusiv sexualitatea. Deuteronom 6:6 constituie ceea ce am putea numi, pe buna dreptate, adevarata filosofie a educatiei. Adevarata educatie il are in centrul ei pe Dumnezeu, moravurile si valorile. Adevarata educatie a copiilor e sa-l cunoasca si sa-l iubeasca pe Dumnezeu si valorile biblice. Pe de alta parte, filosofia seculara a educatiei si sistemul secular educativ al zilelor noastre e unul de transmitere de informatii copiilor. Si cam atit. Ea nu are nimic de a face cu valorile pentru ca porneste de la premisa ca nu exista Dumnezeu si, in consecinta, nu exista valori. Copiii sunt educati ca valorile sunt neutre si se constituie exclusiv din preferintele subiective ale individului. Educatia crestina e una prin care copiii se transforma in persoane, in fiinte umane si da copiilor personalitate. Cea seculara le da doar informatii.

Educatia seculara e axata pe dreptul la autodeterminare a fiecarei persoane, inclusiv a copiilor; dreptul de a fi tu insuti; dreptul fiecarei persoane de a-si descoperi propria identitate; si dreptul de a-si trai viata cu scopul primar de a-si atinge „adevarata” identitate. Aceste drepturi, cit si exercitarea lor, incep in copilarie si se mentin pe durata vietii. In fata acestor provocari fara precedent, multi dintre noi ca parinti am capitulat. Viata e prea stresanta sa ne impotrivim acestor influente nocive care sunt prezente in vietile copiilor nostri. Parintilor crestini, insa, nu le este permis sa gandeasca asa. Contexul istoric in care traim noi nu e radical diferit de cel in care au trait inaintasii nostri. Iosua ne este bine cunoscut pentru decizia lui ca atit el cit si intreaga lui familie vor „sluji” lui Dumnezeu. Si pe vremea lui erau idoli. Multi sie de tot felul. Dar Iosua a avut taria si determinarea sa confrunte idolii zilelor lui si sa transmita valorile biblice copiilor lui. Aceasi obligatie ne apartine si noua.

VIDEO Ce este IDEOLOGIA DE GEN?

Ce este IDEOLOGIA DE GEN (gender ideology)? De unde vine și cum a fost impusă societății?

Ideologia de gen afirmă că DIFERENȚELE între BĂRBAȚI și FEMEI sunt doar rezultatul unor convenții sociale și de educație. Deci, ar fi posibil să îți ALEGI să fii bărbat sau femeie, fără ca biologia (SEXUL) să conteze.

Ideologia de gen este complet LIPSITĂ DE BAZĂ ȘTIINȚIFICĂ. Este IDEOLOGIE PURĂ, aflată în contradicție permanentă cu știința și cu realitatea. Originea ei stă în radicalizarea principiilor feminismului, ce introduce conceptul de „gen”. A fi femeie, a fi mamă, e considerat un rol social învechit, specific unei societăți în care femeia era supusă oprimării de principalul agresor: șovinismul masculin și „societatea patriarhală”.

IDEOLOGIA DE GEN = ÎNCEPUTUL SFÂRȘITULUI pentru FEMINITATE și MASCULINITATE. Exact ceea ce urmăresc creatorii ei: deconstrucția și remodelarea societății, pentru a obține controlul asupra acesteia. Este o ideologie TOTALITARĂ și liberticidă.

VIDEO Lecții ale istoriei: Obsesia „transgender” este un semn al colapsului societății, spune o feministă

Autoarea feministă Camille Paglia vorbește despre mania „transgender” care a cuprins Occidentul și despre modul cum explozia de „identități de gen” este un semn recurent al colapsului cultural în istoria civilizației. „Aceste lucruri s-au mai întâmplat”.

VIDEO O universitate americană organizează cursuri de „vaginizare” a bărbaților

Nebunii au ajuns la conducerea ospiciului

Universitatea Duke din statul american Carolina de Nord organizează un curs de 9 săptămâni pentru „deconstrucția masculinității toxice”. Probabil aceasta înseamnă că, dacă posezi oricare din acele caracteristici care îl fac pe bărbat ceea ce este și îl deosebesc în mod clar de femeie, conform rolului pe care biologia i l-a trasat, vei fi prelucrat la ședintele de partid de la Duke în așa fel încât să te transformi într-un vagin umblător.

Unul din scopurile cursului este să creeze spații de destabilizare pentru cei cu privilegii masculine”. Dacă nu înțelegeți limba de lemn a noii elite academice americane, nu sunteți singurii: Gary Franchi, prezentatorul NextNewsNetwork spune exasperat că „nici măcar nu e engleză”.

„Oare ce mai urmează?” se întreabă prezentatorul buletinului de știri. „Avem tampoane în toaleta bărbaților, transgenderi în toaleta femeilor – trebuie să se oprească undeva și repede. Lucrurile sunt scăpate de sub control.”

Comisia Europeană confirmă că finanțează avorturi

Vorbind la conferința „Ea decide” care a avut loc la Bruxelles pe 2 martie, convocată pentru a strânge fonduri destinate furnizorilor de servicii de avort precum Planned Parenthood/Paternitatea Planificată sau Marie Stopes International, comisarul European pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare, Neven Mimica, a declarat că Comisia va continua să folosească „fondurile noastre” pentru servicii de planificare familială în afara UE, servicii care includ, după explicațiile lui Mimica, așa-numitul „avort în condiții de siguranță”.

Anterior, Comisia Europeană fusese întotdeauna precaută cu acest subiect, insistând că „nu există o politică privind avortul” sau că „nu promovează avortul” și că respectă cadrul legal din țările în care furnizează asistență. Însă, electrizată de frenezia anti-Trump declanșată de feministele radicale după ce președintele a re-introdus așa-numita „politică Mexico City” care interzice finanțarea din fonduri federale a avorturilor, reducând astfel bugetele PP și MS cu câteva sute de milioane de dolari anual, Comisia și-a scos mănușile.

Comisarul Mimica, fost aparatcik comunist în Yugoslavia, pretinde că este mândru să anunț că vom continua susținerea noastră pentru parteneri precum Fondul Națiunilor Unite pentru Populație, UNICEF, Federația Internațională a Paternității Planificate”. Așa încât, odată ce una din cele mai mari și mai bogate reprezentante ale industriei avortului, Planned Parenthood, este investigată în SUA pentru activități criminale, Comisia Europeană se simte „mândră” de sifonarea banilor publici în buzunarele deja adânci ale avorționiștilor.

Comisarul chiar a promis să mobilizeze „fonduri adiționale pentru a acoperi lipsa și a susține sănătatea și drepturile sexuale și reproductive, planificarea familială completă, educarea, informarea și progamrele de prevenție în sănătate”. Aceasta, bineinînțeles, este în Noulimba orwelliană utilizată de amicii industriei avortului modul de a ascunde ce vor să spună: că vor da bani pentru asasinarea la scară mare a copiilor nenăscuți.

Let’s talk about sex! Germania: Agenda de gen și primele victime

Ana-Maria Carp

Economistă, rezidentă în Germania

La sfârșitul lui ianuarie 2017 a avut loc la München o întâlnire organizată de Institutul Pedagogic având ca temă educația sexuală în școală. Germania este o țară pe care o putem de-acum numi cu „tradiție” în această direcție, de altfel motivul întâlnirii a fost reactualizarea normelor privind educația sexuală în Bayern, noile linii directoare fiind publicate la finalul anului trecut.

Educația sexuală a generat și la noi discuții aprinse, de aceea nu cred că este lipsit de interes un scurt raport asupra conținutului, desfășurării și atmosferei generale a acestei întâlniri. Pentru cei hotărâți să imite fără nici un fel de critică ceea ce se întâmplă în lumea „civilizată”, acest raport este un fel de privire în viitor: România anului 2023 să spunem. Pentru ceilalți – un îndemn de a da României anului 2023 altă față decât cea a unei umile copii a Germaniei anului 2017.

De la început trebuie precizat că noile linii directoare privind educația sexuală în Bayern au fost motivul unor multiple confruntări între diferitele părți implicate: Ministerul Educației și Culturii – autorul noilor norme, grupurile de lobby „profamilia”, organizații ale părinților care se opun îndoctrinării sexuale, cadrele didactice care trebuie să respecte și să lucreze după noile norme. Cu toate discuțiile, certurile pentru înlocuirea anumitor cuvinte, etc., aceste norme au fost finalizate și publicate la finele lui 2016, urmând a se trece la punerea lor în practică.

Întâlnirea organizată de Institutul Pedagogic a fost un prim pas în această direcție, întrucât s-a adresat în primul rând cadrelor didactice, s-a vrut a fi o seară de discuții libere unde acestea să poată pune întrebări și să aducă în discuție dificultățile cu care se confruntă în școală.

Faptul că la această întâlnire a avut dreptul să participe și alt fel de public decât învățători și profesori este, firește, de salutat, deși, având în vedere precauțiile luate pentru sortarea acestui public, nu poți să nu te întrebi dacă această decizie nu a fost o simplă chestiune de imagine.

Așadar accesul în sală s-a făcut pe bază de înscriere, iar la intrarea în sală participanților li s-a solicitat semnătura însoțită de datele personale și precizarea instituției din partea cărora vin. De-asemenea au fost interzise fotografierea și orice fel de înregistrări audio sau video. Mai mult, organizatorii au ținut să precizeze că nu sunt acceptate decât un anumit gen de întrebări și că participanții care nu se conformează vor fi evacuați din sală. Iar pe flyer-ul evenimentului se precizează că „persoanele care aparțin partidelor de extremă dreapta sau organizațiilor care pot fi încadrate în extrema dreaptă, etc., etc., nu au voie să intre în sală”. Din nou nu poți să nu te întrebi, de ce persoanele aparținând extremei drepte nu au acces în sală, iar cele de extremă stânga nu au nici un fel de restricții. Ce culoare politică au organizatorii?

Tinerii se sinucid „pentru că sexualitatea e tabu”. Concluzie: mai mult sex

Cine au fost invitații Institutului Pedagogic? În primul rând un reprezentant al Ministerului Educației și Culturii în persoana domnului E. – unul din autorii noilor norme, doamna jurist M. – responsabilă cu cadrul legal al educației sexuale în general, doamna profesoară de biologie B. – vocea cadrelor didactice, și domnul K. angajat al unei asociații „profamilia” care funcționează ca partener extern în organizarea și susținerea orelor de educație sexuală. Pe lângă aceștia au mai fost prezenți din partea organizatorilor trei moderatori.

Seara a fost de deschisă de către reprezentanta Institutului Pedagogic care a început – cum altfel? – cu ”nu e voie să” și ”nu e voie să”. Au fost prezentate apoi câteva statistici puse la dispoziție de către ”Agenția federală de instruire în domeniul sănătății”, agenție ce a fost în mai multe rânduri criticată pentru campaniile în domeniul sănătății reproductive. Una dintre aceste campanii inițiată cu scopul de a preveni bolile cu transmitere sexuală a luat forma unor uriașe placarde plasate în locuri extrem de vizibile în oraș – stații de metrou și autobuz, etc. – în care erau reprezentate scene intime sau persoane adulte dezbrăcate sub formă de desene animate, adică acea formă de desen care atrage cel mai ușor privirile copiilor. Disperarea părinților e, cred, ușor de înțeles.

Revenind la statisticile puse la dispoziție profesorilor de amintita agenție: tinerii au azi mai puțin sex decât acum 20 de ani. Sexul protejat a înregistrat o creștere semnificativă, ceea ce e o dovadă a succesului educației sexuale. Elevii afirmă că informațiile cele mai valoroase / semnificative / serioase cu privire la sex le-au primit la școală în cadrul orelor de educație sexuală. În ce măsură aceste statistici sunt sau nu reale, rămâne o problemă de informare, autori precum Gabriele Kuby sau Miriam Grossman prezentând o cu totul altă față a ”succesului” educației sexuale. 

Reprezentanta Institutului Pedagogic a mai atras atenția că rata de sinucidere în rândul tinerilor a crescut în ultimii ani. O cauză ar fi, după părerea domniei sale, faptul că tinerii văd peste tot filme erotice și pornografice, dar li se interzice să vorbească sau să facă sex. Concluzia la care a ajuns reprezentanta Institutului Pedagogic nu este că poate ar trebui să întreprindem ceva ca tinerii să nu mai aibă atât de facil acces la astfel de materiale. Concluzia a fost: tinerii au nevoie de mai mult sex. Protejat, firește.

Același gen de logică îl aplică reprezentanta Institutului Pedagogic și în ceea ce privește rata de sinucidere în rândul minorităților sexuale (homosexuali, lesbiene, transsexuali, etc.). În aceste categorii rata de sinucidere este de șapte ori mai mare decât în cazul tinerilor heterosexuali. Și trage concluzia: să încurajăm tinerii să accepte că pot face parte din aceste minorități, să le arătăm că nu sunt discriminați pe motive de orientare sexuală…

S-a mai precizat de asemenea că bolile cu transmitere sexuală au crescut îngrijorător și iar nu-ți dă pace o întrebare: dacă sexul protejat a înregistrat o creștere semnificativă, după cum precizau la început, atunci de ce au crescut totodată și bolile cu transmitere sexuală? Poate pentru că ”sexul protejat” în realitate nu protejează? Organizatoarea ajunge și aici la altă concluzie: ne trebuie mai multă educație sexuală, mai multă prevenție, mai multe prezervative, etc.

Părinții slujesc de „vitrină” a familiei, dar au pierdut drepturile în educarea copiilor în favoarea școlii

După această introducere a fost invitată să vorbească doamna jurist M. care a prezentat cadrul legal de desfășurare al educației sexuale, cu accentul pe dreptul constituțional și Legea Bavareză pentru Educație și Învățământ. Doamna jurist s-a referit la cele trei mari categorii de persoane cuprinse în lege – elevii, părinții și statul, fiecare categorie având drepturi garantate de Constituție și apărate de lege. Cum intereselor acestor categorii pot intra în conflict unele cu altele, doamna jurist a precizat că Statul înțelege misiunea sa de a apăra cu orice preț drepturile elevilor, chiar împotriva părinților!

De la tribună a început să plouă în sală cu drepturi și interdicții: interzicerea discriminării, dreptul la educație, Constituție, dreptul la autodeterminare sexuală, toate acestea având drept scop intimidarea oricărei încercări de intervenție din partea părinților în educația sexuală organizată de stat. De altfel doamna M. a precizat încă o dată ca să fie clar tuturor învățătorilor și profesorilor de față: părinții nu au absolut nici un fel de drepturi atunci când e vorba de educația sexuală a copiilor. N-au lipsit din prezentarea doamnei M. nici spețe celebre în care părinții au încercat să obțină în instanță dreptul de a-și retrage copii de la ora de educație sexuală. În toate spețele alese de doamna Müller, părinții au pierdut.

După prezentarea doamnei M. a luat cuvântul reprezentantul Ministerului Educației și Culturii. În mod curios, dintre toți invitații, domnul E. s-a dovedit a fi cel rezonabil. Mai mult, o stranie senzație că domnul E. se află sub asediul grupurilor de lobby în persoana doamnei jurist M., a reprezentantului „profamilia” K. și a doamnei profesoare B, s-a instalat în sală.

Domnul E. a prezentat motivul reactualizării normelor cu privire la educația sexuală, iar acesta este dat, așa cum era de așteptat, de inadecvarea normelor vechi din 2002 la realitățile anilor 2016/2017. Câteva schimbări introduse în 2016: programa la educație sexuală devine aceeași indiferent de tipul de scoală, șansa (!) de a fi informați despre pericolele sexualității li se dă începând cu 2017 și celor mici, nu numai adolescenților, educația sexuală se va face interdisciplinar. Cu alte cuvinte, se va vorbi de sex și la biologie și la fizică și la limbi străine, etc. Cei mai în vârstă își amintesc cu groază de predarea interdisciplinara a realizărilor ”epocii de aur”. Doar că atunci se vorbea de dispensare, combine, plata datoriei externe, etc. Ce vor conține noile manuale?!

De la activiștii de partid la „consilierii de gen”

Același déjà vu în prezentarea următorului invitat, doamna profesoară B. Doamna B. este ”responsabilă pentru familie și educație sexuală” în cadrul gimnaziului unde este angajată ca profesoară. Acești responsabili – cu titulatura corespunzătoare – sunt la ora actuală afiliați tuturor instituțiilor de stat din Germania. În română se numesc ”consilieri pe probleme de gen” sau ”consilieri pe probleme de nediscriminare și egalitate de șanse.” Trebuie să recunoaștem că denumirea de ”consilier” sună mai bine decât ”activist” (de partid).

Doamna B. a prezentat mai întâi un proiect personal al domniei sale care are drept scop prevenția violenței verbale între elevi. Doamna B. a salutat noile norme pentru că în forma actuală ele sunt mult mai permisive și implementarea unor proiecte similare celui inițiat de domnia sa devine mult mai facilă. În mare, proiectul prevede sensibilizarea elevilor la anumite cuvinte și expresii cum ar fi înjurăturile, limbajul discriminatoriu, etc. Realitatea din curtea școlii, dar și limbajul sexualizat folosit pe canalele media de către tineri nu te poate duce decât la o singură concluzie: pentru limbajul sexualizat folosit de tineri, de multe ori neînțeles de părinți, sunt responsabile și astfel de ”proiecte” care pun la îndemâna tinerilor tocmai expresiile pe care nu ar trebui să le folosească.

După doamna B. a vorbit reprezentantul „profamilia” domnul K. a cărui ocupație oficială este aceea de ”pedagog sexual”. Deși orele de educație sexuală pot fi organizate / ținute chiar de către învățători / profesori, de obicei aceștia preferă să apeleze la ”servicii specializate”. Astfel de ”servicii specializate” sunt oferite de inițiative private, și nu poate să nu te încerce un sentiment de neliniște la gândul că e total neclar cine le controlează și le califică pentru educația sexuală a tinerilor.

Domnul K. a explicat că atunci când domnia sa sau orice specialist în educație sexuală care preia sarcina de a organiza ora obligatorie prevăzută în programă se află în clasă, nu e recomandat ca profesorii să fie de față la discuțiile dintre elevi și ”specialiști”, pentru că elevii nu mai au curajul să pună întrebări. Ministerul Educației și Culturii are, din fericire, în această privință altă opinie și prevede în regulamentul de serviciu al învățătorilor și profesorilor că aceștia trebuie să fie de față atunci când în școală sunt invitați externi.

Copilului să i se explice de la naștere că nu există doar bărbați și femei

În general domnul K. salută modificările aduse de noile norme, dar are și câteva nedumeriri. De exemplu,  cu privire la trans- și intersexualitate, domnului K. nu înțelege de ce noile norme prevăd în programa școlară ca elevii să fie informați despre formele alternative de sexualitate mai sus numite abia începând cu clasa a IX-a. Domnia sa este de părere că și un copil de clasa a V-a poate să înțeleagă, dacă i se explică pe măsura vârstei lui ce înseamnă acestea. Și a dat și o astfel de explicație: ”un copil vine într-o zi la școală ca fetiță, iar a doua zi ca băiețel“. La intervenția de bun simț a domnului E. de la Ministerul Educației și Culturii că un copil de clasa a V-a poate deveni confuz în urma acestor explicații, doamna jurist M. a explicat vehement că un copil e ”confuz” în situația asta numai pentru că părinții l-au învățat / îndoctrinat de mic că există doar două sexe și în rest nimic! Dacă părinții i-ar fi explicat de la naștere că există o multitudine de genuri (cum afirmă ”teoria” gender), un copil nu ar mai fi confuz in clasa a V-a!

După aceste intervenții s-a deschis runda de discuții în sală. Iar realitatea ”din teren” s-a dovedit pe măsura intervențiilor oficiale. Un învățător e nemulțumit că în noile norme nu sunt pomenite „familiile rainbow”. O învățătoare deplânge faptul că Ministerul Educației și Culturii nu a pus la dispoziția învățătorilor o listă cu materiale verificate. Domnia sa a arătat copiilor de școală primară (6 – 10 ani) un film cu vîrsta recomandată 12 ani și se plânge că a avut ”probleme masive” din partea părinților. Din intervenția învățătoarei se înțelege că problema sunt părinții care au protestat și nu expunerea copiilor la un material interzis sub 12 ani.

O intervenție dramatică a avut o profesoară de gimnaziu care întreabă unde este infrastructura necesară noilor norme. Concret: unde se schimbă pentru ora de sport un homosexual? În ce cameră doarme un elev trans când se duce cu clasa în excursie? Doamna profesoară în cauză are probleme masive pentru că la ea la gimnaziu sunt mulți (!) homosexuali și lesbiene. (Faptul că educația ”genurilor multiple” începe să dea roade nu ne miră, dar ne înspăimântă). Domnul E. de la Ministerul Educației și Culturii explică că legea prevede ca elevii să fie tratați în conformitate cu sexul trecut în certificatul de naștere.

Și copiii de grădiniță își cunosc orientarea sexuală – dar au nevoie de ajutor ca să și-o exprime

Un preot ortodox – a cărui prezență în sală e surprinzătoare și curajoasă (cum o fi trecut de cerberii de la ușă?) – întreabă dacă invitații își pot imagina un spațiu în care creștinii să-și crească copiii în conformitate cu valorile morale ale creștinismului. Doamna jurist M. explică nemulțumită că da, un astfel de spațiu există la fiecare acasă, dar la școală în mod clar NU. Domnul E. a încearcă să fie mai diplomat, precizând că educația pe care o primește un copil în familie nu poate fi schimbată de cele câteva ore de educație sexuală. Și totuși cum se explică numărul mare de homosexuali și lesbiene de care se plângea profesoara de gimnaziu cu câteva minute mai înainte?

O altă persoană din sală întreabă dacă există statistici cu privire la numărul de copii de grădiniță care aparțin minorităților sexuale. Din felul în care a fost formulată întrebarea se înțelegea că domnul în cauză găsește ridicol să vorbești de ”minorități sexuale” la grădiniță. Doamna profesoară B. a replicat că firește, și copiii de grădiniță își cunosc ”orientarea sexuală”, dar au dificultăți să o exprime deoarece limbajul nu e suficient de bine dezvoltat!

Altcineva din sală – profesoară – întreabă cum se poate impune pentru drepturile copilului în fața părinților. Cu alte cuvinte, ce legi are la dispoziție împotriva părinților când profesorului i se pare că sunt încălcate drepturile copilului. Din fericire, doamna jurist M. n-a știut să răspundă pe loc.

La final, ieși nedumerit din sală și nu știi ce te înspăimântă mai tare: ceea ce li se pregătește de-acum înainte copiilor noștri, „succesul” educației sexuale – zeci de adolescenți confuzi cu privire la identitatea sexuală, suprarealismul discuțiilor despre ”orientare sexuală” la grădiniță sau transsexuali în clasa a V-a?

Lăsăm cititorii să decidă singuri.

  • Coalitia pentru familie:

EFECTE ALE „CĂSĂTORIEI” ÎNTRE PERSOANE DE ACELAȘI SEX ÎN OCCIDENT:

O instanța locală a interzis circulația prin Madrid a unui autobuz al grupului pro-familie HazteOir. Autobuzul prezintă siluetele unui băiat și a unei fete și subliniază că sexul biologic este cel care determină diferențele de comportament și rol între bărbați și femei. Adică, ADEVĂRUL.

Presa de stânga numește campania HazteOir „autobuzul urii”. Să afirmi o realitate biologică; să spui că băieții sunt băieți, iar fetele, fete, a ajuns „DISCURS AL URII” în Europa!

Ideea autobuzului a venit după ce în orașe din nordul țării se desfășoară o campanie publicitară cu suport grafic (desene cu copii dezbrăcați), conform căreia ar exista fete cu penis și băieți cu vulvă, pentru că sexul biologic nu ar conta!

Situația în această țară odată tradiționalistă s-a agravat accelerat, după ce guvernul de Stânga al lui Zapatero a legalizat „căsătoria” între persoane de același sex și a acordat acestor cupluri drepturi egale cu cele ale familiilor. Cu ajutorul forței de coerciție a Statului, grupurile de lobby finanțate de Soros și de Comisia Europeană desfășoară de câțiva ani o campanie de o agresivitate crescândă pentru îndoctrinare în special a copiilor cu ideologia gender. Conform acesteia, definirea ca bărbați și femei a persoanelor este un „stereotip social” al „societății patriarhale”, de care oamenii trebuie să se elibereze!

Dacă vom permite, ceea ce se petrece AZI ÎN SPANIA, va fi MÂINE ÎN ROMÂNIA.

http://www.breitbart.com/london/2017/03/02/anti-transgender-bus-impounded-spanish-judge/

Este Uniunea Europeană în criză?

Așa o indică faptul că pe 25 martie va avea loc summit-ul de la Roma, unde se vor propune cinci scenarii de reformă, ca urmare a Brexit-ului și a frustrării în creștere a cetățenilor față de acțiunile birocraților bruxellezi.

În documentul ce urmează a fi dezbătut la Roma, Comisia Europeană, într-o rară mostră de candoare, admite că federalismul european „riscă să alieneze părți ale societății care simt că Uniunii îi lipsește legitimitatea sau că și-a transferat prea multă putere de la autoritățile naționale.”

Din multiplele manifestări ale „federalismului care alienează” face parte și neîntrerupta imixtiune a birocraților unionali în legile familiei. Acestea, conform tratatului de funcționare al UE, sunt EXCLUSIV de competența statelor membre. Ceea ce nu împiedică, spre exemplu, pe vicepreședintele Comisiei, Timmermans, să solicite, de la înălțimea poziției sale, ca… toate statele membre ale UE trebuie să recunoască „căsătoria” între persoane de același sex.

Deci, domnilor comisari, dacă nu doriți ca federalismul să ne mai alieneze, nu vă mai asumați prerogative pe care nu le aveți. Lăsați-ne și vă vom lăsa. It’s that simple!

https://euobserver.com/justice/129367

Asociatia Pro Vita Bucuresti:

Recuperarea cuvântului „feminin”

Dragi prieteni,

Probabil sunteți la fel de sătui și exasperați ca și noi de confiscarea, în ultimele 3-4 decenii, a noțiunilor „drepturile femeii” și a tuturor atributelor care derivă din cuvântul „feminin” de către curentul politico-ideologic al feminismului radical.

Conflictul adus în societate de grupările radicale, care cred că bărbatul este prin definiție opresorul și dușmanul femeii și că o femeie nu se poate simți realizată decât dacă umblă rasă în cap și înjură ca un tractorist, a ajuns la apogeu în ultimul deceniu. În toți acești ani s-au epuizat energii uriașe, care ar fi putut duce societatea înainte. În loc de asta, avem parte de un conflict permanent care se răsfrânge, cu costuri majore, asupra generațiilor viitoare – pentru că ele achită, mereu, nota de plată a nesăbuinței noastre.

Avem totuși vești bune. În Statele Unite, pendulul istoriei se echilibrează; femeile creștine au avut un rol important în aducerea la Casa Albă și în Congres a unor noi lideri, Republicani, care pot aduce cu sine schimbări în bine. Vă reamintim articolele noastre Feminismul perdant în alegerile din SUA și Ce promisiuni a făcut Donald Trump mișcării pro-familie și apărătorilor libertății religioase.

Ceva mai aproape de noi, vă informăm că, alături de organizațiile membre ale mișcării Femeile Lumii (Women of the World), printre care și organizații din România, Asociația PRO VITA București a participat, pe 8 martie, la lansarea documentului „Manifestul schimbării socio-economice a termenului Feminin” (Manifesto for a socio economic change in terms of women – Looking directly into the working world from a woman’s perspective), care propune o nouă lumină asupra pieței muncii, din perspectiva femeii.

Manifestul este prezentat și susținut, în aceste zile, în numele semnatarilor de o echipă de delegați la cea de A 61-a Sesiune a Comisiei ONU cu privire la Statutul Femeii, care are loc la sediul ONU din New York între 13 și 24 martie 2017.

Documentul solicită ca în centrul politicilor sociale, de educație, de sănătate și de investiții să se afle familia cu copii. Aceasta presupune, poate în primul rând, re-examinarea rolului femeii din perspectiva angajării în muncă și a recunoașterii importanței femeii în creșterea și educarea viitoarei forțe de muncă pe care se va baza economia și societatea.

Astfel, se solicită ca dedicarea exclusivă a femeii pentru familie să fie o categorie de muncă cu acces la securitate socială, concediu medical și pensie. De asemenea, reîncadrarea în muncă a femeii care, din cauza dedicării pentru familie, nu a participat pe piața muncii, să fie încurajată. Totodată se solicită denunțarea oricărui gest discriminatoriu îndreptat către femeie și maternitate și eliminarea politicilor sociale și a programelor educaționale care nu respectă identitatea feminină și maternitatea.

Manifestul a fost remis, la nivelul fiecărei țări, instituțiilor statului, în România acesta fiind înaintat Președinției României, în perspectiva momentului în care România va prelua în anul 2019 Președinția Consiliului UE, precum și președinților camerelor Parlamentului și miniștrilor Muncii și Internelor. Citiți aici Manifestul și scrisoarea.

Women of the World (www.womenworldplatform.com) este o platformă globală formată dintr-un număr în creștere de entități din întreaga lume, care lucrează împreună pentru a apăra identitatea femeii, ca și valoarea umană, valoarea socială și de muncă a maternității. Din România, fac parte din WoW: PRO VITA București, Asociația Familia Românească, Alianța Părinților, Fundația MATCA-2000 și Asociația Părinților pentru o Educație Sănătoasă.

ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA
9  martie 2017

PARTENERIATELE CIVILE DAUNEAZA COPIILOR (II)

Este neobisnuit pentru noi sa revenim asupra aceluiasi subiect intr-o perioada relativ scurta de timp, dar evenimentele care se petrec in Romania zilele acestea ne constrang sa o facem. Doar acum doua (2) saptamini am scris un comentariu in care am dovedit, prin studii ale caror concluzii nu pot fi puse la indoiala, ca parteneriatele civile (ori concubinajul) vatama copiii. Opinam ca ele nu prezinta nicio utilitate sociala si ca legiferarea lor ar institutionaliza, de fapt, vatamarea copiilor, violenta domestica, si ar incetini dezvoltarea armonioasa, din toate punctele de vedere, a minorilor crescuti in concubinaj. Exista citeva motive pentru care revenim azi la acelasi subiect, dar cu studii noi si argumente noi.

Deputatul Daniel Gheorghe

In primul rind ne-a atras atentia urmatorul comentariu al deputatului Daniel Gheorghe, postat de dinsul recent pe facebook: https://www.facebook.com/daniel.gheorghe.374549/posts/1859777177636263:

Îmi cer iertare românilor pentru greșeala colegilor mei de a depune un amendament ciudat și fără noimă la proiectul de modificare a Constituției. În contextul prevederilor statutare ale PNL și al deciziilor luate legitim și fără dubiu de către BPN al PNL, reiterez faptul că orice inducere în textul proiectului cetățenesc de revizuire a Constituției a unor formule care pun sub semnul întrebării ideea de Familie ori care produc devieri nefericite de la substanța textului de revizuire constituie o încălcare a deciziilor politice asumate de către PNL. Astfel de decizii luate în mod obscur și lipsa de asumare politică a temelor fundamentale și a unor poziții politice de forță ne-au dus pana la 20%; acum mă tem că parcă se dorește să scădem sub 10%! Rog respectuos pe colegii mei să retragă acest amendament și să respecte principiile fundamentale asumate programatic de către PNL!

Aici dl Gheorghe nu face referinta la parteneriatele civile ci la initiativa unor colegi de partid de a modifica textul Articolului 48 propus de cei 3 milioane de cetateni semnatari pentru protejarea casatoriei si familiei in Constitutie. E vorba de adaugarea unei referinte la “familie,” o aditie cu care nu suntem de acord. Avem destula experienta si discernamint sa intelegem strategia initiatorilor care au depus amendamentul. Intentia este de a deschide portita, in Constitutie, pentru eventuala legalizare a parteneriatelor civile, atit intre persoane de sex opus cit si intre persoane de acelasi sex. Asta va pune capat casatoriei si familiei traditionale. Amendamentul propus disociaza familia de casatorie si le acorda acestor doua formatiuni sociale statute separate. Din fericire, pe 7 martie, Comisia Juridica din Camera Deputatilor a respins amendamentul si a votat, cu un vot de 17 la 1, adoptarea Amendamentului 48 asa cum a fost el scris original. Votul impotriva a fost dat de un deputat USR.

Cultele religioase se pronunta in unison

In al doilea rind, in doar ultimele doua saptamini aproape toate cultele religioase din Romania au dat comunicate de presa in care cer parlamentarilor sa nu legifereze parteneriatele civile. Comunicatele au parvenit din partea BOR, a Bisericii Catolice din Romania, si din partea Aliantei Evanghelice din Romania. Cu toate acestea, unii din alesii nostri din Parlament par ca nu vor sa asculte. Irita, in mod special, incapatinarea unora dintre ei care insista asupra legalizarii parteneriatelor civile. Tragem nadajde, insa, ca alegerea, chiar pe termen interimar, a dnei Raluca Turcan, ca Presedinte interimar al PNL, va indrepta lucrurile. Gasim salutara alegerea ei in pozitia interimara. Cu dna Turcan ne cunoastem de multi ani, ne-am intersectat de mai multe ori, si ii cunoastem indeaproape pozitiile pro-familie si pro-viata pe care dinsa le detine si promoveaza, in mod consistent, de zece (10) ani.

In speranta de a convinge parlamentarii Romaniei sa respinga parteneriatele civile, mai discutam astazi inca trei (3) studii care confirma toxicitatea concubinajului ca forma de convietuire alternativa casatoriei si familiei traditionale. Acum doua saptamini am discutat doua.

Studiu 2008 – United Families International

In 2008 United Families International (UFI), un think tank din Arizona, a publicat un studiu extensiv cu un titlu sugestiv: A Guide to Family Issues – The Marriage Advantage (“Un ghid privind aspecte de familie: avantajul casatoriei”) pe care il aflati aici: http://unitedfamilies.org/wp-content/uploads/2015/09/Marriage-Guide.pdf. Notati anul cind a fost publicat acest studiu – 2008. Veti observa, speram, declinul fulgerator al casatoriei ca institutie in tarile care au legiferat casatoriile homosexuale si parteneriatele civile. Declinul familiei si al casatoriei nu foloseste societatii. Studiul UFI discuta un sondaj de opinie facut in America in 2004 conform caruia 88% dintre americani afirmau, la vremea aceea, ca “marriage is a lifelong commitment” (“casatoria e un legamint pe viata”) Conform aceluiasi studiu, cea mai mare aspiratie a liceenilor  de atunci era sa aibe “o viata de familie si casatorie” fericita. Deamenea, un sondaj de opinie de la mijlocul deceniului trecut arata ca doar 10% dintre americani opinau ca “marriage is an out-dated institution” (“casatoria este o institutie demodata”). Dar, conform aceluasi studiu, 26% dintre britanici si 36% dintre francezi vedeau casatoria ca pe o institutie demodata. (Pagina 4)

Studiul UFI are ceva de spus si privind violenta domestica. Conform lui, femeile si copiii care traiesc in familii de concubinaj au un risc de patru (4) ori mai mare decit femeile si copiii care traiesc in familii casatorite de a fi abuzate ori abuzati fizic. In alte cuvinte, tot la o femeie ori un copil care sunt abuzati de sot ori tata in casatoriile traditionale, patru (4) femei ori copii sunt abuzati in caminele in care partenerii traiesc in concubinaj. (Pagina 14).

Rezultatele sunt similare privind gradul de fericire al partenerilor. In timp ce 40% dintre persoanele casatorite afirmau ca sunt “foarte fericite”, doar 25% dintre persoanele care traiau in concubinaj se simteau “foarte fericite”. (Pagina 5) Rezultate similare au fost depistate privind si alti parametrii ai vietii. Persoanele casatorite si copiii lor sunt nu doar mai fericiti, dar si mai sanatosi, mai echilibrati din punct de vedere emotiv, castiga mai bine, copiii invata mai bine la scoala si sunt mai bine ajustati social decit copiii crescuti in concubinaj. Aceste aspecte, insa, au si efecte economice. Statele scandinave, de exemplu, cheltuie mult mai multi bani pentru a contracara efectele concubinajului decit tarile occidentale unde nivelul concubinajului e mai scazut. (Pagina 7)

Satisfactia sexuala e si ea mult mai ridicata la partenerii casatoriti decit la cei care coabiteaza. Studiul UPI e categoric in privinta aceasta – “surveys show that husbands and wives are more satisfied with sex than sexually active singles”. (“Sondaje de opinie arata ca sotii sunt mult mai satisfacuti sexual decit necasatoritii care intretin relatii sexuale”) (Pagina 15) 58% din barbatii casatoriti afirma ca sunt “foarte satisfacuti emotional” cu viata lor intima din casatorie, in comparatie cu 37% dintre barbatii care coabiteaza. La femei, rezultatele sunt diferite iar diferentele mai putin relevante. In timp ce 42% dintre femeile casatorie exprima satisfactie cu viata intima, 39% dintre femeile care coabiteaza exprima satisfactie sexuala.

Celor interesati le recomandam o examinare si mai aprofundata a Studiul UFI pentru ca el arata diferente majore intre casatorie si coabitare in 18 domenii de viata. In fiecare domeniu casatoria se dovedeste superioara concubinajului. Notam, in plus, ca Studiul UFI si concluziile lui sunt fondate pe sute de studii sociologice facute in multe tari din lume pe parcursul mai multor decenii. Aceste studii apar, si sunt comentate pe scurt, in anexele Studiului.

Studiul Rutgers University – 2002

Rutgers University din New Jersey e una din cele mai prestigioase universitati ale Americii. La inceputul Mileniului a lansat The National Marriage Project (Proiectul National despre Casatorie). Unul din studiile programului a fost publicat in 2002 cu numele sugestiv Should We Live Together? What Young Adults Need to Know about Cohabitation before Marriage. A Comprehensive Review of Recent Research (“Sa traim impreuna? ce ar trebui sa stie tinerii adulti privind concubinajul inainte de casatorie. O trecere cuprinzatoare in revista a cercetarilor recente”) [Studiul il aflati aici: http://nationalmarriageproject.org/wp-content/uploads/2013/01/ShouldWeLiveTogether.pdf]

Conform Studiului Rutgers, la inceputul Mileniului III jumatate din adolescentele americane deja au trait cu prietenii lor inainte de casatorie. Justificarea la 88% dintre ele a fost identica- sa vada daca cei doi sunt compatibili si sa evite divortul in caz de casatorie. Concluziile Studiului Rutgers sunt aceleasi ca si ale Studiului UFI: (1) concubinajul creste riscul divortulului dupa casatorie (“living together before marriage increases the risk of breaking up after marriage“); (2) concubinajul creste riscul violentei domestice impotriva femeilor si riscul abuzului fizic si sexual al copiilor (“living together outside of marriage increases the risk of domestic violence for women, and the risk of physical and sexual abuse for children”); (3) cuplurile necasatorite cunosc un grad de fericire si bunastare mai mic decit al cuplurilor casatorite (“unmarried couples have lower levels of happiness and wellbeing than married couples“) (Pagina 1)

Studiul Rutgers ofera si citeva retete cuplurilor care coabiteaza pentru a reduce efectele toxice ale cubinajului asupra partenerilor si a copiilor. Mentionam patru (4) dintre ele: (1) abstinenta (“consider not living together at all before marriage”); (2) nu transformati concubinajul intr-o regula a relatiilor de cuplu (“do not make a habit of cohabiting”); (3) limitati durata concubinajului cit se poate de mult (“limit cohabitation to the shortest possible period of time”); (4) nu traiti impreuna daca aveti copii (“do not cohabit if children are involved”) (Pagina 2)

Studiul Rutgers da si date statistice care ingrijoreaza. Daca in 1960 in America erau doar o jumatate de milion de cupluri necasatorite, adica in concubinaj, in anul 2000 numarul acesta a ajuns la aproape cinci milioane de cupluri, adica o crestere de 10 ori, iar jumatate din toate casatoriile din America la inceputul Mileniului au fost precedate de concubinaj. Dar consecintele sunt la fel de negative in anul 2000 cit au fost in 1960. Ele sunt consistente si similare cu rezultalele publicate de Studiul UFI din 2008. In alte cuvinte, concubinajul e in crestere, consecintele lui sunt negative de-a lungul generatiilor, si consecintele economice sunt tot mai grave, in sensul ca societatea trebuie sa asigure viabilitatea economica a caminelor unde se coabiteaza pentru a scapa copiii de saracie, si femeile si copiii de abuz si violenta. (Paginile 3-9)

Studii britanice – 2010 si 2013

Si britanicii fac studii periodice privind concubinajul in Marea Britanice. Rezultatele studiilor britanice sunt similare cu ale celor facute in America, dar datele statistice si mai ingrijoratoare. In 2010 The Institute for Fiscal Studies din Marea Britanie a publicat studiul Cohabitation, marriage and child outcomes (“Concubinajul, casatoria si impactul asupra copiilor”). [Il aflati aici: http://www.ifs.org.uk/comms/comm114.pdf] Studiul a fost revizuit in 2013 dar a ajuns la acelasi concluzii toxice, unul important fiind subdezvoltarea cognitiva, sociala, si saracia copiilor care cresc cu parinti care coabiteaza in comparatie cu copiii crescuti in casatoria traditionala. [Detalii: https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=2245029]

Studiul britanic confirma ca in 2008 30% dintre toti copiii nascuti in Marea Britanie s-au nascut in camine unde parintii traiau in concubinaj. Studiul a implicat 19.000 de copiii nascuti in anul 2000 pe care cercetatorii i-au monitorizat pina in 2008. 26% dintre copiii nascuti si crescuti in concubinaj au fost parasiti de unul din parinti pina cind au ajuns la varsta de 3 ani, in comparatie cu 7% la copiii nascuti si crescuti in familii casatorite. De fapt, diferentele in abilitati, ajustare sociala, dezvoltare cognitiva, emotionala si afectiva intre copiii crescuti in relatii de concubinaj si cei crescuti in familii cu parinti casatoriti, incep sa se manifeste de la varsta de 3 ani si devin mai accentuate la 5 ani. Adica, in perioada formativa a copiilor. (“On average, children born to married parents display better social and emotional development and stronger cognitive development than children born to cohabiting couples.” (Pagina 4) Practicile parentale sunt si ele diferite. In timp ce 57% dintre tatii casatoriti afirma ca sunt parinti buni, doar 44% dintre tatii care coabiteaza simt asa.

Unde am ajuns astazi?

Ultimul sondaj de opinie care il avem la indemina parvine din iunie 2016 si a fost facut de Barna Group din Statele Unite. Datele sondajului ingrijoreaza. Concubinajul a devenit norma de convietuire in America. 65% dintre americani cred ca concubinajul inainte de casatorie e o idee buna. Regretabil, numai 41% dintre persoanele care se considera crestine in America au obiectii puternice impotriva concubinajului.  88% dintre persoanele fara religie cred ca concubibajul e o alternativa viabila casatoriei. La generatia tanara procentul acesta e de 72%. La nivel practic aceste pozitii teoretice se reflecta in nivelul ridicat al concubinajului: 57% dintre tinerii americani au convietuit inainte de casatorie.

Are concubinajul impact pozitiv pentru societate? Categoric nu. Dimpotriva. De ce atunci sa legifereze Romania o instutitie care nu contribuie pozitiv la sanatatea sociala a natiunii ci o subrezeste?


Categorii

Avort, Educatia sexuala, Homosexualitate, Ideologia genului, Razboiul impotriva familiei / vietii/ copiilor, Sexualizarea copiilor, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

5 Commentarii la “FERITI-VA COPIII DE SEXUALIZARE! “Parintii poarta multa vinovatie pentru transformarea copiilor lor in revolutionari sexuali”/ IDEOLOGIA DE GEN = ÎNCEPUTUL SFÂRȘITULUI pentru FEMINITATE și MASCULINITATE/ Germania: Agenda de gen face primele victime/ PARTENERIATELE CIVILE DAUNEAZA COPIILOR (II)/ Româncele fac copii la varste tot mai inaintate/ DEZASTRUL DEMOGRAFIC SE AGRAVEAZA

  1. Oare le spune cineva copiilor si adolescentilor care vor sa faca operatie de schimbare de sex ca vor fi infertili? Sau li se spune, dar pe moment nu le pasa? Ei vor ingrosa rindurile celor care nu vor putea avea coppi, dar vor cere “dreptul” la copii pe seama cuplurilor fertile sau prin cine stie ce metode discutabile.

  2. “Nebunii au ajuns la conducerea ospiciului”
    Universitatea Duke din statul american Carolina de Nord organizează un curs de 9 săptămâni pentru „deconstrucția masculinității toxice”.

    Absolventii universitatii Duke au ajuns, de fapt, la conducerea Americii!
    Absolventi celebri:
    Melinda French Gates; the chief executive officers of Apple (Tim Cook), Morgan Stanley (John J. Mack), and Pfizer (Edmund T. Pratt, Jr.); former General Motors Corporation CEO (Rick Wagoner); and the first United States Chief Performance Officer Jeffrey Zients.
    Macon Phillips (A.B. 2000), White House Director of New Media with oversight responsibility for Whitehouse.gov
    Jared Weinstein (A.B. 2002), Personal Assistant to former President George W. Bush
    Reggie Love (A.B. 2005), Personal Aide to President Barack Obama
    Stephen Miller (A.B. 2007), Senior Advisor to the President of the United States
    https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_Duke_University_people

    Indivizii de mai sus au trecut prin centrul de reeducare LGBT, creat in 1991 in cadrul universitatii.

    Duke University LGBT Task Force
    Established in 1991 by President H. Keith H. Brodie, the Duke LGBT Task Force makes ongoing assessments of attitudes and conditions throughout the University regarding gay, lesbian, bisexual, and transgender persons and issues.
    https://web.duke.edu/lgbttf/

    The Duke LGBTQ Network is an organization dedicated to serving the lesbian, gay, bisexual, transgender, and queer (LGBTQ) community of the University.
    https://sites.duke.edu/dukelgbtnetwork/

  3. Copii facuti tarziu sau deloc: explicatia se gaseste in stilul de viata care ni se propune si pe care il imbratisam fara o minima pozitie critica: cariera, credit, casa si masina, toate pe salarii mici. Ce copii sa mai faci cand dupa cateva rate te gandesti ca este foarte posibil sa ramai fara casa si salariul va merge la banca pe tot restul vietii? Solutia ar fi una singura, sa muncesti mai mult pentru mai multi bani in speranta ca vei iesi din impas. Nu numai ca nu iesi din impas, dar de unde timp si putere sa mai faci si sa cresti copii? Cati vor putea sa iasa din cercul vicios si cu ce concesii?
    Daca nu s-a priceput inca, schema este urmatoarea: vor avea copii si se vor inmulti doar cei alesi, dar nu cei alesi de Dumnezeu.

  4. Pingback: ESENȚIAL DE VĂZUT: Ana Săcrieru și Vasile Bănescu la Trinitas TV despre RECONSTRUIREA IDEOLOGICĂ A OMULUI prin instrumentul otrăvit al EGALITĂȚII DE GEN - normativizarea juridică a enormităților prin CONVENȚIA DE LA ISTANBUL (video)/ "Ca
  5. Pingback: Un copil de 10 ani travestit, IMAGINEA PARADEI GAY DIN NEW YORK!/ Avalansa de premii corecte politic la Oscar: THE SHAPE OF WATER, o poveste-plagiat anticrestina si pledoaria pentru pedofilie a CALL ME BY YOUR NAME/ Filmul „Nu mă atinge-mă” - o insu
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare