IOHANNIS CONTESTA LEGEA REFERENDUMULUI LA CCR/ Cum DISCRIMINEAZA NEGATIV seful CNCD crestinii din România/ Asaltul denunturilor lui VASILE BANESCU la CNCD continua/ Liderul miscarii pro-familie din Croatia: CLASA POLITICA ISI DORESTE O POPULATIE PASIVA/ Dragnea intre Sodoma si Ierusalim/ Ce s-a intamplat cu Europa?
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, sâmbătă, la Blaj, că retrimite Legea referendumului la Curtea Constituţională, nefiind mulţumit de forma în care a ajuns la promulgare. PSD a anunţat în mai multe rânduri că aşteaptă promulgarea pentru a stabilit data referendumului privind definirea familiei în Constituţie.
Plenul Camerei Deputaţilor a respins deja cererea de reexaminare a Legii referendumului, scrie news.ro.
Legea a fost contestată la CCR de PNL şi USR, însă sesizarea a fost respinsă în 3 mai de Curtea Constituţională.Potrivit textului legii, “cetăţenii sunt chemaţi să îşi exprime voinţa prin vot în cadrul referendumului naţional cu privire la revizuirea Constituţiei în ultima duminică a perioadei de 30 de zile prevăzută în Constituţie, calculată de la data adoptării de către Parlament a proiectului legii constituţionale, Guvernul având obligaţia de a aduce la cunoştinţa publică, de îndată, prin mijloace de comunicare în masă, textul acestuia şi data referendumului”.
PSD a anunţat în mai multe rânduri că aşteaptă promulgarea Legii referendumului pentru a stabilit data referendumului privind definirea familiei în Constituţie.
Camera Deputaţilor a adoptat, în 9 mai 2017, cu 232 voturi „pentru”, 22 de voturi ”împotrivă” şi 13 abţineri, iniţiativa cetăţenească de revizuire a Constituţiei pe tema definiţiei familiei, astfel că, potrivit propunerii de modificare, alineatul 1 al articolului 48 din Constituţie urmează să aibă următoarea formă: ”Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor”.
Iniţiativa a fost trimisă Senatului pentru dezbatere şi vot.
- Stiripesurse:
Cum poate șeful CNCD sa distrugă ideea de combatere a discriminării (OPINIE)
Comportamentul instituțional al lui Csaba Asztalos, șeful Consiliului Național de Combatere a Discriminării, este unul angajat și militant. În aceste condiții, o instituție deja controversată devine un pericol pentru pacea socială.
O instituție publică ce funcționează din banii contribuabililor este ținută să respecte Constituția, legile țării și normele convenționale de comportament public : imparțialitate, echitate, echilibru. Transformarea unei astfel de instituții publice în aparat birocratic angajat în mod militant pentru o cauză ce aparține unei singure categorii sociale și unei singure părți a societății civile este un fenomen mult mai periculos decât cunoscuta politicianizare. Acest fenomen se numește facționalism și introduce conflict în societate, întorcând o categorie socială împotriva alteia, instituind categorii privilegiate și second hand.
Acest fenomen este cu atât mai grav atunci când se petrece în instituții publice a căror menire, teoretic, ar trebui să fie combaterea abuzurilor și a discriminării. Deși astfel de initiative sunt controversate oricum, dacă ne raportăm la discuția de fond, fiind percepute drept un potențial pericol pentru libertatea de exprimare (și, de altfel, numeroase țări occidentale nu au instituții de tip CNCD), dacă acceptăm existența lor, atunci trebuie, obligatoriu, să ne raportăm la imperativele interesului public. Or, a diviza societatea și a avea un comportament părtinitor evident contravine flagrant acestui interes public. Practic, CNCD a devenit o instituție care, în loc să combată discriminarea, o instrumentalizează și o întoarce împotriva unor segmente largi (și majoritare) ale societății.
Csaba Asztalos, șeful CNCD, este principalul responsabil pentru această situație. Ma voi referi, aici, doar la ultima sa ieșire publică, deși acțiunile sale, fie la nivel declarativ, fie la nivel instituțional, sunt mult mai numeroase. În ultimul său interviu acordat unui cotidian online, Csaba Asztalos ataca virulent, fără să fie întrebat, inițial, inițiativa Coaliției pentru Familie de revizuire a Constituției pentru clarificarea definirii căsătoriei. Să zicem că suntem obișnuiți cu acest lucru. Ce urmează, însă, este stupefiant. Întrebat, de această dată explicit, despre declarațiile purtătorului de cuvânt al Patriarhiei Române, făcute în calitate oficială, Vasile Bănescu, despre „familia naturală”, șeful CNCD afirmă : „Este mult mai grav să vorbeşti de familia „naturală“ decât de familia „tradiţională“. Asta înseamnă că ceilalţi nu sunt naturali. Or, declaraţia asta venind din partea purtătorului de cuvânt al principalului cult din România (BOR) este foarte gravă.”
Cu toate acestea, doar câteva minute mai târziu, șeful CNCD afirmă senin că „în ceea ce priveşte dogma religioasă sau credinţele religioase aici există o libertate, mai ales dacă vine din partea reprezentanţilor unor culte sau a unui cult”.
Sesizați contradicția flagrantă? Pe de o parte, reprezentanții cultelor se pot exprima în virtutea dogmelor religioase respective. Pe de altă parte, când un reprezentant al unui cult o face, șeful CNCD vine și spune că acest lucru e foarte grav, cu alte cuvinte, că e inacceptabil ca astfel de opinii să fie exprimate în spațiul public. Își închipuie șeful CNCD că dogma creștină nu are o viziune clară și explicită despre natura umană? Și că, potrivit acestei viziuni, familia este naturală dacă este întemeiată pe căsătoria între bărbat și femeie? Sau nu știe despre acest lucru, totuși, absolut elementar? Nu ne putem imagina așa ceva, ar fi o dovadă de incultură prea gravă.
Adevărata explicație este că, pentru șeful CNCD, exprimarea viziunilor creștine este inacceptabilă în spațiul public. Având în vedere acest partis-pris grav, șeful CNCD discriminează negativ și împotriva spiritului legilor și Constituției României segmente majoritare din societatea civilă a României și pozitiv câteva ONG-uri restrânse ultra-minoritare animate de ideologii radicale.
90% dintre români se declară teiști – adică cred în existența lui Dumnezeu (unui Creator supranatural al Universului). Altfel spus, românii, la fel ca majoritatea oamenilor din majoritatea vremurilor istorice și a locurilor de pe Pământ, nu cred că un Univers în care totul se bazează pe relația cauză-efect a apărut ca prin magie, fără nici o cauză.
Să crezi așa ceva ar însemna să crezi într-o minune mai mare decât orice minune în care au crezut vreodată creștinii sau teiștii de toate religiile și confesiunile – ar însemna să crezi într-o minune absurdă și irațională. Un scaun nu se materializează într-un loc în care cu o secundă înainte nu exista nici un scaun. Un iepure nu apare dintr-o pălărie care cu o secundă înainte era goală. „Lucrurile nu se întâmplă fără ca ceva sau Cineva să le facă să se întâmple” – e o lege pe care o înțeleg până și copiii de-o șchioapă, elementary, my dear Watson.
La întrebarea „Dumneavoastră personal cum considerați că ar trebui definită familia în Constituție?”, 77% au răspuns că formula propusă de inițiativa cetățenească – „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie.”
– Altfel spus, românii cred, la fel ca majoritatea oamenilor din majoritatea vremurilor istorice și a locurilor de pe planetă, că o căsătorie se bazează pe armonizarea contrariilor biologice, psihologice, naturale și spirituale, a bărbatului și a femeii.
– Mai cred că o căsătorie între un bărbat și o femeie este cadrul natural pentru a crește copiii sănătoși și armonios dezvoltați și, pe cât posibil, fericiți.
– Mai cred că nu poți să elimini elementele discriminatorii dintr-o căsătorie fără să distrugi, în felul acesta, căsătoria. Nici un om nu are dreptul să se căsătorească cu oricine dorește. Un tată nu se poate căsători cu fiica lui, nici dacă ea e majoră. Un bărbat nu se poate căsătorii cu două sau mai multe femei în același timp (nu în cultura creștină). Un adult nu se poate căsători cu un copil (iarăși, nu în cultura creștină și nu în lumea civilizată). Și, într-o lume sănătoasă, un adult nu poate să-și ceară calul în căsătorie – am văzut în istorie asemenea cazuri tocmai când lumea a devenit nesănătoasă.
La întrebarea „Din punctul dumneavoastră de vedere organizarea unui referendum privind modificarea Constituției cu privire la definirea familiei în Constituție în loc de formula actuală, „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți” prin formula „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie” – este o decizie bună sau proastă?”, 67% dintre români declară că este o decizie bună.
– Altfel spus, ei cred, la fel ca majoritatea oamenilor din majoritatea vremurilor istorice și a locurilor de pe planetă, că este foarte periculos să spui că nu există adevăr, și doar puncte de vedere de o valoare egală (o absurditate și un oximoron!), și să negi existența adevărului, în special cu privire la metafizică și la moralitate.
– Mai cred că, în toate marile culturi, sistemele juridice și morale au fost construite pe „adevărurile tari” ale metafizicii și ale religiei. Și tocmai acest fapt le-a permis acelor culturi să devină mari culturi.
– Mai cred și că e foarte periculos să te arunci în experimente și în noi inginerii sociale fără să stai și să estimezi, cu grijă, toate efectele pe care aceste inginerii sociale le vor avea pe termen lung asupra societății. În special după ce am trecut prin 45 de ani de experimente și inginerii sociale venite din laboratorul marxismului vechi – nu mai dorim să încercăm din nou pe pielea noastră inginerii de-ale marxismului nou.
– Și mai cred că acest relativism nu constituie o expresie a raționalității, ci tocmai o respingere a raționalității. Prin negarea existenței adevărului, este negată demnitatea umană, și capacitatea omului de a discerne binele de rău, moralul de imoral, lumina de întuneric.
Să urmezi până la capăt acest relativism ar însemna să-ți construiești viața și judecățile pe o judecată absurdă și irațională. „Porcii nu zboară” – e o lege pe care o înțeleg până și copiii de-o șchioapă, elementary, my dear Watson.
În sfârșit, la întrebarea: „Dumneavoastră personal veți participa la vot la un astfel de referendum, dacă se va organiza?”, 55% au răspuns cu siguranță da, 20%, probabil da. Pe total, 77 dintre români și-au manifestat intenția de a participa la Referendumul pentru căsătorie, conform unui sondaj Avangarde (link aici).
Altfel spus, românii cred că, pentru români, tema Referendumului pentru căsătorie este o temă importantă, din toate motivele de mai sus. Românii nu vor să se arunce în experimente susținute de o minoritate – și nu mă refer aici la minoritatea gay, ci la minoritatea celor care cred că 2+2 pot să facă astăzi 5, mâine 3, și în fiecare zi oricât crede elita minusculă care controlează adevărul relativ.
În tot acest timp, Președintele României, Klaus Iohannis, ne spune, reluând un refren îngânat de o mână de activiști zgomotoși, că Referendumul nu este o temă relevantă pentru români, că nu a sosit încă momentul potrivit pentru el, că ațâță spiritele, că românii ar trebui să învețe mai multă toleranță, și că oricum toți cei care susțin Referendumul sunt niște fanatici religioși. Și, concomitent, Președintele României ne amintește că domnia sa îi reprezintă pe majoritatea românilor – pe acei români care, de intoleranți și discriminatorii ce sunt, și-au ales președinte un saș luteran, adică un membru al unei minorități etnice și religioase din Transilvania.
În aceeași linie, domnul Dragnea Liviu ne arată ca o prioritate a PSD-ului este parteneriatul civil pentru persoane de același sex, și nu Referendumul solicitat de milioane de romani, iar dl Csaba Asztalos, președintele CNCD, declară că„Iniţiativa de revizuire a Constituţiei este un subiect fals, neclar”, că e foarte grav sa vorbești despre familia naturală, și că încercarea de a apăra definiția casatoriei dintre un baarbat si o femeie este „doar o exprimare a intoleranţei faţă de anumite grupuri din societate.”
Să urmezi până la capăt acest raționament susținut de președintele României și de un grup minoritar, dar zgomotos de activiști relativist-nihiliști, de politicienii oportuniști care ii susțin, și de reprezentanți ai unor instituții pentru care nu contează valorile poporului român este ca și cum ai crede, concomitent, că un iepure poate să apară dintr-o pălărie goală și că porcii zboară – e un lucru pe care îl înțeleg până și copiii de-o șchioapă, elementary, my dear Watson.
- Platforma Impreuna/ Catalin Sturza:
Definiția Căsătoriei, familia monoparentală și cinema-ul de mall
Urmăresc de ceva timp discuțiile din jurul Referendumul pentru definiția Căsătoriei în Constituția României. Iar prima observație este că „discuții” e foarte mult spus – pentru că despre tema propriu-zisă a Referendumului s-a discutat foarte puțin, în vreme ce tema a fost învăluită în foarte mult fum.
Cea mai nouă perdea de fum este legată de o poveste pe care foarte greu mi-aș fi putut-o imagina pusă în vreun fel în legătură cu tema Referendumului. Înțeleg că o doamnă s-a dus la mall împreună cu cei doi copii și a cerut un pachet Family. Însă pachetele Family sunt făcute pentru doi adulți și doi copii, iar vânzătoarea a refuzat să-i vândă un pachet Family, deoarece grupul ei era alcătuit dintr-un singur adult și doi copiii. De aici ideea că familiile monoparentale sunt discriminate la mall – și că Referendumul pentru definiția Căsătoriei ca fiind „între un bărbat și o femeie” ar discrimina familiile monoparentale. Așadar, dragi prieteni, de unde să începem?
– Întâi de toate, deoarece în centrul acestei întâmplări a fost o mamă singură (pentru care am toată simpatia și tot respectul), țin să amintesc că Referendumul pentru Căsătorie nu este o inițiativă împotriva mamelor singure – acestea fiind deja protejate prin forma actuală a art. 48 din Constituție. Revizuirea privește doar clarificarea definiției „soților” într-o căsătorie, pe când familiile monoparentale nu sunt rezultate ca urmare a căsătoriei, ci provin dintr-o relație de rudenie (indiferent că este legătură de sânge sau adopție) care naște, în mod direct și fără alte formalități, relații de familie.
– Apoi, Referendumul nu a fost organizat și nu a trecut încă. Problema se pune ca și cum Referendumul ar fi trecut, Constituția României ar fi fost deja modificată, iar cei de la mall s-ar fi grăbit să interpreteze după priceperea lor această modificare și să „discrimineze” pe baza ei mamele singure. Câtă pro-activitate și cât exces de zel – cinematograful de mall, această instituție ultraconservatoare și creștină!
– Felul cum își definește orice entitate comercială pachetele ține, în fapt, de departamentul de marketing al acelei entități comerciale. Dacă departamentul de marketing dorește ca acest pachet să includă într-un pachet de tip „familie” o reducere pentru DOI adulți și DOI copii, asta e strict decizia departamentului, nu are nici o legătură cu Codul Civil sau cu Constituția României. Adulții pot fi mamă, tată, bunic, mătușă, unchi, prieteni, apropiați – acest lucru a fost subliniat, de altfel, și în reacția respectivului cinematograf față de acuzațiile care i s-au adus – link aici.
– Dreptul la viața de familie este garantat deja de art. 26 din Constituția României și familia nu înseamnă DOAR căsătorie. Curtea Constituțională a României a avizat constituțional această propunere de modificare reținând că ea nu aduce nicio ingerință vreunui drept individual. CCR a arătat în mod expres că modificarea vizează textul constituțional care protejează căsătoria și relațiile de familie decurgând din căsătorie, aceste relații fiind diferite de raporturile de familie de fapt, protejate prin dreptul la viața familială care are un conținut juridic mult mai larg și la care fac referire nu doar art. 48, ci și art. 26. din Constituție.
– De unde știu asta? Pentru că m-am uitat la ceea ce scrie chiar pe site-ul CpF, aici și aici; mi-a luat fix 5 minute ca să mă uit. Cele două articole sunt acolo din mai 2017. Din mai 2017, pe respectivul site scrie: „A trata subiectul ca «redefinirea familiei» în condițiile în care NU familia, ci căsătoria face obiectul proiectului de lege care va sta la baza referendumului, reprezintă un act prin care se urmărește exclusiv manipularea conștiinței cetățenilor.” Și m-am uitat și la decizia Curții Constituționale a României, cu nr. 580/20.07.2016 – link aici. Asta mi-a mai luat încă 3 minute. Subliniez că nu sunt un om cu vreo formă de pregătire juridică – sunt doar un om care scrie pe un blog și care caută din când în când lucruri pe Internet.
– Așadar, NU familia, ci CĂSĂTORIA face obiectul proiectului de lege care va sta la baza Referendumului pentru Căsătorie. Prin avizul constituțional dat de CCR în iulie 2016, se arată în mod expres că „prin înlocuirea sintagmei între soți cu un bărbat și o femeie, se realizează doar o precizare în sensul stabilirii exprese a faptului că aceasta se încheie între parteneri de sex biologic diferit, aceasta fiind, de altfel, chiar semnificația originară a textului”. Într-o democrație reală și funcțională, precum democrația din Elveția de pildă, avizul CCR ar fi fost suficient pentru realizarea Referendumului, iar apoi oamenii ar fi decis la vot, în mod democratic, de care parte sunt – dar aceasta e o altă poveste. În paranteză, în Elveția s-au organizat într-un singur an (2012) un total de douăsprezece (12!) referendumuri – link aici. În România, de pe vremea lui Cuza încoace, s-au organizat în total unsprezece (11!) referendumuri.
– Nu înțeleg cum este posibil ca o personalitate precum dl Csaba Asztalos, șeful CNCD, să nu petreacă cele 5 minute pe care le-am petrecut și eu pentru a verifica, dacă nu site-ul CpF, măcar decizia CCR cu nr. 580/20.07.2016 (link aici către declarația dlui Asztaloș). Și nu înțeleg cum oameni care au o pregătire juridică temeinică pot să spună că tema acestui Referendum, care privește în fapt definiția unei instituții europene și umane fundamentale, este una lipsită de importanță. Sau că definirea în Constituție a Căsătoriei dintre un bărbat și o femeie, în spiritul, dar nu încă în litera legislației actuale, este „un subiect fals și neclar”. În condițiile în care, iarăși, la o minimă căutare pe Google, se poate afla că, potrivit unei luări de poziții recente a Avocatului General al Curții Europene de Justiție, Melchior Wathelet, noțiunea de «soț» în cadrul directivei europene privind libera circulație include și soții de același sex – și că România ar trebui să recunoască această noțiune. Este drept, acest fapt privește deocamdată doar acordarea dreptului de reședință în țară „soțului” de același sex căsătorit într-o altă țară cu cetățeanul român, dar nu și alte drepturi decurgând din statutul marital. Definiția internă rămâne încă la latitudinea statului.
– În consecință, statul român ar fi trebuit deja să permită unei „familii” gay precum Coman-Hamilton să se stabilească în Romania ca soți, pentru a își putea continua viața de familie începută în afara țării. Argumentul a fost susținut în luna ianuarie în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) – link aici. În absența unei definiri clare a Căsătoriei în legea fundamentală a țării, România ar putea să fie obligată în timp, în virtutea dreptului comunitar, să recunoască într-o formă sau alta o realitate dintr-un alt colț al Europei și în legislația noastră.
– De ce scriu toate aceste lucruri? Pentru că mi se pare onest să purtăm dezbaterea pe terenul ei legitim – care este definirea Căsătoriei, ca instituție umană fundamentală, bazată pe experiența milenară a omenirii, și nu definirea familiei sau susținerea vreunei definiții restrictive cu privire la familie. Și mi se pare, iarăși, onest ca opozanții acestei definiții să-și susțină argumentele pe terenul legitim al dezbaterii, în loc să învăluie dezbaterea într-o perdea de fum. Sau, dacă ei doresc legiferarea căsătoriilor pentru persoane de același sex și în România, a adopțiilor de copiii pentru persoanele de același sex și în România, a parteneriatelor civile poliamoroase, cu trei sau mai mulți parteneri, sau a poligamiei și în România (exemplu aici), dacă ei doresc modificarea noțiunilor de „mamă” și „tată” cu „părinte 1” și „părinte 2” și în România (exemplu aici), dacă doresc acordarea „dreptului” de a avea un copil și pentru lesbiene sau homosexuali, prin intermediul fertilizării in vitro sau al mamei-surogat, și în România (exemplu aici), dacă ei doresc ca preoții să fie trimiși la închisoare pentru citirea într-o biserică a unui fragment din Biblie (exemplu aici), dacă ei doresc ca Biblia și orice text creștin să fie scoase în afara legii (exemplu aici) sau dacă ei doresc chiar abolirea Căsătoriei – să spună deschis toate aceste lucruri.
– Mi se pare mai onest așa, în loc să ataci cu mijloace lipsite de orice fair-play și să demonizezi în continuu o inițiativă soft-conservatoare pentru clarificarea definiției Căsătoriei în spiritul legislației actuale, inițiativă care a fost avizată de CCR de mai bine de doi ani. O inițiativă care, așa cum a arătat CCR, nu amenință și nu restrânge libertățile individuale ale nimănui și care, în fapt, nu vrea decât ca lucrurile să rămână așa cum sunt. Mi se pare mai onest să spui ceea ce urmărești în fapt tu, în loc să fluturi, iar și iar, amenințarea unei ilare teocrații creștine din Evul Mediu care „fură avortul”, „discriminează mamele singure și familiile monoparentale” și chiar aduce în România Holocaustul. Și mi se pare mai se pare mai onest că spui deschis chiar că vrei să redefinești lumea și natura și să declari, cum declară unii activiști, că instituția Căsătoriei este o instituție „patriarhală”, „opresivă” și „revolută” care trebuie desființată, așa cum a susținut, de pildă, activista rusă Masha Gessen. Masha Gessen are curaj și spune foarte clar, verde în față, ceea ce urmărește – și unii chiar o aplaudă pentru asta, așa cum vedem în filmulețul de la acest link. În vreme ce activiștii noștri, care nu au nici pe sfert onestitatea și curajul unei Masha Gessen, rostogolesc iar și iar aceeași temă falsă, cu discriminarea familiei monoparentale și cu teocrația creștină din Evul Mediu care vine peste noi în România.
- ActiveNews:
Continuă asaltul secularist asupra Bisericii Ortodoxe Române. După ce două ONG-uri l-au reclamat pe purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române pentru că ar fi „discriminat” romii, acum un cetățean susține că l-a pârât pe Vasile Bănescu pentru că ar fi făcut afirmații discriminatoare față de atei în cadrul unei emisiuni la Trinitas TV.
Astfel, lui Vasile Bănescu este acuzat că într-o emisiune de la Trinitas TV ar fi declarat că „Un om fără credință este un om capabil de orice”.
„Consider că această afirmație este complet nefondată, falsă și jignitoare pentru o bună parte din cetățenii României, printre care mă număr și eu”, scrie cetățeanul respectiv în petiția trimisă la CNCD și care a fost remisă și redacției ActiveNews.
În realitate, în cadrul unei emisiuni de la Trinitas TV, Vasile Bănescu a parafrazat o zicere a marelui scriitor francez Victor Hugo, cel care a afirmat: „Cine nu crede în nimic este capabil de orice”.
Conform acestuia, Bănescu ar fi comis „următoarele delicte: discriminarea persoanelor ce nu au credințe religioase/superstițioase; promovarea unui comportament injust și degradant prin canale de promovare în masă, Trinitas TV; Hărțuire”.
Vasile Bănescu a fost deja convocat la CNCD pentru a i se pune în față acuzațiile.
Vlad Mateescu: Liviu Dragnea, între Ierusalim și Sodoma
Nu știu cum se poziționează Liviu Dragnea în raport cu legea, dacă infracționalitatea care-i este pusă în cârcă are fundament sau face parte din strategia unor grupuri de interese rivale. Ceea ce știu este că Președintele PSD este un politician inconstant și inabil. Prin natura ei, politica este un joc al compromisurilor dar trebuie să știi să dirijezi compromisurile, pe care la un moment dat ești nevoit să le faci, spre interesul cetățeanului.
Ori domnul Dragnea tocmai asta nu face. De când Coaliția pentru Familie a lansat inițiativa organizării Referendumului pentru definirea statutului constituțional al căsătoriei, inițiativa bazată pe semnătură a trei milioane de cetățeni și declarată legitimă de către Curtea Constituțională, Președintele Camerei Deputaților a avut o poziție ambiguă. Deși s-a declarat pro-familie și a criticat declarațiile intelectualilor progresiști și ale Președintelui Klaus Iohannis (care i-au numit proști, respectiv fanatici religioși pe semnatarii inițiativei CpF), Liviu Dragnea și aliații săi politici au tergiversat lucrurile de așa manieră încât au trecut doi ani până când Parlamentul în care PSD-ALDE au o majoritate confortabilă a dat undă verde organizării Referendumului.
Cea mai mare surpriză a venit în momentul în care Curtea Constituțională a respins demersul PNL-USR privind blocarea Referendumului și în care PSD anunțase o posibilă dată pentru organizarea scrutinului, 10 iunie, pe care Parlamentul urmă să o aprobe. În loc să dea curs acestui demers, Liviu Dragnea a declarat cu cinism că prioritară este adoptarea Legii Parteneriatului Civil. Iată că ceea ce nu a reușit Remus Cernea, susținător declarat al drepturilor comunității LGBT, încearcă să facă acum Liviu Dragnea, care pozează în susținător al familiei naturale și al valorilor tradiționale, anume să treacă prin Parlament Legea Parteneriatului Civil.
Inabilitatea politică a domnului Dragnea despre care pomeneam constă tocmai în tentativa de împăcare a două tabere irecognoscibile din punct de vedere ideologic și moral, tentativă sortită din start eșecului. Căci membrii comunității LGBT nu se vor mulțumi cu Parteneriatul Civil și vor dori să li se recunoască dreptul la căsătorie care implică adopția de copii, iar partizanii Referendumului se vor considera trădați în aspirațiile lor chiar dacă Liviu Dragnea a declarat că e vorba de o amânare, nu de o blocare a scrutinului.
Între Ierusalim, oraș atât de drag domnului Dragnea încât dorește să mute acolo Ambasada României, și Sodoma spre care același personaj se îndreaptă cu pași repezi, nu există cale de mijloc. Dacă Președintele PSD crede altceva înseamnă că vrea să slujească la doi Domni și rămâne de văzut pe care dintre ei îl va sluji cu adevărat și pe care îl va disprețui. Eu am o bănuială, dar nu o dezvălui.
„Familia este foarte importantă. Acum trebuie să vă asigurați că politicienii respectă voința democratică a poporului și le permit românilor să spună dacă doresc protecție constituțională pentru căsătorie sau nu”, a afirmat Željka Markic/, medic croat, mamă a patru copii și fost membru al Comitetului de inițiativă „În numele familiei”, care a organizat un referendum pentru căsătorie câștigător în Croația, într-un interviu pentru „Ziarul Lumina”. Referendumul în acest sens nu este doar o bună ocazie de a fi uniți, ci și singurul model de a construi un consens la nivelul societății, mai spune aceasta.
Ce poate asigura succesul referendumului pentru căsătorie din România?
Cea mai importantă precondiție este împlinită. Coaliția pentru Familie a strâns peste trei milioane de semnături. Aceasta trimite un mesaj clar către societate: pentru mulți români, familia este foarte importantă. Acum trebuie să vă asigurați că politicienii respectă voința democratică a poporului și le permit românilor să spună dacă doresc protecție constituțională pentru căsătorie sau nu. Este despre respectarea democrației. Chiar și cei care se poziționează împotriva căsătoriei ca uniune între un bărbat și o femeie ar trebui să lupte pentru acest referendum. Dacă azi politicienii ignoră un subiect, mâine vor ignora un altul.
Cum vedeți cooperarea dintre societatea civilă și Biserică în această chestiune?
Societatea constă din administrație, economie și societate civilă. Bisericile, sindicatele, organizațiile profesionale, ONG-urile fac toate parte din societatea civilă. Societatea civilă poate coopera cu sindicatele pentru a proteja, de exemplu, duminica liberă. Societatea civilă cooperează cu Biserica de fiecare dată când cea din urmă se regăsește în demersul primei. Și nu văd nici o problemă în cooperarea cu toate partidele politice dacă acestea împărtășesc anumite scopuri ale societății civile. Nu mă interesează ce ne desparte cu privire la alte subiecte. Dacă vor să protejeze căsătoria, lucrăm împreună. Nu este numai o bună ocazie de a fi uniți, ci și singurul model de a construi un consens la nivelul societății.
Este normal într-o societate pluralistă să avem poziții care diferă. Dar este, de asemenea, important ca, atunci când nu reușim să cădem de acord, deciziile să se facă în mod democratic. Dacă avem 51% în favoarea unui lucru, poate că nu este perfect, dar trebuie să ne conformăm. Nu putem spune că trăim într-o democrație dacă un grup mic de persoane poate schimba întreaga cultură și societate, introducând un stil de viață cu care ceilalți nu sunt de acord.
Se spune că instituționalizarea relației dintre două persoane de același sex ar fi un fapt privat, care îi afectează doar pe cei care recurg la ea…
Cred că este foarte important ca oamenii să înțeleagă consecințele schimbărilor aduse de legiferarea uniunilor între persoane de același sex. Le putem deja vedea în unele țări din Occident, pentru că, mai devreme sau mai târziu, se ajunge inevitabil și la adopția de copii. Și nu e nevoie să fii om de știință ca să înțelegi că interesul superior al copilului este să fie crescut de un tată și o mamă. În Croația, la fiecare copil adoptabil sunt șase cupluri formate dintr-un bărbat și o femeie care așteaptă să adopte. Dacă vrei să adopți un copil, trebuie să îndeplinești criterii foarte stricte: să fii stabil economic, să fii sănătos, să ai o anumită vârstă. Așadar, cuplurile eligibile care ar putea să-i ofere copilului tot ce e mai bun stau la coadă, efectiv. Atunci, de ce să se dea copiii unor cupluri care îi vor priva fie de rolul tatălui, fie de cel al mamei în viața lor? De dragul „corectitudinii politice”?
O astfel de decizie are impact asupra întregii societăți. Funcționarii civili vor fi obligați să înfăptuiască uniuni între persoane de același sex. În SUA sunt persoane date în judecată pentru că nu au vrut să participe la astfel de ceremonii cu serviciile lor (tort de nuntă, fotografii de nuntă – n.r.). Și ajungem de la tolerarea unui stil de viață la impunerea lui tuturor ca opțiune validă și cu valoare egală cu altele.
Nu sunt de acord, mai ales gândindu-mă la datele epidemiologice legate de stilul de viață homosexual: o rată mult mai mare de sinucidere și depresie, mai mulți parteneri în relații. Sunt mulți factori de risc pe care o societate liberă trebuie să îi ia în discuție.
Ce puteți spune însă despre familiile unde deja nu există mamă sau tată?
Se poate ca doi bărbați să se iubească, dar aceștia nu vor putea introduce o mamă în această relație, iar copilul va crește fără mamă prin însăși intenția societății. Sau va crește fără tată, în cazul cuplurilor de femei. Avem în viață diverse situații – fie deces, fie divorț, sau monoparentalitate –, dar, orice-ar fi, nu statul este cel care a creat condițiile pentru aceste situații.
Am văzut și argumentul că familia tradițională are mari probleme…
Să nu comparăm cele mai grave cazuri din familiile naturale cu cele mai bune cazuri din relațiile homosexuale. Nu este corect. Trebuie să comparăm cele mai rele cazuri din ambele grupuri. Altfel, vorbim de manipulare.
De ce este important să votăm la referendum?
Trebuie să fim conștienți că în general clasa politică își dorește o populație pasivă. Nu vor ca noi să fim activi, pentru că nu vor să le punem întrebări. O mare parte din activitatea politicienilor nu se caracterizează prin acțiuni care mobilizează oamenii, deoarece oamenii le-ar deveni parteneri. Ei vor să ne facă să simțim că nu putem schimba nimic. Poți decide că nu e nimic de făcut și să rămâi acasă, sau poți încerca mereu, pentru că succesul numai așa se obține.
Eu vă îndemn nu doar să mergeți la vot, ci și să vă implicați! Vorbiți cu oamenii. Spuneți-le care sunt consecințele asupra copiilor ale faptului de a nu avea căsătoria naturală protejată prin lege: la grădiniță se vor citi povești despre băieți care au doi tați. Din punct de vedere biologic, este imposibil: doi bărbați nu pot face niciodată împreună un copil, și nici două femei. Așa că, de fapt, copilul acela ARE mamă, doar că povestea respectivă o exclude, nu îi permite să participe la viața lui!
Oamenii trebuie să înțeleagă că, dacă nu participă în mod activ la societate, vor deveni victime. Vor fi folosiți, devenind obiectul deciziilor, nu subiectul acestora. Or, într-o democrație tocmai despre aceasta este vorba: de a fi subiectul deciziilor politice.
Ce activități mai aveți în Croația?
Pregătim un referendum care să schimbe modul în care parlamentarii sunt aleși. Vedeți dumneavoastră, problema corupției există pretutindeni. Avem în Parlament oameni care se presupune că ne reprezintă. Le-am trimis argumente solide împotriva ratificării Convenției de la Istanbul. (Document UE controversat ratificat și de România; pe lângă prevederile de combatere a violenței împotriva femeilor, introduce cerința ca în școli elevii să fie educați conform teoriei genului, care spune că feminitatea și masculinitatea nu depind de sexul biologic, ci sunt constructe pur subiective și schimbătoare – n.red.) Le-am arătat că pentru protecție suplimentară împotriva violenței e suficient să aplicăm eficient legea croată, că documentul va permite finanțarea masivă a unor grupuri de extremă stângă, că va fi subminată suveranitatea națională printr-un organism suprastatal de monitorizare. Am făcut două demonstrații cu zeci de mii de participanți. Dar s-au purtat de parcă ar fi proprietarii, nu slujitorii țării. Acestea relevă un deficit de democrație.
- ActiveNews: Președintele Portugaliei recurge la dreptul de veto împotriva controversatei legi privind identitatea de gen
Președintele Portugaliei a blocat o lege care facilita schimbarea identității de gen pe documentele oficiale, în ciuda sprijinului dat de parlament pentru acest act normativ.
Legea propusă de legislativul portughez viza eliminarea obligativității pentru o persoană transgender de a face anumite examene medicale în vederea schimbării sexului și, de asemenea, reducea vârsta minimă la care o persoană poate lua această decizie, de la 18 la 16 ani. Deși textul legislativ a trecut de parlament luna trecută, Marcelo Rebelo de Sousa, care are drept de veto și- exercitat acest drept, blocând legea. El a susținut că în unele cazuri, testele medicale ar trebui să rămână o cerință obligatorie, informează Newsweek.
„Proiectul de lege ar trebui să includă o prevedere de evaluare medicală prealabilă pentru cetățenii cu vârsta sub 18 ani”, a afirmat șeful statului într-o o declarație publicată pe site-ul președintelui. În conformitate cu noul proiect de lege, un minor de peste 16 ani are nevoie doar de permisiunea părinților pentru a-și schimba identitatea de gen de pe documentele de identitate, în timp ce persoanele de peste 18 ani pot alege să-și schimbe genul fără o a doua opinie, proces numit „autodeterminare”.
„Nu suntem de acord cu această lege”, a declarat Vânia Dias da Silva, reprezentanta formațiunii conservatoare CDS-PP, potrivit BBC. „Cei care au 16 ani nu se pot căsători, nu au voie să bea sau nu pot conduce, așa că nu se poate lăsa în mâinile lor o astfel de decizie cu consecințe atât de serioase și de grave”, a declarat politicianul.
De asemenea, Asociația medicilor catolici portughezi a salutat decizia președintelui de a bloca legea, susținând că avizul medicilor în aceste cazuri este de „importanță capitală”.
- PRODOCENS MEDIA:
Ce s-a întâmplat cu Europa? Despre rădăcinile Europei
Parlamentul European. Comisia Europeană. Bruxelles. Ce fel de gânduri trec prin mințile creștinilor atunci când aud aceste cuvinte? Birocrație și risipă? Legislație inutilă care contravine libertății religioase, credinței și conștiinței?
Uneori mă întreb ce s-a întâmplat la Bruxelles în ultimile decenii. Ce s-a ales de mentalitatea creștină care a fost atât de utilă în formarea Proiectului European? Unde este adevărata problemă? Poate că problema nu este a Uniunii Europene. Poate că problema aparține celor care i-au succedat pe fondatorii Uniunii Europene. Și cum vor putea politicienii creștini să-și facă mult mai vizibilă credința în politica europeană?
Împreună cu Peter van Dalen (membru al Parlamentului European în numele Uniunii Creștine) am avut privilegiul de a organiza o conferință în Parlamentul European pe tema „Impactului gândirii creștine în Proiectul European: Trecut, Prezent și Viitor”.
Acest eveniment s-a concentrat pe ce poziție ar trebui să adoptăm noi, în calitate de creștini, în momente de confuzie economică și socială. Am avut, de asemenea, oportunitatea de a asculta experți vorbind despre fondatorii europeni creștini ca Robert Schuman, Konrad Adenauer, Alcide de Gasperi și despre cei necreștini, ca Jean Monnet și Paul-Henri Spaak. Ambele grupuri au convenit asupra faptului că valorile creștine au jucat un rol semnificativ în fondarea Proiectului European.
Pentru Robert Schuman (care este numit tatăl Uniunii Europene), valorile creștine au stat la baza credinței sale personale și a idealurilor europene. De exemplu, Schuman a vorbit deschis despre opinia sa că reconstrucția Europei a fost posibilă într-o Europă care este „adândc înrădăcinată în valorile creștine”. Și Konrad Adenauer a văzut aceasta ca o reală obligație creștină și nu doar ca un scop economic. De asemenea, credința lor a fost demonstrată și de faptul că acești trei bărbați (Schuman, Adenauer and De Gasperi) au participat la o rugăciune retrasă într-o mănăstire benectidiană înainte de a merge la Paris pentru semnarea tratatului care a instituit Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului.
Schuman și-a format valorile pe gândirea socială catolică, în care iubirea lui Dumnezeu pentru omenire a fost bazată pe „Imago Dei” – adevărul Biblic prin care toți suntem creați după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Prin urmare, accentul nu se pune pe lupta individuală sau de clasă, ci pe reconciliere și solidaritate. Valorile europene precum egalitatea, demnitatea umană, solidaritatea și toleranța sunt înrădăcinate în acest principiu.
Din punct de vedere economic, Uniunea Europeană a fost văzută ca o binecuvântare, deși acest fapt a fost, de asemenea, disputat în ultima perioadă. Eu și colegii mei de la ECPM credem că Uniunea Europeană poate aduce un plus de valoare antreprenorului. Uniunea Europeană ar trebui să se concentreze mai mult pe antreprenor și mai puțin pe multinaționale. Asta înseamnă mai puține reguli și mai multă libertate și responsabilitate. Președintele partidului nostru, Östman, este un fost om de afaceri finlandez, care este activ în politică. Viziunea lui este că Uniunea Europeană ar trebui să se concentreze pe facilizarea întreprinderilor mici și mijlocii, motoarele reale ale economiei europene. În plus, ar trebui să luptăm pentru o economie mai relațională, o economie mai concentrată pe oameni.
Europa de astăzi
Chiar dacă valorile europene au rădăcini în valorile creștine, Robert Schuman a avertizat că atunci când vom fi decuplați de rădăcinile noastre creștine, acest lucru ar putea conduce la tiranie sau anarhie. Un accent unilateral asupra progresului economic este, de asemenea, un pericol: „Progresul spiritual merge mână în mână cu progresul material, iar Mișcarea Europeană nu poate avea succes decât dacă viitoarea generație se va desprinde de tentația materialismului”.
60 de ani mai târziu se pare că am deviat de la idealurile și valorile creatoare. Nu am luat în serios avertismentele lui Schuman. Datorită intensificării secularismului, din ce în ce mai multe idei non-biblice tulbură și controlează procesul de luare a deciziilor în Uniunea Europeană.Rădăcinile creștine sunt tăiate din ce în ce mai mult și înlocuite de o ideologie care spune că fericirea totală poate fi găsită în libertatea și autonomia individuală. Faptul că civilizația și cultura europeană se bazează, de asemenea, pe principiile iudeo-creștine, a fost chiar eliminată din conceptul constituției europene și nu poate fi găsită în
Tratatul de la Lisabona.Una dintre consecințele dominației viziunii seculare globale asupra procesului decizional european este că valorile (inițial bazate pe creștinism) au fost implementate diferit. Ca și creștini, ne luptăm pentru „Libertatea de a-l sluji pe Dumnezeu și pe aproapele nostru”, în vreme ce secularii văd asta ca o libertate față de tot ceea ce poate limita libertatea și autonomia individuală.
O altă valoare distorsionată este cea a „egalității”, care acum este văzută ca o luptă pentru uniformitate.
Din acest motiv, libertățile fundamentale pot fi în pericol, cum ar fi libertatea medicilor care nu doresc să efectueze avorturi și eutanasie, libertatea școlilor de a determina singure nivelul de predare al educației sexuale, dar și libertatea oamenilor de a-și exprima credința lor public. Ironia este că această extremă luptă pentru libertatea individuală va duce la o limitare a libertăților fundamentale. Nu doar că acest lucru nu va duce la o toleranță reală, ci dimpotrivă, toată lumea va fi obligată să tolereze și să accepte totul. De fapt, se va ajunge la o intoleranță tot mai mare împotriva oamenilor cu o altă filosofie sau opinie.Muzica de la Bruxelles și tonul ei
La Bruxelles am văzut cu adevărat cât de vitală este activitatea politicienilor creștini. Probabil că nu realizăm asta, dar trebuie să ne confruntăm cu o luptă spirituală. Așa cum scrie în Efeseni 6:12: „Căci noi n-avem de luptat împotriva cărnii şi sângelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii care sunt în locurile cereşti”.
Pentru informarea dvs., iată câteva exemple de propuneri care au fost discutate în cadrul reuniunilor din Parlamentul European: s-a propus în mod deschis limitarea libertății religioase și a exprimării, dacă acestea sunt împotriva principiului antidiscriminării. De asemenea, unii pretind că sexul unei persoane nu este determinat biologic, dar că toată lumea are ocazia să lupte pentru o identitate. Pentru a elimina stereotipurile, copiii trebuie crescuți „neutri din punct de vedere al genului”. Avortul ar trebui să devină un drept european, înaintea dreptului la viață. Mai mult, legalizarea căsătoriilor de același sex și adopțiile ar trebui impuse tuturor statelor membre ale Uniunii Europene. Sistemul de educație ar trebui adaptat în diferite țări, astfel încât să promoveze forme alternative de familie.
Mai mult decât conținutul, tonul dezbaterii este foarte dăunător în sine. Am fost surprins de intensificarea intoleranței împotriva aportului creștin în dezbatere. Creștinii au fost catalogați ca „extremiști religioși, conservatori intoleranți”. În realitate, este dificil de identificat valori europene ca egalitatea, toleranța și demnitatea umană atunci când evaluezi modul în care unii dintre membrii Parlamentului European se comportă față de creștini.
Pe de altă parte, observ și evoluții pozitive. În ciuda intensificării intoleranței, interesul pentru valorile creștine crește și el odată cu faptul că tot mai mulți politicieni europeni vorbesc deschis despre credința lor. Poți vedea lucrul acesta, de exemplu, la Micul Dejun de Rugăciune European, organizat în Parlamentul European. De asemenea, expoziția pe tema impactului global al Bibliei a atras multă atenție. Mai mult decât atât, am pus bazele unui grup de rugăciune care adună tinerii care lucrează în instituțiile europene, pentru a discuta și a se ruga pentru Europa.
Observ că influența creștinilor în Europa crește. Rapoartele controversate pe tema avorturilor nu sunt acceptate cu ușurință. Cetățenii europeni au început și ei să ia atitudine prin petiții și adrese către deputații lor. Inițiativa cetățenilor europeni „One of Us” se pronunță împotriva finanțării cercetării în domeniul celulelor embrionare stem și a promovării europene a avortului în țările în curs de dezvoltare. Inițiativa a adunat aproape 2 milioane de semnături și va fi discutată în curând în Comisia Europeană.
Mișcarea Politică Creștină Europeană
De câțiva ani sunt activ în ECPM. Acest partid a fost fondat în 2005. Obiectivul nostru este de a reprezenta explicit o voce creștină în politica europeană. Facem acest lucru prin formarea unei rețele de partide politice creștine, a membrilor individuali ai Parlamentului European și a mișcărilor politice. În 2010, ECPM a fost oficial recunoscut ca partid politic european. În prezent avem membri în aproximativ 20 de țări europene. Subvențiile europene pe care ECPM le primește se bazează pe numărul membrilor Parlamentului European și pe donații. Pe lângă ECPM, avem și un grup de analiză numit „Fundația Politică Creștină pentru Europa” și o organizație de tineret numită „Tineretul Politic Creștin European” (ECPYouth). Ca partid, organizăm cursuri de formare pentru politicieni și conferințe tematice. În ceea ce privește legislația, oferim consultanță activă membriilor noștri și inițiem proiecte legislative atât la nivel național, cât și la nivel european.
În 2012 mi s-a cerut să mă mut la Bruxelles pentru a înființa un birou acolo și pentru a ne concentra pe aspectele politice pe care le-am abordat în acest articol. De atunci, am activat la Bruxelles prin organizarea de conferințe tematice în Parlamentul European și, în cooperare cu alte organizații creștine active, am oferit consultanță politicienilor europeni pe chestiuni legislative importante.
Este important să rămânem implicați în ceea ce se întâmplă în Uniunea Europeană. Vă invit să ne rugăm: o rugăciune ca Uniunea Europeană să revină la valorile sale creștine. O rugăciune pentru politicienii și organizațiile creștine active în cadrul instituțiilor europene, care sunt mai mult decât necesare. Este important să fim implicați în temele care se află pe agenda europeană. Nu în ultimul rând, este important să votăm la alegerile europene. Cea mai mare parte a legislației naționale este deja stabilită de către Uniunea Europeană. Prin urmare, este important să avem oameni potriviți în Parlamentul European.
Leo van Doesburg
Director al Afacerilor Europene din cadrul ECPM
Scoala din Highgate ia in considerare uniforme mixte pentru elevi, dupa ce directorul unitatii de invatamant a spus ca numarul copiilor care isi pun la indoiala genul si orientarea sexuala este din ce in ce mai mare.
Scoala a fost, de asemenea, incurajata sa aprobe toalete unisex si deschiderea catre toate sporturile pentru toti elevii.
Astfel, fetele pot purta pantaloni, sacouri si cravata, dar in acest moment baietii nu au voie sa poarte fuste, desi asta s-ar inscrie in noul cod de imbracaminte propus.
Directorul unitatii de invatamant, Adam Pettitt, a spus ca ideea uniformelor neutre a venit dupa o sesiune de intrebari si raspunsuri cu elevii sai. Potrivit acestuia, nu face altceva decat sa ofere sansa elevilor de a se imbraca potrivit genului lor.
“Vedem alaturi de celelalte scoli si organizatii de tineri ca numarul elevilor care isi pun intrebari cu privire la identitatea de gen este mai mare decat in trecut”, a spus directorul unitatii de invatamant.
“Daca ei se simt mai fericiti si mai sigur de cine sunt, atunci trebuie sa fie un lucu bun”, a adaugat Adam Pettitt, care a subliniat ca parintii vot fi consultati inainte de a fi introduse schimbarile.
Facebook a început să blocheze de marți anunțurile referitoare la referendum ce nu provin de la agențiile de publicitate din Irlanda. Dar Google a declarat că nu doar acestea, ci toate anunțurile referitoare la acest referendum vor fi blocate, informează BBC.
Anunțurile Google apar pe milioane de site-uri web, inclusiv pe platforma de distribuire a videoclipurilor YouTube.
La 25 mai, irlandezii vor vota pro sau contra liberalizării avortului, adică pro sau contra abrogării celui de-al 8-lea amendament al Constituției Republicii Irlandeze, care prevede „dreptul la viață al nenăscutului”. În prezent, în această țară avortul este interzis aproape în totalitate.
Atât susținătorii, cât și adversarii avortului din Irlanda și-au exprimat, de mai multe săptămâni, teama că grupuri care acționează și sunt finanțate din străinătate ar putea încerca să influențeze electoratul prin campanii online.
Giganții americani ai internetului au decis că trebuie să reducă riscurile de manipulare a campaniei. „O dată cu actualizarea practicilor noastre referitoare la integritatea alegerilor desfășurate în întreaga lume, am decis să întrerupem toate anunțurile legate de referendumul irlandez”, a precizat un purtător de cuvânt al Google.
„Ne bucurăm de răspunsul rapid al Google”, a reacționat pe Twitter Transparent Referendum Initiative, o platformă ce inventariază publicitatea difuzată pe internet.
Facebook a precizat marți că decizia companiei, de a bloca publicitatea ce vine din afara Irlandei, a fost luată de comun acord cu partidele politice irlandeze și cu grupurile care militează pro sau contra avortului.
Luna trecută, comisarul irlandez pentru protecția datelor, Helen Dixon, a declarat că este posibil ca organizațiile străine să încerce să influențeze referendumul.
Legislația electorală a Irlandei interzice organizațiilor străine să finanțeze grupurile de campanie din țară. Cu toate acestea, site-urilor de social media și motoarelor de căutare nu le este interzis să difuzeze reclame finanțate din străinătate.
„A existat o presiune crescută asupra companiilor de social media pentru o mai mare transparență, după dezvăluirile despre cine este în spatele campaniilor de publicitate politică și despre cum suntem vizați. Afirmațiile potrivit cărora Cambridge Analytica a folosit date colectate din milioane de profile de pe Facebook, iar publicitatea susținută de Rusia a influențat alegerile prezidențiale din SUA a condus la temerea că aceste campanii politice duse pe social media ar putea constitui o amenințare la adresa democrației”, precizează Emma Vardy, corespondent al BBC în Irlanda.
Google a declarat că anunțurile referitoare la acest referendum vor fi „întrerupte” începând cu data de azi, 10 mai.
”Inabilitatea politică a domnului Dragnea despre care pomeneam constă tocmai în tentativa de împăcare a două tabere irecognoscibile din punct de vedere ideologic și moral, tentativă sortită din start eșecului. Căci membrii comunității LGBT nu se vor mulțumi cu Parteneriatul Civil și vor dori să li se recunoască dreptul la căsătorie care implică adopția de copii, …”
Din citatul anterior (preluat din articolul ”Liviu Dragnea, între Ierusalim și Sodoma”) se înțelege că autorul, dacă n-ar ști că LGBT-iștii vor cere mereu alte și alte drepturi, mai mai că ar fi dispus să accepte acest parteneriat civil. Și am observat asta la mulți. Nu-și dau seama de ce acest parteneriat este periculos chiar și numai el, fără alte adaosuri. Am făcut astăzi (pentru că abia azi am descoperit articolul) un comentariu la articol dar vin și aici cu un comentariu, ca poate își vor mai da seama și alții de ce e greșit a accepta parteneriatul.
Spuneam acolo așa: Ce-i ține împreună pe cei ce ar beneficia de parteneriatul civil? Atracția sexuală din care decurg niște acte sexuale. Avem în societate un astfel de parteneriat ? Avem și se cheamă căsătorie. Și are ca și condiție ca cei 2 să fie de sexe diferite. Ei, parteneriatul acesta civil, vine să elimine această restricție. ESTE PRACTIC REDEFINIREA CĂSĂTORIEI. NU ESTE DELOC UN FLEAC. N-are nicio legătură dacă vor cere sau nu mai târziu adopții de copii. CHIAR ȘI DACĂ N-AR MAI CERE TOT E O GREȘEALĂ. Pentru că acceptând parteneriatul civil accepți și motivul pentru care el există. Adică păcatul. Deci accepți păcatul. Deci ești vinovat.
Doar cateva vorbe, pentru cei interesati…
(nu veti vedea si nu veti auzi asta nici la Europa.fm nici la Disclose.TV…)
…starring (mostly by reference): Heinz [Alfred] Kissinger, 中华人民共和国 and The House Of Lords “artists”…
…with a certain bouquet “regarding the outrageous criminality and fraud by EU”…
…involving lots of flag stripes and starts, gentlemen, monsieurs und товарищ…
https://ia801603.us.archive.org/0/items/File1_20170218/File%201.mp4
(P.S. pliviti voi ce-i de plivit)