EXPLOZIE DE DIVERSIUNI SI MANIPULARI DELIRANTE IMPOTRIVA REFERENDUMULUI. Nu se (re)defineste FAMILIA, ci se pune in acord definirea CASATORIEI cu cea din Codul Civil, cu acordul CCR!/ De la fabricarea scandalului “mamicii de la Mall” pana la LINSAJUL VIRTUAL la adresa purtatorului de cuvant al Patriarhiei, RECLAMAT LA CNCD PENTRU… RASISM!/ Marota ipocrita a DISCRIMINARII si panta alunecoasa catre distopia “MINUNATEI LUMI NOI”

7-05-2018 31 minute Sublinieri

CUM RASPUNDE VASILE BANESCU la acuzatiile ultimelor zile?

VASILE BANESCU, SIMONA POPESCU, MIHAI GHEORGHIU, ANA SACRIERU si altii – din nou despre IMPORTANTA REFERENDUMULUI pentru CASATORIA FIREASCA (video)

“Numai o minte progresista plecata cu sorcova putea interpreta pachetul FAMILY ca fiind discriminatoriu față de FAMILIA MONOPARENTALA”

Activenews:

Cazul mămicii refuzate la Mall: Familia monoparentală și tradiționalul pachet Family!

Alegațiile unei tinere mămici, conform cărora un Mall Bucureștean ar „discrimina” familiile monoparentale au devenit știre, dar nu totul e așa cum apare, avertizează jurnalistul Paul Andrei pe blogul său.

Mai exact, este vorba despre oferta unui cinematograf pentru cei care vor să iasă la film în familie.

„Și vine la coadă această mămică împreună cu cei doi copii. Tatăl nu e prezent, din păcate, din motive pe care doar le putem bănui. Oricum, e foarte adevărat, e dificil să crești singură doi copii în România zilelor noastre. Revenim la cazul nostru. Această mămică avea posibilitatea să cumpere pachetul Digital pentru doi adulți și 2 copii sub 12 ani la 68, dacă i se părea rentabil să plătească un bilet în plus, ceea ce nu e, dar ca idee. Sau avea posibilitatea să plătească un bilet de adult si doua bilete de copii, adică 48,5 lei de luni pana joi sau 58,5 lei ivineri – duminică. Prețurile diferă pentru că nu se spune în text în ce zi și la ce ora s-a întâmplat “nenorocirea”. Pur și simplu, pachetul nu i se adresa ei. Sunt convins ca dacă voia sa achiziționeze acest pachet, plătind costul sau, nu ar fi refuzat-o nimeni.

Deci, vedem în stânga că un pachet Family Digital era 68 de lei și, orice variantă ar fi ales, ea ar fi ieșit în câștig. Deci despre ce vorbim? Uite, v-am pus alături și poza cu pachetele și poza cu prețurile biletelor întregi. Puteți face singuri calculele”, scrie Paul Andrei.

Acesta afirmă că blogul respectivei trebuia promovat și cea mai bună cale de a face asta este de-a scrie împotriva familiei.

„Un blog de care nu au auzit foarte mulți trebuie promovat. Și atunci probabil că a venit ideea “hai să scriem ceva împotriva familiei tradiționale, doar știi că ăștia dau share la orice e pe ideea asta. Poate avem noroc și ajunge și pe mâna unor oameni importanți din presă care abia așteaptă să își mai înfigă colții în tot ceea ce ține de tradiție.” Mă rog, aici e doar o presupunere.

Nu e vorba de nicio discriminare. Văd pe site-ul lor tot felul de promoții, unul e “meniu romance”. Păi bănuiesc că se referă la un cuplu. Eu zic că ar putea fi acuzați că exclud din această campanie pe cei care au mai multe soții, nu? Sau dacă noi venim 3 și spunem că ne iubim cu toții de ce nu am putea beneficia de această promoție? Înțelegeți care e absurdul situației?”, notează Andrei.

Jurnalistul continuă și demontează reacțiile împotriva Referendumului pentru Căsătorie, afirmând că situația familiilor monoparentale va fi aceeași, indiferent dacă acest exercițiu democratic va avea sau nu loc.

„Problema mea e, însă, alta. În cadrul textului e aceeași placă pe care o auzim din gura tuturor rătăciților: “Băi, nene, familia cu un singur adult nu e familie? Vine referendumul peste noi și atunci cum vor fi protejate aceste familii care au rămas fără unul dintre părinți?!”

Eeeh, mai ține cineva minte ce vrea să schimbe în Constituție acest referendum? Că mă gândesc că lumea a uitat și poate de asta e așa în ceață. Acest referendum vrea să schimbe “căsătoria se realizează între doi soți” cu “căsătoria se realizează între un bărbat și o femeie”. Deci ce treabă are familia monoparetală în treaba asta? Unde era familia monoparetală protejată până acum? Familia monoparentală e familie, nu așa cum se presupune că s-ar fi exprimat angajata Multiplex, dar nu are legătură cu eventuala modificare a Constituției. Aducerea în prim-plan a familiei monoparentale e doar o strategie, și recunosc, una excelentă, de a atrage familiile în care a existat un divorț sau un deces alături de cei care critică modificarea din Constituție. Simplu, cineva se folosește de ele. Statutul familiei monoparentale nu se va schimba cu absolut nimic dacă Referendumul cerut de 3 milioane de români în urmă cu fix 2 ani va avea loc. Da, atât a trecut și nimeni nu știe când va avea loc.

Și apropo de acest referendum, că altă idioțenie care circulă foarte intens e aceea că “Nouă ne trebuie acest referendum, când se taie pomii în țară, când nu avem spitale and so on…?”

Păi cine îi împiedică pe acești oameni să propună un referendum pentru a modifica Constituția astfel încât nimeni să nu mai taie niciun copac în țara asta? Să strângă necesarul de semnături și apoi poate că vor fi satisfăcuți. O problemă nu are legătură cu alta. Dacă un număr suficient de cetățeni sunt de acord cu propunerea respectivă, dați-i drumul la treabă! Dar na, e ușor să critici din tastatură fără să te implici deloc în ceva concret”, a conchis tânărul.

REACȚIA cinematografului Hollywood Multiplex în cazul mămicii refuzate la Mall

Cinematograful bucureștean Hollywood Multiplex a emis un comunicat oficial referitor la cazul mămicii care s-a plâns că a fost discriminată pentru că ar fi părinte singur. […]

Hollywood Multiplex subliniază că prin denumirea pachetului promoțional „Family” nu s-a intenționat definirea familiei, ci este doar o strategie de marketing.

„Ne cerem scuze, incidentul prin care a trecut doamna Raluca Zdrobiș este unul regretabil. Ne întristează faptul că dânsa s-a simțit discriminată și marginalizată în cinematograful nostru.

Intenția Hollywood Multiplex este de a oferi pachete promoționale pentru tot publicul nostru, iar denumirea acestora este generică. Este o practică comercială comună pieței operatorilor de cinema din România.  În cazul pachetului Family, oferta este valabilă pentru doi adulți și un copil sau doi adulți și doi copii – în cazul celor dintâi, pot fi mamă, tată, bunic, mătușă, unchi, prieteni, apropiați etc. Această ofertă nu definește conceptul de familie și nici nu manifestă o atitudine discriminatorie sau jignitoare la adresa familiei monoparentale.

Tratăm acest incident cu seriozitate, beneficiază de toată atenția noastră și vom regândi promoțiile de acest tip și modul în care le comunicăm. O asigurăm pe doamna Zdrobiș și, totodată, îi asigurăm pe toți clienții noștri că acest incident nedorit nu reprezintă viziunea și sistemul de valori culturale și sociale promovate de cinematograful nostru. Vă mulțumim!”, se arată în încheierea comunicatului citat de Hotnews.

Numai o minte progresistă, plecată cu sorcova, putea interpreta pachetul “Family” ca fiind discriminatoriu față de familia monoparentală. Adică să se ia după denumire și nu după conținut. Așadar, “doi adulți” înseamnă mama și tata, mama și sora ei, tata și prietenul lui etc. Ba chiar și tata plus tata ori mama plus mama, spre fericirea legebeteilor. Altfel spus, discountul, că despre asta vorbim, se dă in funcție de numărul adulților și numărul copiilor.

***

Vlad Fiscutean:

Deci, ieri o narcisista a reusit sa faca ce face un narcisist… sa se bage intr-o chestie ca sa o transforme in “despre ea”.

Aceasta a scris despre cum un cinematograf o “discrimineaza” fiindca ea fiind 1 mama si 2 copii nu poate accesa oferta “Family”.

Asa fac narcisistii, nu se “iubesc” pe ei in sensul ca au o parere buna despre ei (cum crede populatia ca e un narcisist), ci se baga pe ei in toate lucrurile ca sa le faca “despre ei”. Uneori o fac prin a spune cum toata lumea comploteaza impotriva lor. Profilul e “#rezist”.

Denumirea unei oferte comerciale a unui agent comercial devine politizata, unealta de atacat BOR, unealta de injurat Romania, unealta de atacat CPF, etc. Spre incantarea narcisistului care acum e in centrul atentiei.

Imi imaginez ca niste baieti au zis la brainstorming:
– Ca sa aducem mai multa lume la cinema ma gandesc ca daca incasam banii de pe doua bilete intregi (de adult), sa dam unu sau maxim doua gratis, ca le platim din adaosul primelor doua, biletelor intregi/adult. Dar trebuie sa le incasam pe cele doua, altfel suntem pe pierdere!
– Pai si cum ii zicem la oferta?
– “La doua bilete intregi, de adult, ai maxim doua gratis”
– Neh, e cam ca toata lumea, hai sa fie mai cumva, mai inventiv, mai diferit.
– “Family?”, Ai doi adulti care platesc intreg (ar fi parintii astia), vin amandoi, au unul sau doi copii, ne asiguram ca incasam contravaloarea celor doua bilete de adulti si dam unul, maxim doua in medie statistic gratuite copiilor (bilete care sunt oricum mai ieftine) suna si CSR, e si ok impactul financiar, etc…
“Family” ramane denumirea.

Eu cand v-am zis ca brandingul devine din ce in ce mai important? Ia uite cum nasteam o revolta publica anti biserica, modificari de constitutie, etc. Sigur, nu ai ce sa faci in astfel de cazuri.

Unii trebuie dusi la cabinet, nu promovati la TV 🙂

P.S. Pe imaginile de promovare ale ofertei scria expres ce inseamna Pachetul Family “2 adulti + “, adulti, nu parinti. De altfel, nici nu exista vreo cerinta sa prezinti vreun act ca esti “parinte” sau “sot, sotie”, ci doar faci dovada ca esti “adult”.

***

Cultura vietii:

Urlătorii de profesie – care urlă cu atât mai tare cu cât știu despre și se pricep mai puțin la subiectul pe tema căruia urlă – au avut 2 zile pline. SĂRIȚI! A fost rostit cuvântul magic „discriminare”!

De fapt, pachetul de acces la film este pentru 2 adulți și un copil și este botezat, stupid și mimetic, pachet „Family”, de parcă în românește nu mai avem cuvinte. Adulții pot fi oricine, că nu ți se cere livret de familie la intrarea în cinema.

Adăugați un angajat aiurit și o „presă” ajunsă în ultimul stadiu al degenerării, care n-a fost în stare nici măcar de primul gest, reflex, al oricărui jurnalist care se respectă – să ceară opinia celor acuzați – și aveți acest mini-scandal, prilej de indignări prostești și de semnalizare a virtuților pe Facebook.

Deci „problema” era că cei 3 nu se potriveau ofertei, nu că nu erau o familie! Tembelilor!

#discriminare #hollywoodmultiplex

***

Catalin Sturza:

Ce-mi plac fumigenele cu Referendumul pentru definiția Căsătoriei în Constituția României. Înțeleg că o doamnă s-a dus la mall împreună cu cei doi copii și a cerut un pachet Family. Însă pachetele Family sunt făcute pentru doi adulți și doi copii, iar vânzătoarea a refuzat să-i vândă un pachet Family la reducere, deoarece grupul ei era alcătuit dintr-un singur adult și doi copii. De aici ideea că familiile monoparentale sunt discriminate la mall – și că Referendumul pentru definiția Căsătoriei ca fiind „între un bărbat și o femeie” ar discrimina familiile monoparentale.

Așadar, dragi prieteni, de unde s-o luăm?

Întâi, de toate, Referendumul pentru Căsătorie nu este o inițiativă împotriva mamelor singure, deoarece revizuirea Constituţiei priveşte doar clarificarea noţiunilor de „soţi” într-o căsătorie, pe când familiile monoparentale nu sunt căsătorii, ci sunt familii rezultate din filiaţie, din legătura de sânge, aşadar nu sunt afectate de Referendumul pentru Căsătorie.

– Apoi, Referendumul nu a fost organizat și nu a trecut încă – se va organiza, cel mai probabil, în toamnă. Problema se pune ca și cum Referendumul ar fi trecut, Constituția României ar fi fost deja modificată, iar cei de la mall s-ar fi grăbit să interpreteze după priceperea lor această modificare și să „discrimineze” pe baza ei mamele singure. Cât exces de zel și câtă proactivitate la oamenii aceștia de la mall!

– Felul cum își definește orice entitate comercială pachetul Family ține, în fapt, de departamentul de marketing al acelei entități comerciale. Dacă departamentul de marketing dorește ca acest pachet să includă o reducere pentru DOI adulți și DOI copii, asta e strict decizia departamentului, nu are nici o legătură cu Codul Civil sau cu Constituția României. În fapt, foarte probabil vânzătoarea respectivă a vrut să o ajute pe doamnă: e posibil ca UN bilet de adulți și DOUĂ de copii să fi fost în fapt mai ieftine decât pachetul Family, care prevedea un discount pentru DOI adulți și DOI copii.

Dreptul la viața de familie este garantat deja de art. 26 din Constituția României, și familia nu înseamnă DOAR căsătorie. Curtea Constituțională a avizat constituțional această propunere de modificare reținând că ea nu aduce nicio ingerință vreunui drept individual. CCR a arătat în mod expres că modificarea vizează textul constituțional care protejează căsătoria și relațiile de familie decurgând din căsătorie, aceste relații fiind diferite de raporturile de familie de fapt, protejate prin dreptul la viața familială care are un conținut juridic mult mai larg. Și care este ocrotit constituțional de art. 26. din Constituție.

– Așadar, NU familia, ci căsătoria face obiectul proiectului de lege care va sta la baza Referendumului pentru Căsătorie. Prin avizul constituțional dat de CCR în iulie 2016, se arată în mod expres că „prin înlocuirea sintagmei între soți cu un bărbat și o femeie, se realizează doar o precizare în sensul stabilirii exprese a faptului că aceasta se încheie între parteneri de sex biologic diferit, aceasta fiind, de altfel, chiar semnificația originară a textului”.

Mă întreb dacă toate aceste discuții vin strict din neștiința unora – sau dacă sunt fumigene aruncate cu obstinație pe diverse bloguri, poate-poate unii le vor crede. Dacă e vorba de neștiință: bun, explicăm din nou și din nou, și poate e cazul să ne întoarcem chiar la explicații despre cum să ne legăm șireturile. Apropo, pun pariu că mulți dintre noi nu știu să-și lege corect șireturile – vedeți în comentarii. 😊 În orice caz, mi se pare jenant ca, după trei ani, s-o rostogolești tot pe asta cu discriminarea familiei monoparentale.

***

Europa, între raţiune şi propagandă. Ce s-a spus de fapt la conferinţa Platformei civice Împreună

Câteva idei de la conferinţa Platformei civice ÎMPREUNĂ de săptămâna aceasta – culese din prezentarea doamnei Ludovine de la Rochère, Preşedinte al Asociaţiei La Manif Pur Tous din Franţa, a doamnei Zeljka Markic, preşedinte al In the Name of the Family din Croaţia, şi a domnului Rafael Shaffer, Prim Rabin al României.

13 ţări au organizat până în prezent iniţiative identice cu cea din România – şi au definit fără echivoc în Constituţiile lor căsătoria ca fiind între un bărbat şi o femeie.

În Croaţia, preşedintele aflat la putere în momentul iniţiativei civice şi coaliţia de stânga aflată la guvernare s-au opus Referendumului – împreună cu 90% din presă. Condiţiile au fost draconice – semnăturile pentru organizarea Referendumului au reprezentat 20% din populaţie şi au fost strânse, conform prevederilor legii, în două săptămâni. Referendumul a fost apoi tergiversat – însă oamenii au ieşit masiv în stradă. Până la urmă, în 6 luni de la data strângerii semnăturilor, Referendumul a fost organizat şi câştigat, cu 67% din populaţie care s-a pronunţat pentru definirea Căsătoriei dintre un bărbat şi o femeie în Constituţie. Preşedintele care s-a opus Referendumului a pierdut apoi alegerile. Primul-ministru şi partidul său care s-au opus Referendumului au pierdut şi ei alegerile.

Mi-am petrecut jumătate de viaţă într-un regim comunist în care nu aveam voie să spun ceea ce cred. Acum, în democraţie, am văzut că mi se zice iarăşi că nu am voie să spun ceea ce cred. Un Referendum reprezintă cea mai democratică formă de exprimare a voinţei oamenilor – dacă azi un Referendum pentru Căsătorie e împiedicat în mod abuziv, mâine ce alte lucruri vor fi împiedicate?”, se întreabă Zeljka Markic.

În Franţa, introducerea parteneriatelor civile, PACS, în anul 2000, inclusiv pentru persoanele de acelaşi sex, a avut ca efect o scădere dramatică a numărului căsătoriilor, şi o creştere exponenţială a numărului parteneriatelor civile heterosexuale, văzute ca soluţia „mai ieftină” şi „mai puţin angajantă”.

În 2013, François Hollande a promis legalizarea căsătoriilor homosexuale în Franţa, şi a reuşit să o obţină, în ciuda unor manifestaţii masive de stradă – peste două milioane de oameni au protestat împotriva acestui demers şi au fost ignoraţi, aproape cu desăvârşire, de presă. După aceea, François Hollande a scăzut dramatic în sondaje, iar partidul său a pierdut în mod zdrobitor alegerile – dispărând, practic, de pe scena politică.

După legalizarea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex, 3% din totalul căsătoriilor au fost între cupluri gay. Cu toate acestea, impactul acelei decizii se resimte asupra întregii societăţi.

Cuvintele „tată” şi „mamă” au fost scoase din toate textele legale franceze – acum e legal să spui doar „părinte 1” şi „părinte 2”. „Ziua tatălui” şi „ziua mamei”, evenimente foarte populare în şcoli, au fost eliminate şi înlocuite cu „ziua părintelui”, care este neutru.

Acum se discută intens legalizarea procreării asistate pentru cuplurile de lesbiene. Unul din părinţi – donatorul de spermă – va fi, în mod obligatoriu, necunoscut copilului. Deşi studii temeinice arată că pentru un copil cel mai bun mediu de creştere, educare şi dezvoltare este reprezentat de familia formată din mama şi tatăl său biologic, aceşti copii nu-şi vor cunoaşte tatăl biologic – şi vor creşte în absenţa acestuia. În plus, tehnica fertilizării in vitro ridică numeroase probleme morale, de la riscuri de sănătate pentru femei asociate cu FIV la faptul că marea majoritate a embrionilor folosiţi sunt fie distruşi, fie folosiţi în experimente legate de celule STEM.

Această legalizare va deschide o piaţă extrem de lucrativă. Iar următorul pas îl va reprezenta legalizarea mamelor-surogat pentru cuplurile de gay şi chiar pentru bărbaţii singuri, despre care deja se pare că se discută. Practica mamei-surogat constituie, în fapt, o modalitate de a exploata femeile şi de a face trafic cu fiinţe umane, transformând copiii într-un produs de marketing, în bunuri comerciale.

Această discuţie vine la pachet cu legalizarea eutanasiei – o practică criminală ce afectează profund demnitatea fiinţei umane.

The slippery slope, [panta alunecoasa – n.n.] aşadar, nu este o ficţiune, şi nici o sperietoare de-a conservatorilor. Punctul de pornire pentru toate aceste inginerii sociale care amintesc de „Minunata Lume Nouă” a lui Huxley a fost momentul când „«discriminarea» că o căsătorie este doar între un bărbat şi o femeie a fost eliminată din definiţia căsătoriei”, conform lui Ludovine de la Rochère.

Căsătoria nu poate să fie între un tată şi fiica lui, nici după ce fiica lui a ajuns la maturitate. Rudele de gradul I şi de gradul II sunt excluse de la căsătorie, în Codul civil românesc. E o discriminare care, în mod evident, elimină posibilitatea incestului – şi nu doar pentru că scrie în Biblie că nu trebuie „să descoperi goliciunea tatălui tău, nici goliciunea mamei tale”. Diverse civilizaţii au tolerat incestul, mai ales la nivelul aristocraţilor şi ai prinţilor, şi au descoperit „the hard way” ce fundătură oribilă este acesta. Decăderea unor case regale europene e pusă de unii istorici pe seama incestului – pe seama faptului că nişte prinţi şi nişte prinţese, considerându-se mai presus de legea naturală, au înlăturat această „discriminare”. Cu toate acestea, vor veni unii şi vor striga cu mult patos – de ce să permitem „discriminării” să stea în calea iubirii unui tată pentru fiica lui?

Căsătoria nu poate să fie între un bărbat şi mai multe femei, cel puţin nu în cultura creştină. De ce această „discriminare”? Pentru că acest lucru diminuează demnitatea femeii. O femeie nu „valorează” cât o jumătate de bărbat, cum spun legile Sharia. Şi nici nu poate să fie „cumpărată” pentru harem pe zece cămile. În plus, sunt sociologi care spun că poligamia creează un dezechilibru profund şi nelinişte socială în societăţile care o practică – puţini bărbaţi au acces la majoritatea femeilor, în timp ce mulţi bărbaţi nu au acces deloc la femei. Bărbaţii din a doua categorie tind să aibă un comportament mai violent şi/sau mai autodistructiv sau să îmbrăţişeze forme ideologizate şi radicale ale Islamului. Unele civilizaţii au descoperit şi ele, aşadar, „the hard way” care sunt costurile poligamiei – şi au limitat, în orice caz, numărul nevestelor (la 4, în Islam). Cu toate acestea, vor veni unii şi vor striga cu mult patos – de ce să permitem „discriminarea” să stea în calea iubirii unui bărbat pentru mai multe femei?

Căsătoria nu poate să fie între un bărbat major şi o minoră – sau între o femeie majoră şi un minor. De ce această discriminare? Iarăşi, pentru că un astfel de „aranjament” diminuează demnitatea acelei fetiţe – şi libertatea ei de a alege. Ca să nu mai spunem că, orice ar spune unii activişti progresişti, un astfel de aranjament e echivalent cu pedofilia. Au fost civilizaţii care au practicat pedofilia – şi nu e cazul să spun ce fundătură oribilă este această practică sexuală. Cu toate acestea, vor veni unii şi vor striga cu mult patos – de ce să permitem „discriminării” să stea în calea iubirii unui bărbat pentru o fetiţă minoră?

Căsătoria nu este între doi bărbaţi şi două femei în acelaşi timp, cel puţin nu încă, nu în cele mai multe ţări creştine – deşi în Belgia şi în Brazilia parteneriatele civile poliamoroase, în trei, au fost deja acceptate. De ce? Deoarece „it takes two to tango – and it takes two to raise kids”. Şi, conform celor mai bune cercetări sociologice existente, copiii trăiesc mai bine, conform indicatorilor de bunăstare, când sunt crescuţi în cămine părinteşti intacte, formate din doi părinţi biologici căsătoriţi. În orice altă combinaţie de tipul părinte 1, părinte 2 … părinte 5 … părinte n, rolurile parentale ar fi confuze – ceea ce ar crea confuzie şi traume în minţile şi sufletele copiilor. Sunt relatări ale unor copii crescuţi în falanstere hippie, „de comunitate”, care nu au fost niciodată siguri cine le este tatăl sau câţi taţi au. Poveştile lor nu sunt poveşti plăcute – iar traumele din sufletele acelor copiii sunt foarte greu de vindecat. Cu toate acestea, vor veni unii şi vor striga cu mult patos – de ce să permitem „discriminării” să stea în calea iubirii unui bărbat pentru două, trei, … n femei simultan, sau a unei femei pentru doi, trei, … n bărbaţi simultan?

Căsătoria nu este între două persoane care sunt deja căsătorite – pentru simplul fapt că ea presupune o exclusivitate sexuală a partenerilor şi un angajament de lungă durată. Exclusivitatea şi angajamentul de lungă durată au ca scop împlinirea relaţiei de iubire dintre soţi şi naşterea, creşterea şi educarea unor copiii în cele mai bune condiţii posibile. În cultura iudeo-creştină cei doi soţi căsătoriţi formează împreună „un singur trup”, uniunea merge până în cele mai adânci planuri, nu este doar o formă de contract social. Cu toate acestea, vor veni unii şi vor striga cu mult patos – de ce să permitem „discriminării” să stea în calea iubirii unui bărbat căsătorit pentru alte femei căsătorite sau a unei femei căsătorite pentru alţi bărbaţi căsătoriţi? Sau să desfacă o căsătorie într-o zi cum ai desface o cutie de Cola, şi să o lipească la loc a doua zi cum ai lipi un magnet pe frigider, şi să facă asta în fiecare zi, dacă au chef?

Căsătoria nu este între două persoane care nu îşi dau valid consimţământul – pentru simplul fapt că, dacă cineva nu îşi dă consimţământul valid, căsătoria nu va fi altceva decât o formă de sclavie. Demnitatea şi libertatea unei femei care va fi obligată să se căsătorească împotriva voinţei şi a inimii proprii vor fi călcate în picioare. Cu toate acestea, vor veni unii şi vor striga cu mult patos – de ce să permitem „discriminării” să stea în calea iubirii unui bărbat pentru o femeie care nu vrea să se căsătorească cu el sau a unei femei pentru un bărbat care nu vrea să se căsătorească cu el, dacă are chef?

În fapt, după cum se observă din exemplele de mai sus, mulţi s-ar putea plânge de toate aceste „discriminări” – în fond nişte limite care definesc în mod necesar căsătoria, limite fără de care ea nu ar mai exista ca atare, şi a căror înlăturare ar avea consecinţe foarte grave pentru societate. Fiecare dintre aceste limite îşi are rostul ei şi se bazează pe înţelepciunea milenară a omenirii.

Când gânditorii progresişti se plâng de ele astăzi calificându-le drept „discriminări” nu putem să nu ne întrebăm – s-au gândit ei bine care este sensul acestor limitări, şi ce consecinţe ar putea avea înlăturarea lor, pe termen lung, asupra societăţii? Sau se mulţumesc cu şi se limitează la sofisme, pretexte, false argumente, într-un demers de tip dialectic-marxist, „noi” împotriva „lor”, care face rău tuturor, inclusiv minorităţilor în numele cărora este susţinut?

Aşadar, căsătoria este uniunea a două persoane complementare sexual, a unui bărbat şi a unei femei care au vârsta cerută de lege, nu sunt rude apropiate, nu sunt deja căsătorite, care îşi dau valid consimţământul, şi care pecetluiesc, cel puţin în intenţie, relaţia lor de iubire prin actul de procreare – prin acea activitate care este împlinită prin concepţia unui copil. Aşadar, căsătoria însăşi este împlinită prin iubirea dintre soţi şi prin naşterea, creşterea şi educarea copiilor. Faptul că nu toate cuplurile heterosexuale pot avea copii este irelevant – deoarece şi cuplurile care nu pot avea copii împlinesc, prin intenţie, această legătură, aşa cum împlinesc uniunea opoziţiilor complementare, a caracterului complementar al diferenţelor biologice, sexuale, psihologice, culturale şi spirituale dintre soţi. Naşterea de copii este o vocaţie, nu o condiţie a căsătoriei.

Şi aici Rafael Shaffer, Prim Rabinul României, vine şi clarifică: valoarea căsniciei stă mult, mult dincolo de procreare. Un bărbat şi o femeie care au ajuns la 80 de ani, de pildă, nu vor mai putea să procreeze. Dar căsătoria lor, căsătoria dintre un bărbat şi o femeie este singura formă legitimă şi totodată cea mai puternică împlinire a legăturii lor de iubire.

Societatea noastră este pe cale să devină una din societăţile care înlătură una dintre aceste „discriminări” – şi să descopere „the hard way“, cum am văzut mai sus, în ce distopie oribilă duce acest soi de „inginerie socială. Eliminarea „discriminării” complementarităţii sexuale duce, am văzut în cazul Franţei, la re-definirea naşterii de copii ca fiind esenţial artificială, deoarece şi cuplurile de lesbiene, apoi cele de homosexuali, şi chiar bărbaţii singuri au „dreptul” la un copil. Or, copilul nu este un obiect asupra căruia să avem „drepturi”, aşa cum nu este un obiect aflat în proprietatea noastră – dimpotrivă, copilul este cel care are drepturi, printre care se numără dreptul la viaţă, dreptul de a fi crescut, educat şi iubit într-o familie în cele mai bune condiţii posibile, şi dreptul de a fi respectat ca persoană de la un capăt la celălalt al existenţei sale, de la concepţie la moarte.

Această redefinire a naşterii duce, aşadar, la transformarea naşterii şi a copiilor într-un produs de marketing, în bunuri comerciale; la o filozofie eugenică în care fiinţele cele mai slabe, copiii, pe de o parte, şi bolnavii şi bătrânii, pe de altă parte, au drepturi limitate sau sunt lipsite de drepturi iar statul decide dacă e în „interesul” acestora să moară sau să trăiască, aşa cum am văzut de curând în cazul Alfie Evans. Şi la coruperea relaţiei părinte-copil, care se transformă într-o proiecţie narcisică a părintelui asupra copilului. Aceasta este „the slippery slope”.

„Minunata lume nouă” a lui Aldous Huxley se deschide cu un tur al unui Centru de Fertilizare şi de Condiţionare din Londra care seamănă foarte mult cu o linie de montaj pentru copiii umani. Linia de montaj trece din Camera de Fertilizare spre Camera de Îmbuteliere spre Camera de Predestinare Socială şi apoi spre Camera de Decantare. După ce copiii sunt „decantaţi”, sunt puşi într-o creşă specială unde sunt condiţionaţi să urască cărţile şi natura, şi învăţaţi să tânjească după o varietate infinită de bunuri de consum. Ceea ce în 1932 părea o distopie SF acum este însă foarte aproape să se transforme în realitate.

Între timp, am aflat de pe diverse bloguri şi de la diverse posturi de radio că toate cultele religioase din România, inclusiv catolicii, evanghelicii, baptiştii şi comunitatea evreilor, sunt grupuri de ură care promovează forme perverse ale discriminării, iliberalismului şi autoritarianismului religios. Pentru că, nu-i aşa, „discriminarea” de orice natură e rea, „the slippery slope” nu există, şi orice argument raţional e „hate speech”, atâta timp cât se opune agendei unora care vor să ne ducă cât mai repede în „Minunata lume nouă”.

Articole de pe acest blog legate de subiectul tratat aici:

Încurajarea fertilizării in vitro – o soluţie pentru iarna demografică? – link aici

Despre moartea lui Alfie Evans – link aici

Karl Marx a avut dreptate? – link aici

Despre Căsătorie şi gândirea dlui Cioloş – link aici

Emmanuel Macron: „Raţiunea fără credinţă e condamnată să se înnămolească în iluzia propriei omnipotenţe“ – link aici

***

Avocat Ana Corina Săcrieru:

Manipularea „redefinirea familiei”

A trata subiectul ca „redefinirea familiei” în condițiile în care NU familia, ci căsătoria face obiectul proiectului de lege care va sta la baza referendumului, reprezintă un act prin care se urmărește exclusiv manipularea conștiinței cetățenilor.

[…]Însă, dacă urmările manipulării termenilor nu ar fi dramatice în conștiința românilor, s-ar putea desigur spune că este doar o altă dezbatere spumoasă, un nou prilej de nesfârșite interpretări juridice la care toată lumea se pricepe. Situația este însă tristă cu atât mai mult cu cât, inclusiv în mediul juridic, regăsim urmele acestei manipulări mediatice.

În ce constă manipularea? Nu definiția familiei face obiectul acestei revizuiri, ci căsătoria. Potrivit art. 48 alin. 1 din Constituția în vigoare azi, căsătoria este definită prin folosirea terminologiei care trimite la consimțământul liber „între soți” iar potrivit disp. art. 259 alin. 1 Cod Civil, terminologia folosită raportat la căsătorie ca uniune liber consimțită ce stă la baza familiei este aceea de „între un bărbat și o femeie”.

În aceste condiții, fiind vorba despre o chestiune aproape tehnică de translatare a definiției căsătoriei din Codul Civil în Constituție, inițiativa privind această modificare a primit inclusiv avizul constituțional dat de către Curtea Constituțională prin Decizia 580/20.07.2016. În considerentele acestei Decizii – obligatorii de altfel potrivit Deciziei Plenului Curții Constituționale nr. 1/1995 – „prin înlocuirea sintagmei între soți cu un bărbat și o femeie, se realizează doar o precizare în sensul stabilirii exprese a faptului că aceasta se încheie între parteneri de sex biologic diferit, aceasta fiind, de altfel, chiar semnificația originară a textului”. Și continuă Curtea Constituțională – îndrăznim să spunem uimiți – aproape inutil pentru aceia care se indignează față de recenta adoptare în Camera Deputaților fără să fi citit în prealabil această decizie a Curții Constituționale prin care a fost avizată propunerea legislativă ce face obiectul acestei inițiative cetățenești „în anul 1991, când Constituția a fost adoptată, căsătoria era privită în România în accepțiunea sa tradițională de uniune între un bărbat și o femeie”.

Unde, în obiectul revizuirii ori în considerentele Deciziei Curții Constituționale care avizează acest obiect, regăsește cineva sintagma de redefinire a familiei?

Și atunci ne întrebăm unde, în obiectul revizuirii ori în considerentele Deciziei Curții Constituționale care avizează acest obiect, regăsește cineva sintagma de redefinire a familiei? O elementară rigoare de logică juridică exclude aprioric recursul la noțiunea de familie doar pentru că art. 48 alin.1 începe cu acest termen.

Aceasta pentru că obiectul proiectului de Lege nu este definirea familiei ci definirea constituțională a căsătoriei nici măcar în sensul unei redefiniri a ei, ci la modul cel mai simplist, de copiere a unei definiții existente deja de doi ani în Codul Civil al României.

Nu este nevoie să fii jurist să observi că teza finală a art. 48 alin 1 din Constituție, respectiv aceea care trimite la familie ca raport juridic izvorât din calitatea de părinte, nu face obiectul revizuirii. La fel cum nu fac obiectul acestei revizuiri nici dispozițiile art. 48 alin. 3 din Constituție, respectiv acelea care consacră drepturile tuturor copiilor – indiferent dacă sunt crescuți de un singur părinte, de doi părinți necăsătoriți sau de orice altă rude având astfel de drepturi – ca fiind egale cu cele dintr-o familie compusă din mamă și tată și în egală măsură ocrotite. În mod similar și tot în interesul copiilor este consacrată legislativ și ocrotirea părintelui singular care crește și îngrijește copii.

Mai mult decât atât, dacă lecturăm doctrina la nivelul ei de bază, respectiv acela de comentarii la noul Cod Civil, în speță Noul Cod Civil comentat, constatăm că orice dezbatere juridică este aproape jenantă față de precizarea expresă că în România „caracterul heterosexual al căsătoriei este de ordine publică”.

De aceea afirmăm că a trata subiectul zilei sub denumirea redefinirea familiei în condițiile în care nu familia face obiectul proiectului de lege care va sta la baza referendumului, reprezintă un act prin care se urmărește exclusiv manipularea conștiinței cetățenilor.

Este însă a noastră, a profesioniștilor în drept, obligația să respectăm acuratețea normelor juridice, a interpretărilor constituționale dispuse prin Decizia 580/2016 a Curții Constituționale, a interpretărilor fundamentale de natură doctrinară dar și a practicii CEDO care a prevăzut în mod constant diferențele de nuanță dintre familie și căsătorie precum și faptul că reglementarea căsătoriei, la nivel național, trebuie, pe de o parte, să urmeze tradițiile, obiceiurile și civilizația celui stat (în fond, exact considerentul de interpretare dat de Curtea Constituțională atunci când analizează sintagma între soți edictată în 1991), iar pe de altă parte, să aparțină domeniul intern de reglementare în baza suveranității, a marjei de apreciere a statelor și a competenței naționale.

În încheiere, pentru a rămâne în același registru constituțional, propunem drept soluție de stingere a nesfârșitelor dezbateri – inutile raportat la caracterul simplist al copierii unei definiții – recursul la solidaritatea statuată de dispozițiile art. 4 din Constituție. În fond, pentru limpezirea juridică și socială a acestei chestiuni, tocmai solidaritatea prezenței la Referendum – expresie directă a suveranității poporului – va revela caracterul esențial al ocrotirii instituției căsătoriei în România.

***

Dialogurile dimineţii – Invitat: Mihai Gheorghiu despre Referendumul pentru căsătorie (TVR1):

Moderator Răzvan Bucuroiu; Producător Andrei Victor Dochia

***

Credință și Cultură. Diversiuni împotriva referendumului pentru familie (06 05 2018) – Invitat: Simona Popescu, jurnalist, Radio România:

Stiri pentru viata:

VIDEO. Vasile Bănescu: „Societatea civilă autentică din România se regăsește în conținutul uman al cultelor religioase, nu în ONG-uri minuscule, dar foarte zgomotoase”

Redăm în format video, cu transcrierea integrală, cuvântul susținut de Vasile Bănescu, Purtătorul de Cuvânt al Patriarhiei Române, la Conferința „Referendumul pentru căsătorie în România: Perspective naționale și internaționale”, care a avut loc joi, 3 mai 2018, la Palatul Parlamentului din București.


Vasile Bănescu, Purtătorul de Cuvânt al Patriarhiei Române:

Ne găsim în situația privilegiată de a fi împreună și a vorbi despre o temă care nu doar că nu inflamează societatea românească, așa cum s-a spus, ci aș spune că o unește în jurul cei mai frumoase și mai plină de moralitate și de bună intenție inițiativă civică de după 1989.

O să fiu destul de concis, lapidar, pentru că sunt și alții care au de spus lucruri mai importante decât mine și care își așteaptă rândul la cuvânt.

Mă voi opri doar asupra câtorva lucruri pe care noi le considerăm importante. În primul rând, asupra diversiunilor care sunt promovate în mod aproape incontinent într-o anumită parte a spațiului mediatic cel puțin, în legătură cu acest referendum.

Se încearcă în primul rând discreditarea lui. Cea mai mare enormitate care s-a putut edifica în jurul său ca discreditare este inutilitatea lui. Se vorbește că referendumul este inutil și costisitor, ignorându-se de fapt că România s-a trezit la timp față de alte state care nu au făcut-o la timp sau, dacă au făcut-o, poate nu au reușit să contracareze ceea ce toți numim asalt ideologic astăzi asupra firescului și normalității.

De ce în mod firesc Biserica Ortodoxă Română și toate bisericile din România se regăsesc în mod firesc în această inițiativă a Coaliției pentru Familie? Este o întrebare aproape retorică, pentru că întreaga viziune creștină asupra familiei coincide cu viziunea pe care Coaliția pentru Familie încearcă să o propună, să o facă cunoscută și să o așeze acolo unde-i este locul, în Constituția României.

Se spune, de asemenea, că avem deja în codul Civil formula suficient de clară, dar se ignoră faptul că armonizarea definiției din Codul Civil cu cea din Constituție este absolut necesară pentru evitarea, într-un viitor care nu ne sună prea bine, a unui pericol foarte mare în care s-ar putea găsi familia naturală.

Subliniez această sintagmă și vă invit cu multă dragoste să o folosim cu toții, sintagma „familie naturală”, „familie firească” și nu „tradițională”, pentru că sintagma familie tradițională e foarte ușor de discreditat și, în mintea unora mai puțin informați sau pasivi este asociată cu o vreme revolută, cu un timp desuet, cu o epocă asociată mai mult cu Muzeul Țăranului Român decât cu realitatea… Pledăm pentru o familie naturală din foarte multe rațiuni. Biserica apără familia pentru că familia, care are ca model Sfânta Treime, această familie, gândindu-ne inclusiv la Sfânta Familie, este prin excelență, spațiul în care fiecare dintre noi se poate forma în mod complet, frumos și în spiritul valorilor creștine.

O altă diversiune a fost aceea – și rămâne în continuare – că Biserica Ortodoxă Română s-ar ascunde în spatele acestei inițiative – de parcă ar fi și posibil pentru ea să se ascundă în spatele acestei inițiative, ignorându-se structura și identitatea onorabile Coaliții pentru Familie.

Trebuie spus că Biserica Ortodoxă Română, alături de celelalte culte religioase din România, este cea care include adevărata societate civilă. Societatea civilă autentică din România se regăsește în conținutul uman al cultelor religioase, nu în ONG-uri minuscule, dar foarte zgomotoase, care au confiscat însăși noțiunea de societate civilă. Cei trei milioane de români care au semnat și alte milioane care nu au apucat să semneze se regăsesc cu siguranță în ceea ce noi numim „spațiu al bisericii”, spațiu al cultelor religioase din România.

Așadar, avem de apărat câteva lucruri limpezi și foarte importante. Unul dintre ele – o altă diversiune vreau să spun – este de asemenea asocierea milioanelor de români care pledează pentru firesc și normalitate cu niște categorii sociale inventate: acelea de fanatici și de proști. Această descriere nu am auzit să fi fost taxată de niciun organism care de altfel supraveghează foarte atent spațiul public românesc, și nici amendată această formulare de „fanatici” – pentru că în cel mai peiorativ sens a fost rostită – și nici de proști în legătură cu milioanele de români care își exprimă în mod firesc și democratic voința. Această descriere e clar că nu ni se potrivește, pentru că nu poți fi nici fanatic, nici prost dacă îmbrățișezi frumosul și normalitatea.

Biserica cultivă în mod normal reflexul moral. Or, ceea ce vedem că se întâmplă astăzi prin această unire a noastră, a milioane de oameni, în jurul acestui deziderat de a apăra familia și viitorul copiilor noștri este prin excelență un act moral, este un act de normalitate, iar cei care-l critică aș spune că se dezonorează singuri.

Ar mai fi de spus că familia, în viziunea Bisericii, este o redută de stabilitate și de normalitate în fața acestui asalt ideologic, pentru că în școală începem să nu ne mai simțim în siguranță cu copiii noștri. Domnul Gheorghiu a arătat deja existența unui curs care pledează pentru educație sexuală nu doar non-necesară, dar și foarte riscantă. Personal, mă confrunt cu întrebări despre această educație sexuală în școală: care este poziția Bisericii?

Vă asigur că întotdeauna când vorbesc în numele Patriarhiei Române, mă asigur să fac trimitere și spre confrații noștri creștini din România. Și ei trebuie întrebați. Vocea tuturor cultelor din România trebuie să se facă auzită, pentru că, la nivelul unor lucruri esențiale de morală publică, avem aceeași gândire independent de confesiunea în care ne aflăm. Așadar, vocea milioanelor de români este vocea bisericilor din România și cred că ea nu are cum să fie ignorată.

Ar mai fi de spus că acest referendum pentru modificarea unui articol din Constituție care, prin conținutul lui, va putea stopa orice atac distructiv la adresa familiei este necesar din rațiuni foarte înalte, pe care dumneavoastră le-ați relevat în discursurile pe care le-am auzit până acum și pe care probabil că le vom mai auzi în continuare. Mă opresc aici și sper ca Bunul Dumnezeu să ne ajute să avem această bucurie ca în acest an, cât mai curând, să putem să onorăm milioanele de români care își doresc același lucru ca și noi: normalitate și firesc în societatea în care trăim, pentru că subminarea familiei înseamnă progresiv surparea organismului comunitar. Or, cred că nimeni nu-și dorește asta și nici nu cred că ne vom confrunta cu așa ceva.

Vă mulțumesc foarte mult.

***

Stiri pentru viata:

E-Romnja și Centrul Filia l-au reclamat pe Vasile Bănescu, Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, la CNCD pentru că „alimentează ura împotriva fetelor rome”

E-Romnja și Centrul Filia au depus pe 7 mai 2018 o sesizare la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării cu privire la declarațiile domnului Vasile Bănescu, Purtător de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, la adresa fetelor rome și a fetelor provenite din medii defavorizate. Cităm din anunțul făcut de cele două organizații:

Aceste declarații întăresc prejudecățile la adresa minorității rome și a grupurilor vulnerabile și alimentează ura împotriva fetelor rome și a fetelor aparținând grupurilor vulnerabile prin asocierea exclusivă a acestora cu numărul ridicat de nașteri în rândul adolescentelor din România. Declaratiile sale, transmise prin mass media, au un impact puternic, ca urmare a capitalului simbolic pe care îl deține instituția religioasă pe care o reprezintă domnul Bănescu și legitimează rasismul, sexismul și clasismul (sic!) existente în societea românească.

Declarația „incriminată”:

E un sofism foarte ieftin să spui că o fată de etnie rromă sau o fată abuzată sexual sau o fată care a abandonat școala, care trăiește fără părinții ei, plecați în străinătate, și care bineînțeles că intră într-o derivă morală, au ajuns în situația nefericită de a fi gravide din cauza lipsei de educație sexuală. Toate aceste cazuri care se invocă au în spate, de fapt, motive sociologice: abandon școlar, plecarea părinților în străinătate, lipsa de acces la informare virtuală, deci pe internet, în mediul rural, și nu în ultimul rând, apartenența la o anumită etnie unde, după cum știm, viața sexuală se începe mult mai devreme.

***

Silviu Dancu, scriitor: Și UNICEF este la fel de „rasist” ca și Vasile Bănescu. În 2004 publica un studiu despre nupțialitatea și nașterile la adolescentele din comunitățile de rromi

Comentariu la anunțul că Vasile Bănescu, Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, este reclamat la CNCD pentru limbaj al urii după ce a vorbit despre rata nașterilor în comunitățile de rromi:

Prin 2004 (când încă se mai putea!), s-a făcut un studiu. De către UNICEF (sper că e o instituție suficient de credibilă). Vedem acolo că aproape 25% (un sfert!) dintre familiile în care sunt fete acestea erau fost măritate între 12 și 18 ani. Dintre acestea, cca 20% dintre familii au chiar două fete căsătorite în acel interval de vârste.

Dintre acestea, 39% sunt căsătorite fără acte. E o ameliorare, totuși, pt că în generația vârstnică (bunici), procentul de femei măritate fără acte era de 50,01%.

Mai vedem că 13% dintre fetele măritate la acea vârstă au născut, că 10% au făcut chiar doi copii. Vedem că doar 7% au ales să facă un avort. Asta în contextul în care cca 80% sunt informate cu privire la metodele contraceptive (în mod interesant, fix avortul fiind – dpdv procentual – cea mai notorie metodă), dar mai vedem că aproape 60% dintre fete au folosit o altă metodă contraceptivă (am arătat că deși notoriu, avortul nu e mai deloc preferat).

Astea pe fondul unei educații care nu trece în marea majoritate de liceu, în care femeile sunt în mare măsură casnice, iar veniturile sunt cu predilecție mici (cumva se explică pe fondul lipsei educației și specializării). Dar vorbim despre o viziune despre familie în care atât creșterea copiilor, cât și decizia cu privire la treburile gospodărești sunt percepute ca fiind aproape egal distribuite între bărbat și femeie.

În fine, vă las să vedeți singuri studiul. Cert e că vorbim despre un anumit mod de viață, despre o percepție culturală cu privire la societate, educație, familie.

Descarcă de aici Studiul UNICEF „Sarcina și căsătoria timpurie în cazul tinerelor Rroma”

***

Iulian Capsali:

Junta sorosistă LGBT îl denunță pe Vasile Bănescu la CNCD, cum că ar fi “rasist”. După ce au manipulat ieri prostimea tefelistă cu CpF-ul care ar fi instigat multiplexurile din mall la vinderea de pachete de bilete family, implicit “persecutarea” familiilor monoparentale, acum îl atacă pe purtătorul de cuvânt al BOR că afirmă ceva știut de toată lumea, inclusiv de UNICEF: majoritatea mamelor minore provin din familiile de romi.

Abjecția ideologilor nu cunoaște limite!

***

Ana Vranceanu:

Sesizarea făcută purtătorului de cuvânt al Patriarhiei României, are un singur scop: intimidarea.

Mesajul trebuie sa fie foarte clar: îndrăznești să crezi că în România există drepturi și libertăți altele decât cele ce fac obiectul propagandei progresiste? Te reclamăm imediat la CNCD. Ca să te gândești bine data viitoare înainte de a deschide gura.

***

Activenews:

Prima REACȚIE a lui Vasile Bănescu, după ce a fost reclamat la CNCD pentru că ar fi „discriminat” etnia romă: Logica și bunul-simț ne dau mărturie că o pură realitate statistică nu poate fi niciodată interpretată ca peiorativă

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, a declarat pentru ActiveNews că afirmațiile sale nu au fost discriminatorii și nu a emis judecăți de valoare „cu privire la o particularitate evidentă cercetată și descrisă de către erudiți sociologi” .

„Afirmațiile mele nu au fost în nici un fel discriminatorii. Ele au (avut) ca fundament viziunea creștină asupra educației copiilor și adolescenților și au făcut referire exclusiv la presupusa utilitate a introducerii în curricula școlară a educației sexuale (intensive) și la argumentarea necesității acesteia.

Eu nu am emis judecăți de valoare cu privire la o particularitate evidentă cercetată și descrisă de către erudiți sociologi (e.g. MĂLINA VOICU și RALUCA POPESCU, NAŞTEREA ŞI CĂSĂTORIA LA POPULAŢIA DE ROMI, CALITATEA VIEŢII, XVII, nr. 3–4, 2006, p. 253–27 sau SARCINA ŞI CĂSĂTORIA TIMPURIE ÎN CAZUL TINERELOR ROMA ), ci afirmațiile mele au încercat să demonteze argumentația șubredă conform căreia predarea (intensivă și ideologică) a educației sexuale ar fi necesară pentru evitarea cazurilor de graviditate în rândul adolescentelor. Logica și bunul-simț ne dau mărturie că o pură realitate statistică nu poate fi niciodată interpretată ca peiorativă.

O eventuală educație sexuală predată în școli la toate ciclurile de învățământ nu poate fi deloc o garanție a evitării sau măcar a diminuării numărului de cazuri privind adolescentele gravide, întrucât, tot statistic, se știe că cele care ajung în asemenea situații sunt în cea mai mare parte persoane care nu frecventează școala sau care se confruntă în plan personal cu o situație socială fragilizată de diverși factori morali și sociologici asupra cărora atât Biserica, cât și Statul trebuie să se aplece cu urgent interes și compasiune.

Având în vedere că graviditatea în rândul minorelor apare mai frecvent în anumite spații sociale bine definite sau în rândul etniei rrome din țara noastră (ale cărei tradiții și cutume legate de căsătorie au fost uneori recunoscute ca problematice de chiar reprezentanții săi), nu consider că aș fi fost ireverențios la adresa cuiva sau că aș discriminat pe cineva.

Consider că nu orice referire în discursul public la un grup social, etnic sau de orice altă natură constituie un act de discriminare.

În mod subînțeles, dacă există persoane a căror sensibilitate ar fi putut fi lezată de modestele și total bine intenționatele mele observații, ele beneficiază deplin de scuzele pe care le așteaptă”, a fost reacția domnului Vasile Bănescu, oferită în exclusivitate cititorilor ActiveNews.ro.

***

Cristina Popescu:

Aflu acum că, în condițiile în care toată lumea cunoaște și critică de ani buni fenomenul nunților copiilor rromi (au fost anchete, cercetări, reportaje și scandaluri de presă), a evoca o situație de fapt – aceea că numeroase mame minore provin din aceste comunități- pentru a dezbate cauzele fenomenului nașterilor între adolescente și utilitatea educației sexuale a devenit “rasism”.

S-a prăjit și ultima celulă cenușie, oameni buni?

Iată că, în cele din urmă, s-a întâmplat…

….ONG-urile care ar trebui să facă ceva concret pentru ameliorarea vieţii comunităţii rrome, incluzând aici şi educaţia în rândul acestor comunităţi şi reducerea numărului de “căsătorii” între minori sau a maternităţii la vârste mici (12-18 ani) au alte preocupări: reclamarea la CNCD a celor care fac referire la existenţa obiectivă a problemelor concrete de care ar fi trebuit ele să se ocupe.

Procese de intenţie şi hăituire.

Repet: ce este “rasist”, “sexist” şi “clasist” (?) în enunţarea realităţii obiective că o pondere semnificativă în numărul mamelor minore o au fetele rrome? Şi să nu vină cineva cu argumente de genul “da, dar el a spus-o cu cuvintele astea, nu cu cuvintele astelalte, şi s-ar putea interpreta că …”. Esenţial e ce înţelege orice om cu capul pe umeri şi cu minte în el din tot contextul şi dinamica discuţiei, obiectul şi direcţia acesteia.

Statisticile care constată că cele mai multe mame minore din UE sunt românce or fi şi ele “rasiste”, “sexiste” şi “clasiste” (orice ar însemna acest cuvânt)?

În plus, văd că “te spun la CNCD” e ultima modă a dulăilor civici de pază ai limbajului corect; cu cât va trece timpul fără să fie tăiate atribuţiile acestei instituţii în materie de control al exprimării, cu atât ne vom apropia de zilele în care vom spune adevărurile pe şoptite pe la colţuri, în timp ce, cu voce tare, vom celebra Ziua Libertăţii de Exprimare.

***

Numeroase reacții “scandalizate” de sâmbătă au avut în vedere unele formulări ale lui Vasile Bănescu pe tema corelației între numărul mamelor minore și lipsa educației sexuale în școală.

Am mai scris, dar esențializez:

– cele mai multe mame minore sunt fete care au abandonat școala, prin urmare tocmai la segmentul de populație pretins vizat nu ar ajunge orele de educație sexuală, ci numai la elevii care oricum gestionează satisfăcător, se pare, chestiunea.
– ceea ce ar fi util ca elevii să cunoască (urmările posibile ale actului sexual -sarcină și boli, sfaturi de responsabilizare etc) poate fi predat într-o oră de curs, hai două.
– simpla reducere a abandonului școlar, ridicarea nivelului de trai, ameliorarea situației familiilor cu părinți emigrați și copiii rămași în țară și încurajarea reîntregirii acestor familii sunt căi mult mai eficiente de responsabilizare și stimuare a educației de orice fel, inclusiv sexuală.
– maternitatea la vârste mici încă mai este o caracteristică a comunităților tradiționale de rromi și din acea zonă este îngrășată statistica; această constatare factuală este la fel de puțin “rasistă” precum e cea care spune că la nivelul UE românii dau cele mai multe mame minore.
– în fine, un factor de luat în considerare ar fi și acela dacă maternitatea este dorită și asumată de mamă, caz în care excesul de dădăceală de stat trebuie balansat cu libertatea fiecăruia (funcție și de vârsta concretă, 17 ani jumătate nu sunt totuna cu 13 ani)

***

Câțiva dintre oamenii care vor să facă lumea mai liberă, mai bună și mai funny au sărit ieri ca arși la aflarea unor cuvinte foarte consistente și foarte puternice ale purtătorului de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, Vasile Bănescu:

„Toleranța nu este o valoare în sine. Din punct de vedere creștin toleranța este o slăbiciune pentru că te pune în situația de a nu pune capăt răului și de a-l păstra lângă tine sub forme mai mult sau mai puțin benigne. Din punct de vedere creștin lucrurile stau altfel. Fermitatea în fața răului e recomandată. Nu în fața persoanei, repet, persoana niciodată nu e discreditată în creștinism, oricât de păcătoasă ar fi ea, dar răul pe care îl propagă în spațiul public, și nu numai, trebuie stopat. Așadar toleranța nu este o valoare în sine.”

Reacția talibanilor toleranței? “A hulit, a hulit, ce altă dovadă ne mai trebuie?”. “V-am zis noi, nu ne-ați crezut, acum e pe față, valoarea BOR este intoleranța”.

În realitate, Vasile Bănescu nu a făcut decât să dea glas învățăturii dintotdeauna a Bisericii: iartă-l pe păcătos, dar condamnă păcatul. Răului trebuie să i se spună “rău” și trebuie tratat ca atare; răul nu trebuie numit “bine”, chiar dacă trebuie să existe loc de îngăduință (înțelegere, iertare) față de cel care îl face, pentru că și el este purtător al chipului lui Dumnezeu și pentru că t o ț i suntem neputincioși, viciați și putem cădea.

Însă față de rău nu trebuie îngăduință, pentru că nu trebuie amestecat sau confundat cu binele, avem nevoie de reper moral să putem discerne.

Intoleranță față de rău, îngăduință față de fiecare om și față de neputințele lui.

***

O problemă nu vine niciodată singură

de Cristina Popescu

Ceea ce foarte puțină lume înțelege în privința legalizării căsătoriei homosexuale este că problema nu se reduce la simpla acceptare a coexistenței în societate a unor persoane de același sex care se consideră și sunt recunoscute a fi căsătorite dacă doresc asta (ceva cu care putem la urma urmei trăi, câtă vreme nu trebuie să-i cununăm noi sau să-i luăm în casă).

Nu, nu e ca și cum gay marriage nu ar însemna altceva decât strict că îi lăsăm pe câțiva inși să-și facă o dambla și asta e, nu e niciun alt bai câtă vreme nu ne implică și pe noi. Problema o constituie implicațiile și complicațiile colaterale ce se ivesc automat imediat după legalizarea sa.

Realitatea este că în societate normele, principiile și instituțiile sunt așezate într-o rețea care presupune interdependență, într-un sistem care implică legătura unora cu altele pe diferite niveluri, interdependență căreia, odată modificată una din regulile unei instituții, nu i se pot sustrage celelalte norme conexe; instituția căsătoriei nu e izolată într-un vid normativ, ci este legată în tot acest angrenaj, e parte a ansamblului și schimbarea conținutului ei atrage schimbări și în alte părți.

Cu alte cuvinte, imediat ce redefinim căsătoria pentru a accepta mariajul homosexual, instantaneu cadrul juridic general capătă noi valențe; e ca și cum am acționa un resort care face să se miște diferitele pârghii normative legate în mecanism iar mutarea uneia din piese antrenează schimbarea poziției celorlalte.

E ca și cum într-o cameră mobilată am vrea să mutăm un dulap de pe un perete pe altul; da, este posibil, chiar dacă nu le place unor locatari, dar asta nu se va putea face fără rearanjarea cel puțin a unei părți din restul mobilierului: patul mai la stânga, noptiera la fel, comoda în locul dulapului iar tabloul pe alt perete; iar locatarii trebuie să suporte nu doar dulapul pe un alt perete, ci și schimbarea locului celorlalte piese de mobilă.

Câteva exemple:

– nu va putea exista, în cadrul juridic actual, o căsătorie homosexuală a cărei existență să fie doar „tolerată”; manualele de Educație Tehnologică ori de Dezvoltare Personală care explică elevilor tipurile de familie vor trebui completate cu exemplul familiei homosexuale și nu va exista niciun temei obiectiv de drept care să justifice legitim diferența de tratament între cele două tipuri de căsătorii pentru a o exclude din manual. Poate că nu ne privește că doi gay s-au căsătorit la Făurei, dar rectificarea manualului îi implică și pe copiii noștri.

– orice diferență între căsătorie și căsătoria homosexuală fiind abolită prin ipoteză, nu ar exista nicio justificare pentru acordarea preferinței la adopție unui cuplu heterosexual în dauna unor parteneri gay; probabil se va ajunge ca în alte state unde se dau copii spre adopție după un algoritm de tipul „o adopție din zece acordată unui cuplu gay”.

– a te referi -de ex. în predicile preoților- la căsătoria homosexuală ca fiind una păcătoasă, în timp ce Cununia este considerată o Taină binecuvântată, ar fi categorisită ca o diferență de tratament ce nu se justifică prin nimic de vreme ce ambele forme de căsătorie sunt tratate în drept/lege ca fiind fix același lucru, ceea ce va duce foarte probabil la intervenția educativă a CNCD (Poliția Discriminării).

Prin urmare, gay marriage nu se reduce doar la a satisface moftul a câțiva inși, ci antrenează automat consecințe care se pot intersecta cu drepturile fiecăruia dintre noi; fără a mai vorbi despre urmările în timp asupra prestigiului căsătoriei ca instituție, a implicațiilor asupra vieții de familie și a urmărilor asupra țesutului social.

De fapt, mai ales consecințele subsecvente sunt adevăratele probleme și tocmai ele sunt trecute sub tăcere de avocații gay marriage, pe principiul „întâi să facem și apoi vedem”.

Ceilalți preferăm mai întâi să vedem.

***

Nicusor Deciu/ Ziarul Lumina:

Retorica discriminării

Societatea globală nu mai este deloc o ­perspectivă; de ceva vreme a devenit o realitate pe care o palpăm; e spațiul cotidian în care ne mișcăm. Desigur, globalismul nu reprezintă o problemă, însă antrenează cu sine produse sociale alogene problematice; apoi le amplifică la scară planetară. Surpriza constă în faptul că multe dintre artefactele acestei noi etape a civilizației umane, care au început să poposească și pe la noi, sunt de o bizarerie deconcertantă. Surprinzătoare este și tendința tot mai puțin discretă a factorului politic de a sprijini anumite manifestări ce intră în conflict cu tradițiile, cultura și religia unui spațiu concret. Comportamente imorale pe care istoria le-a verificat și a constatat că sunt blasfemiatoare pentru credința în Dumnezeu și de aceea degenerative pentru om se bucură astăzi de suportul declarat al unor actori politici pasageri. Observația vizează discursurile recente ale unor astfel de actori în favoarea nondiscriminării persoanelor LGBT, ba chiar și a promovării unui soi ciudat de popularizare socială a acestora.

Însă astfel de lozinci produse în laboratoarele marxismului ateu, care și-a dovedit pe viu în secolul trecut caracterul său antiuman, conțin un fals uriaș și o agresiune necinstită. Falsul este acela că nici unul dintre oamenii normali nu s-a gândit vreodată să discrimineze pe cineva. Nu stă în psihologia omului așezat, a omului ancorat în tradiții milenare să-l spioneze pe un altul și apoi să-l discrimineze. Cultura și ci­vi­li­zația umană în diacronicitatea ei dau mărturie suficientă în acest sens. În realitate lucrurile stau cu totul dimpotrivă. Ceilalți – în cazul nostru adepții LGBT – sunt cei care discriminează și se autodiscriminează. Cum așa? Privind realitatea, te poți convinge îndată. Dacă vom limpezi terminologia alunecoasă de tip neomarxist, vom vedea că temutul cuvânt „discriminare” nu înseamnă altceva decât „a deosebi”, „a distinge” (vezi etimologia cuvântului!). Dar, fără a opera cu distincții, limbajul omului își pierde capacitatea de a transmite vreun sens, iar în viață se instalează confuzia și anarhia. Însă nu doar semni­ficația termenului pledează pentru afir­mația de mai sus, ci și realitatea faptică. Cei care s-au deosebit – adică discriminat! – de ceilalți sunt tocmai, da, LGBT-iștii, care au proclamat la un moment dat că „noi suntem altfel, deosebiți de voi”. Oare nu s-au denumit ei înșiși LGBT?! Iată, așadar, originea și procesul afirmării discriminării, afișată acum drept o mare și intangibilă sperietoare. Acesta e motivul pentru care toate discursurile de această factură ideologică au neapărată nevoie de o retorică filosofică pentru a se susține. Adică, adepții confuziei exploatează deturnarea sensului propriu al cuvintelor, dar și a realității vieții, pe premisa că marea masă oricum nu pricepe nimic! La aceasta mai putem adăuga și sedarea populației prin droguri tehnologice și vom avea schițat cadrul specific de manifestare al ideologiei extincției, în care discriminarea ocupă o poziție centrală, dacă nu chiar una idolatră. În acest sens se încearcă consfințirea discriminării ca un fel de termen sacru într-o nouă „religie”, pe care putem s-o identificăm drept „religia corectitudinii politice”, ce dorește să-și așeze tronul peste toate gândurile și simțirile oamenilor și pretinde supunere universală necon­diționată.

Iar în ceea ce privește agresiunea amintită, lucrurile stau astfel: prin pledoariile non-discriminare din spațiul social se lovește indirect, – dar nu mai puțin țintit, precum în jocul de biliard, – mai cu seamă în familie și în Biserică, întrucât în numele unei toleranțe lipsite de obiect se propagă comportamente păcătoase distructive, care se știe că atentează direct la fundamentul familiei creștine, al educației sănătoase a copiilor și al învățăturilor mântuitoare ale Bisericii.

Și iată în concluzie cum prin anumite lovituri viclene, diverși exponenți politici nu doar discriminează, ci agresează instituțiile fundamentale ale poporului român: Biserica și familia în numele nondiscriminării! De aceea și Biserica răspunde, în mod firesc, prin afirmarea adevărului. Iar acest gest e bine să se știe că aduce mult folos tuturor: și poporului credincios, și celor ce discriminează, și celor ce dețin vreo funcție în stăpânirea vremelnică a acestei lumi, pentru că doar adevărul are puterea de a-i face pe oameni liberi (cf. Ioan 8, 32), liberându-i pe unii din ignoranță, pe alții de păcat, iar pe alții de idolatria corectitudinii politice.

***

Referendumul pentru căsătorie. Între adevăr și dezinformare (01 10 2017)

Invitați: Ana-Corina Săcrieru, avocat Mihai Gheorghiu, președintele comitetului de inițiativă al Coaliției pentru Familie

Realizator: Vasile Bănescu

 

SORIN LAVRIC – dialoguri cu VASILE BĂNESCU la TRINITAS TV – despre CORECTITUDINEA POLITICĂ, TIRANIA ideologică ANTICREȘTINĂ și anti-tradiție, FALSELE VALORI, destrămarea identitară, PLANUL INVAZIEI REFUGIAȚILOR ISLAMIȘTI și SUPRA-STATUL FEDERAL EUROPEAN (video și text)

UPDATE: “Biserica sprijină „familia NATURALĂ, și NU «TRADIȚIONALĂ», care nu mai există”. VASILE BĂNESCU despre POZIȚIA BOR față de PARTENERIATELE CIVILE și EDUCAȚIA SEXUALĂ/ Coaliția pentru Familie: A spune ca 2+2=4 NU inflameaza societatea! IOHANNIS, VARFUL DE LANCE AL CORECTITUDINII POLITICE/ Cateva idei de la Conferinta Internationala a CpF. Prin MARIAJUL GAY catre MINUNATA LUME NOUA/ De ce este NECESAR referendumul pentru casatorie?

Daniel Gheorghe, DEPUTAT PNL: “Președintele Iohannis are datoria morală de a promulga în regim de urgență legea procedurală de modificare a Constituției. ROMÂNIA ESTE ÎNTR-UN EXERCIȚIU DE SUVERANITATE”/ Senatorul Titus Corlățean demască SEGMENTE VĂZUTE SAU NEVĂZUTE, de la Președinte până la AMBASADORI, care fac presiuni dure ÎMPOTRIVA REFERENDUMULUI: “Este şi o miză mai profundă care ţine de libertăţile noastre, este și o miză spirituală”. MINISTRU PSD: “Se apropie momentul final, «Duminica luminii»”/ IOHANNIS PARE A FACE UN PAS STRATEGIC ÎNAPOI, dar propagandiștii sistemului INSISTĂ că referendumul ar fi “IMPOSIBIL”

ASALTUL IDEOLOGIC ASUPRA NORMALITĂȚII. Vasile Bănescu și Mihai Gheorghiu in dialog la Trinitas TV (VIDEO). PURTĂTORUL DE CUVÂNT AL PATRIARHIEI RETRACTEAZĂ DECLARAȚIILE PRIPITE FĂCUTE ÎN CAZUL PROTESTULUI DE LA MUZEUL ȚĂRANULUI ROMÂN: “Îmi fac mea culpa. E total inadecvat și anormal să proiectezi într-un astfel de muzeu UN FILM PRO-GAY”/ 10 motive împotriva dreptului la adopție pentru cuplurile de homosexuali/ EXERCIȚII ORWELLIENE APLICATE

Interviu cu Mihai Gheorghiu: IOHANNIS, PRINCIPALUL OPONENT AL REFERENDUMULUI. Daca cele trei milioane de romani sunt refuzati, atunci sistemul democratic românesc n-are nicio valoare/ DEMONTAREA PROPAGANDEI LGBT anti-democratice/ CALIFORNIA INTERZICE CARTILE CRESTINE CU REFERIRI ANTI-HOMOSEXUALITATE/ Ce (n-)a vazut PARISUL: Noua limba a totalitarismului gender: PARINTE 1 si PARINTE 2 in loc de MAMA SI TATA!/ Cine este cu adevarat ILIBERAL?

ACTIVISTII IDEOLOGIEI DE GEN IMPOTRIVA SOCIETATII CIVILE. Protocol incheiat intre INSPECTORATE SCOLARE JUDETENE si Ambasada SUA pentru actiuni privind ”ROLURILE” si ”IDENTITATEA DE GEN”/ Seful CNCD a cerut public OSTRACIZAREA formatorilor de opinie care ar ”discrimina”/ SLOVACIA a respins CONVENTIA DE LA ISTANBUL/ Studii despre COMPORTAMENTUL HOMOSEXUAL si implicatiile sale/ PROPAGANDA INTENSA PRO-LGBT pe HBO si CINEMAX

CpF: Acuzaţiile absurde la adresa Coaliţiei şi repetarea lor psihotică nu constituie opinii sau dezbatere, ci o CAMPANIE DIRIJATĂ de MANIPULARE/ Cristi Danilet, un adversar al familiei traditionale in teorie …si in practica/ CUM ARATA O LUME ORWELLIANA/ Cum dezinformeaza platforma ”RESPECT”/ Istoria MANIFESTULUI GAY

CUM POATE ROMÂNIA SA FACA ISTORIE. Intre referendum pentru casatorie si decizia Curtii Europene pentru cupluri homosexuale/ RAZBOIUL PSIHOLOGIC IMPOTRIVA ARTICOLULUI 48/ Platforma ”RESPECT”, o ofensa adusa cetatenilor pro-familie/ LEGE DE COSMAR IN CANADA, ONTARIO: statul iti poate lua copiii daca esti impotriva ideologiei LGBT/ Mesajul pro-familie al PS MACARIE

La MARSUL DIVERSITATII din Bucuresti, Coalitia pentru Familie a fost declarata INAMICUL PUBLIC NUMARUL 1. Alaturi de Patriarhul Daniel/ NOUA STRATEGIE DISCURSIVA A ACTIVISTILOR LGBT/ Manipularea “redefinirii familiei”/ Catre un DREPT LA COPIL al cuplurilor gay

Actualizat. DEZBATEREA INTEGRALA PRO SI CONTRA REFERENDUMUL PENTRU CASATORIE [Recurs la morala, TVR 1, Video]/ PROGRESISTII IN ACTIUNE. Tactica punerii la stalpul infamiei prin etichetari infamante. CpF, ACUZATA MINCINOS DE FASCISM

LANSAREA PLATFORMEI CIVICE IMPREUNA (Video)/ De unde ura împotriva referendumului pentru căsătorie?/ Creștini versus europeni? DEMONTAREA UNEI FACATURI A UNUI PSEUDO-LABORATOR DE ANALIZA/ Fariseism securistic: ADEVARUL are o problema cu minorii COALITIEI, dar e nepasator cu privire la minorii de la PARADELE GAY

Răspuns unei manipulări. Consensul pro-occidental și demersul Coaliției pentru Familie


Categorii

Articolele saptamanii, Comercializarea copilariei, Corectitudine politica/ Marxism cultural, Homosexualitate, Raspunsurile Bisericii la problemele vremurilor, Razboiul impotriva Bisericii/ crestinismului, Razboiul impotriva familiei / vietii/ copiilor, Referendum casatorie familie, Revizuirea constitutiei, Video

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

8 Commentarii la “EXPLOZIE DE DIVERSIUNI SI MANIPULARI DELIRANTE IMPOTRIVA REFERENDUMULUI. Nu se (re)defineste FAMILIA, ci se pune in acord definirea CASATORIEI cu cea din Codul Civil, cu acordul CCR!/ De la fabricarea scandalului “mamicii de la Mall” pana la LINSAJUL VIRTUAL la adresa purtatorului de cuvant al Patriarhiei, RECLAMAT LA CNCD PENTRU… RASISM!/ Marota ipocrita a DISCRIMINARII si panta alunecoasa catre distopia “MINUNATEI LUMI NOI”

  1. Pingback: LA LOC COMANDA! Dragnea mai tradeaza o data? AMANA sine die MITINGUL PENTRU FAMILIE, EVITA ORICE DECIZIE SI ORICE CALENDAR PRIVITOARE LA REFERENDUM, in schimb "lucreaza" cu ONG-urile LGBT la LEGALIZAREA PARTENERIATULUI CIVIL!/ Se ofera in contin
  2. off topic

    http://evz.ro/sri-si-dna-au-intrat-cu-picioarele-in-vietile-a-mii-de-romani.html

    “Binomul SRI-DNA ar fi beneficiat, începând din 2005, de infrastructura de interceptare a Agenţiei de Securitate Naţională (n.r. – NSA, National Security Agency) a SUA, destinată exclusiv monitorizării globale a ameninţărilor teroriste […]

    „Hotărârea CSAT 045, din 18 mai 2005 (…) se referă la realizarea Sistemului Naţional de Monitorizare a Comunicaţiilor transmise prin satelit – MONSAT”, susţine fostul şef al SPP.

    Sistemul de monitorizare a comunicaţiilor prin satelit înseamnă interceptarea telefoanelor, a e-mail-urilor, precum şi a poziţiei GPS a oricărei persoane, oriunde s-ar afla pe glob, explică generalul. MONSAT a fost implementat în SUA după atacurile din 11 septembrie 2001 , fiind interzis a fi folosit pentru a spiona alte persoane decât cele pentru care există dovezi certe că ar face parte dintro grupare teroristă.”

  3. Ileana, nu e off-topic, ci e foarte on the topic. E chiar la subiect. Pentru cine vrea sa inteleaga…

  4. @Lucian-Octavian Anghel

    Ma intreb cum te localizeaza prin GPS daca nu te cipeaza sau iti agata un device in prealabil. Ocazional poti fi localizat de catre camerele de luat vederi plasate sa zicem in institutii, pe strazi, in magazine dupa trasaturile faciale, insa se pare subiectii sunt putin “lucrati” in prealabil. Nu toata lumea foloseste celulare. “Bine” ca pe proxenetii si ajutoarele lor in diverse functii, care au carat o mare parte din populatia feminina la produs in afara nu i-a mai localizat nimeni. Mentalitate de slugoi si colaborationisti ordinari, care mai de care mai vanzator de tara. Tot ce este facut la intuneric va fi scos la lumina. Cu lux de amanunte, sa speram. Si sa acopere si partea de hartuire, acolo unde e cazul..

  5. Pingback: Seful CNCD, departamentul CORECT POLITIC al NOII SECURITATI si principalul vector institutional al LGBT, porneste vanatoarea de vrajitoare impotriva lui VASILE BANESCU: Este mult mai grav să vorbeşti de familia „naturală“ decât de familia „tradi
  6. Ileana, ai spus multe si importante in acest paragraf.

    Sunt tehnologii functionale plasate deja in jur care nu au nevoie de terminal atasat persoanei pentru identificare si control. Sau mai bine zis identificarea asta este pe mai multe nivele. Pentru cel mai precis si total control au nevoie de asa ceva la om: un “chip”, un telefon, orice electronic din generatiile recente (sa zicem) – pentru racordarea la “Retea”.
    Dar acel “chip” sa nu va imaginati ca e cat bobul de grau sau de orez… Acelea sunt tehnologii practic depasite. Si se mai folosesc doar din pricina inertiei sociale, a necesitatii obisnuirii treptate a “consumatorilor”… Tehnologiile curente sunt nano – practic invizibile pentru ochiul liber si pentru aparatele de detectie uzuale… Si altele…

    Apoi aparatul electronic – telefon, etc. – emite un camp specific, electromagnetic, generat de componentele proprii – o “semnatura” de camp, de radiatie unica, prin design.
    Dar de toate astea nu mai e nevoie stringenta: “sistemele de comunicatii” sunt capabile de ani se zile sa te identifice dupa voce pe strada (si vocea are o semnatura cvasi-unica), dupa miscari, etc. Sunt algoritmi bazati pe profilare psiho-sociala si big data analysis care iti estimeaza probabilistic comportamentul si parerile inainte sa le manifesti.
    Ultima generatie a acestei retele cuprinde si ce se cheama “intelligent street furniture” – adica s-au pus deja in multe locuri din lumea asta, pe strazi, obiecte uzuale: de la stalpi de iluminat public pana la banca pe care sta omul si pana la cosul de gunoi – toate au integrate terminale electronice legate la “Cloud” si “Internet of Things”. S-a mai publicat despre asta aici, acum ceva timp. Poti “comunica” cu ele (si ele cu si despre tine) exact cum “comunici” cu ‘Alexa’ de la Amazon… Etc., etc.
    Cloud-ul asta e o entitate cibernetica atotcuprinzatoare, ca sa zic asa, in scop. Si aria ei de intindere si captare (a oamenilor) este deja vasta.

    Cativa frati (dintre cei mai sporiti, ii consider) deja m-au intrebat cum sa faca sa fie protejati de efectele retelei 5G care acum se instaleaza in forta pe mapamond. Zicea unul: “nu ca si cum noi ne-am putea salva pe noi insine, ci ca macar noaptea, cand dormim, sa avem un pic de odihna, in propriul culcus.” Si bine ziceau.

    Cat despre reteaua de pe orbita – pot doar sa zic cu certitudine, ca inca la inceputul anilor ’70 aveau putinta sa recunoasca o moneda de alta pe jos, pe podeaua din casa. Deci, cine vrea si are acces la infrastructura (metastructura) asta, nu mai are nevoie de altceva sa urmeareasca pe cineva atata timp cat se misca relativ la vedere in spatiu. Corpul omului emite energie unica, intr-un fel chiar mai distinctiv decat masinariile. Sunt compusi chimici, bio-chimici si nanotehnologici care exacerbeaza si faciliteaza acest lucru. Etc., etc.

    Deci, ce zici tu este intocmai si la un nivel de gravitate mult mai mare.
    Credeti ca cercurile discrete si secrete, care manevreaza toate astea, n-au putinta de a eradica pedofilia ca fenomen social (readucand situatia la cazuri izolate, ma refer) ? Credeti ca era nevoie de ani de zile si colaborarea anevoioasa a unor departamente de politie din cateva tari risipite pe mapamond sa opereze inchiderea a cateva site-uri de pedofilie si sclavagism cu copii din deep web si sa faca niste arestari de ochii “publicului” ? NSA-ul si precursorii lui ascultau telefoanele la inceputul secolului 20 – este fapt documentat. Totul este documentat, negru pe alb – pentru cine vrea sa priceapa.
    Adaug: credeti ca numarul record de agenti pe numar de locuitori la noi e intamplator? Si ca infrastructura informationala performanta instalata in 2-3 ani a fost o intamplare in Romania?

    Sa nu uitam ca si internet-ul si reteaua de sateliti si fiecare dintre toate aceste lucruri au inceput in laboratoarele complexului informatii-servicii-militar-industrial din SUA. Ei racoleaza dintre organizatiile lumii dupa cum le foloseste momentului. Intreaga lor istorie este marcata de acest fenomen.

    Oricum, asa au ajuns vremurile, ca sunt lucruri pe care nu ai cui le spune, pur si simplu. Poate o mana de oameni, cu mila Domnului. Pentru majoritatea covarsitoare realitatea a ajuns la fel de necrezuta precum Adevarul…

    Ce nu trebuie sa pierdem din vedere nici o clipa este ca Domnul Insusi ne tine pe noi de la o clipa la alta. Ca de si-ar lua mana de peste noi chiar si numai o clipa, am fi anihilati sub efectele distructive care stau ingramadite ca niste munti gigantici peste noi oamenii…

    Ma bucur de observatiile tale cu temei.
    Domnul si Maica Domnului sa ne ajute!

  7. Pingback: IOHANNIS CONTESTA LEGEA REFERENDUMULUI LA CCR/ Cum DISCRIMINEAZA NEGATIV seful CNCD crestinii din România/ Asaltul denunturilor lui VASILE BANESCU la CNCD continua/ Liderul miscarii pro-familie din Croatia: CLASA POLITICA ISI DORESTE O POPULATIE PASIVA/
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Stirile zilei

Carti

Documentare