LINSAJ MEDIATIC ASUPRA SCOLII BRANCOVENESTI. Cum a devenit un teatru pentru copii despre MARTIRIUL BRANCOVENILOR exemplu de “FUNDAMENTALISM ISLAMIC” anchetat de autoritati?
- Chilia Buna Vestire, Sfantul Munte Athos: Lupta ateilor din România împotriva Ortodoxiei
Comunicat de presă al Școlii Brâncovenești
La Sesiunea de comunicări a Academiei Române dedicată împlinirii a 300 de ani de la moartea lui Constantin Brâncoveanu; joi 26 iunie 2014, Preafericitul Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a afirmat că „…Mai presus de toate realizările sale remarcabile în plan politic, cultural, educaţional şi social, Sfântul Constantin Brâncoveanu ilustrează condiţia martirului creştin, care-şi asumă vocaţia de a-L mărturisi pe Hristos cu preţul vieţii sale şi a propriilor săi fii”.
[1]
Înregistrarea video postată de domnul Alexandru Toma Pătraşcu pe pagina personala de facebook reprezintă un joc de rol realizat în şcoala noastră cu scopul însuşirii cunoştinţelor de natură istorică şi religioasă referitoare la martiriul Sfinţilor Brâncoveni.
Este cunoscut faptul că, la nivelul claselor I-IV, în structura metodelor active îşi găsesc cu maximă eficienţă locul, jocurile didactice, constituind o punte de legătură între joc şi activitatea specifică şcolii, învăţarea. [2]
În cadrul jocurilor de rol copilul reproduce fictiv o situatie reala (personaje, fenomene, functii, relatii) într-un scenariu prestabilit. Beneficiile pe care aceste activitaţi le au în dezvoltarea lui sunt nenumărate, dezvoltând abilităţi importante şi ajutându-l să înţeleagă o mulţime de concepte şi idei pe care altfel cu greu şi le-ar putea explica. [3]
În Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor Publicată în Monitorul oficial Partea I, nr. 11/8.01.2007, în Capitolul I, Art. 3. – (1) este prevăzut faptul că „Părinţii sau tutorii au dreptul exclusiv de a opta pentru educaţia religioasă a copiilor minori, conform propriilor convingeri.”[4]
Menţionăm faptul că activitatea didactică s-a realizat cu acordul şi în prezenţa părinţilor.
În ceea ce priveşte aspectul dramatic al conţinutului, trebuie avut în vedere faptul că elevii noştri sunt obişnuiţi cu citirile zilnice din Proloage (Vieţile Sfinţilor), în care vieţile Sfinţilor Mucenici ocupă un loc important.
Conducerea Şcolii
„Sfinţii Martiri Brâncoveni”,
15 . 03. 2015 – Duminica Sfintei Cruci
1 http://patriarhia.ro/anul-comemorativ-al-sfinilor-martiri-brancoveni-in-patriarhia-romana-7355.html
2 http://www.academia.edu/6611656/Jocul_didactic_si_rolul_lui_formativ
În România există câteva şcoli ortodoxe, unde religia îşi are locul fixat în programa de studiu. La Şcoala ”Sfinţii Martiri Brâncoveni” din Constanţa, clasele sunt decorate cu icoane, candele, ştergare şi costum popular românesc.
În plină furtună despre oportunitatea orei de religie, într-o şcoală din Constanţa copiii îşi încep ziua spunând o rugăciune – „Tatăl nostru“ sau „Îngeraşul“. Ritualul se repetă după ore, înainte şi după masă, înainte şi după somnul copiilor şi de câte ori se simte nevoia – specifică principiile stabilite de Fundaţia Curtea Brâncovenească, fondatoarea Şcolii ortodoxe Sfinţii Martiri Brâncoveni de la Constanţa. După rugăciune vine rândul intonării imnului naţional „Deşteaptă-te, române!“, al imnului şcolii şi cel al clasei – toate cu tentă patriotică. Apoi orele de studiu pot să înceapă.
„Copiii vin agitaţi de pe drum, dimineaţa este forfotă mare, iar acest sfert de oră în care spunem rugăciunea şi cântăm este dedicat liniştirii. Copiii intră astfel în atmosfera de studiu şi le este mai uşor să se concentreze“, explică părintele Adrian Chiagă, directorul adjunct al Şcolii Brâncoveneşti din Constanţa.
Clasa cu tricolor, icoană şi costum popular
Pe peretele de la răsărit al claselor odihneşte o icoană, o candelă, un ştergar cu busuioc. Tricolorul României completează decorul, iar la clasa a doua a învăţătoarei Geta Pricop, la loc de cinste este aşezat un costum popular românesc şi alte podoabe tradiţionale. Învăţătoarea este preoteasă, iar cei trei fiii ai săi sunt toţi preoţi. „Sigur că trebuie să ai credinţă pentru a activa aici, dar nu impunem asta ca o regulă. Noi nu suntem călugări şi măicuţe. Căutăm să formăm copiii după morala creştină, învăţându-i să aprecieze valorile ortodoxe. Nu studiem mai multă religie, dar mergem împreună la biserică la sărbători“, spune părintele-director.
Instituţia privată de învăţământ Sfinţii Martiri Brâncoveni este o şcoală ortodoxă înfiinţată în 2005 şi acreditată de Ministerul Educaţiei. Are ciclul preşcolar, primar şi gimnazial, fără clasa a VIII-a, care va funcţiona din toamnă. Clasele poartă nume de principi şi domniţe brâncovene, iar fiecare dintre ele are un sfânt ocrotitor.
Părinţii plătesc o taxă lunară de şcolarizare între 250 şi 420 lei de copil, iar pentru frecventarea programului de after school se mai achită între 100 şi 220 lei pe lună. Masa este servită în sistem catering şi costă 13 lei pe zi. Şcoala oferă hrană de post în zilele de miercuri şi vineri, în prima şi ultima săptămână din posturile mari. În rest, părinţii pot da la pachet copiilor lor ce hrană doresc.
Elevii studiază după programa şcolară obişnuită, cu profesori provenind de la şcoli de masă, după manualele existente în sistemul de învăţământ. Cu o excepţie: manualul de Educaţie tehnologică de clasa a VI-a apărut sub egida Corint. La capitolul „Rolul familiei în producţia şi consumul de bunuri şi servicii“ este consemnată existenţa unor „familii netradiţionale (experimentale)“, care includ concubinajul şi „familia binucleară consensuală, formată din trei adulţi cu vârste apropiate care trăiesc împreună de bunăvoie“. Autorii manualului sunt inspectori şcolari, metodişti şi directori de şcoli din Bucureşti. „Vă daţi seama că am scos acest manual de pe băncile copiilor! Am ales manuale alternative unde nu scrie asemenea aberaţii“, spune părintele.
„Facem educaţie, nu îndoctrinare“
Şcoala are câteva învăţături despre cum trebuie să fie „copilul brâncovean“: înţelept, blând, voios, drept, curajos şi hotărât, dibaci, cuviincios, cumpătat în toate, nemincinos, punctual, cu inima bună şi păstrător al armoniei. Activităţile şcolare sunt axate pe păstrarea identităţii naţionale, cu o precizare: „Nu facem îndoctrinare! Unii părinţi ne mai întreabă: «Dar cum se vor descurca mai târziu copiii noştri, când vor merge în societate? Nu le va fi greu?». Eu spun că nu. Dacă formezi copilul din primii ani de viaţă, pe lângă cei 7 ani de acasă, cu o educaţie sănătoasă şi îi imprimi acele valori fundamentale, va fi mai greu ca el să apuce pe căi greşite. Va şti să se ferească de tentaţii, de anturaje rele. O dată formaţi aşa, pe copiii aceştia e greu să-i mai strici“, consideră părintele Chiagă.
Şcoala căutată de peste Ocean
„Chiar o astfel de şcoală am căutat pentru copiii noştri. O şcoală mică, cu o atmosferă familială şi învăţătură creştină“, mărturiseşte Magdalena Mindea, un medic anestezist în vârstă de 37 ani, mamă a cinci copii.
Magdalena şi soţul ei, reputatul medic neurochirurg Ştefan Mindea (39 ani) – declarat cel mai tânăr şef de secţie din istoria neurochirurgiei de la Stanford – au trăit în Statele Unite ale Americii, acolo unde familiile lor au emigrat pe când ei erau copii. S-au întâlnit într-o tabără ortodoxă şi au format o familie tradiţională românească, unde pruncii sunt bineveniţi pe lume. Aşa au venit pe lume Isabella (12 ani), Ştefan (7 ani), Francesca (5 ani), Ecaterina (3 ani) şi Iustina (1 an şi jumătate).
Acum 2 ani, medicii s-au hotărât să lase confortul Occidentului şi să revină în ţară, dar nu ştiau cât de greu va fi acest pas pentru copii. Duhovnicul Iustin Pârvu de la mănăstirea Petru Vodă din Neamţ i-a îndrumat către şcoala de la Constanţa. „Am dorit ca schimbarea să nu fie majoră pentru copii, iar ei să aibă posibilitatea să studieze tot într-o şcoală ortodoxă, aşa cum era în State“, afirmă Magdalena Mindea.
Astfel că deşi sunt originari din Ardeal, Magdalena şi Ştefan Mindea s-au stabilit la Constanţa, acolo unde cresc acum copiii lor. „Chiar dacă sunt condiţii diferite între cele două ţări, iar aici mai sunt atâtea de îndreptat, nouă ne vine să sărutăm pământul de acasă. Iar faptul că ai noştri copii se simt la şcoală ca într-o familie ne asigură liniştea şi pacea că totul o să fie bine“, arată medicul care a adus pe lume cinci copii.
„Martirii“ de la serbarea şcolară
Anul 2014 a fost declarat în România „Anul Brâncoveanu“, la împlinirea a trei secole de la sacrificiul suprem al Sfinţilor Mucenici Brâncoveni. În anul 1714, unul dintre cei mai logevivi domnitori ai Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveneanu, a îndurat tortura otomanilor şi a preferat să-şi vadă cei patru fii ucişi decât să se lepede de religia creştină. Recrearea scenei martiriului la serbarea de final de an de la Şcoala Brâncovenească a stârnit reacţii în mediul online, unde iniţiativa şcolară a fost criticată. „Serbarea a fost un joc de rol, transpunând pe scenă curajul, eroismul şi jertfa Brâncovenilor. Elevii noştri sunt obişnuiţi cu citirile zilnice din Vieţile Sfinţilor, în care sacrificiul Mucenicilor ocupă un loc important. Din programa şcolară, pe lângă matematică, fizică sau alte materii, nu ar trebui să lipsească educaţia patriotică. Aceasta contribuie la formarea caracterelor, care să nu-şi vândă sufletul la prima ameninţare“, consideră conducerea Şcolii Brâncoveneşti.
Nota noastra:
Intr-adevar, filmarea cu sceneta a ajuns, in scurt timp, pe media online si la televiziuni:
In modul in care Pro TV a ambalat stirea gasim sinteza perfecta: din nimicul facebookului, activistul anticrestin Toma Patrascu inventeaza un caz pe care-l asociaza propagandei Statului Islamic. Pentru Toma Patrascu, nu atat teatrul in sine conteaza, ci mesajul continut, anume, faptul ca sunt indemnati copiii sa nu renunte la credinta lor nici macar cu pretul vietii. Acest mesaj este asimilat de Patrascu cu fundamentalismul de tip SI, lucru care, pentru orice om cu minim de discernamant, ar trebui sa fie revoltator. Nu poti asimila mesajul martirajului crestin cu propaganda prin care SI isi recruteaza adepti pentru decapitarea… crestinilor. In primul caz este vorba despre verticalitate, fidelitate, demnitate, in alt doilea este vorba despre fanatism orb si justificare a cruzimii. Toma Patrascu a gresit termenii comparatiei: nu martirajul crestin, ci agresivitatea fanatica a ASUR este din aceeasi radacina din care se trage si Statul Islamic.
Pro TV a facut apel si la un psihiatru intotdeauna foarte disponibil pentru comentarii anticrestine. Explicatiile acestuia sunt vagi si neconvingatoare. Nu este deloc clar ce anume din sceneta ar putea marca copii intr-un mod negativ. Faptul ca ei reiau jocul in alte conditii? Ah, pai atunci trebuie sa desfiintam toate scenetele pentru copii in care apar roluri delimitate si in care exista si roluri negative. Sa fim ultra-protectivi fata de copii la scoala, lasandu-i acasa in fata televizoarelor abundente pana la refuz in filme cu monstri si violenta (inclusiv in cazul canalelor cu desene animate).
Mai rau este ca, deja dintr-un prost obicei, oficialii cedeaza imediat la presiunea exercitata de activistii ateisti alaturi de mass-media. Cu un exces de zel nelalocul sau, un secretar de stat se declara, practic, de acord cu propaganda ASUR, iar local se organizeaza expeditii ale inspectorilor si se vorbeste despre posibile sanctiuni. Desi e vorba despre o scoala privata cu referinte foarte bune.
Asistam la un caz …scoala de linsaj mediatic si, cel putin deocamdata, partial institutional reusit de activistii ateisti.
- Stirile ProTV: Ce spun psihologii despre scena “decapitarii” de la serbarea din Constanta. Inspectoratul Scolar trimite o echipa in control
[…]
”Vedem ca preotii, profesorii le spun copiilor ca e bine sa moara pentru o credinta religioasa, intr-o sceneta. Un tata le spune copiilor ca daca vor muri fara sa cracneasca vor ajunge sfinti, martiri. Nu cumva astfel de mesaje sunt mai asemanatoare cu cele promovate de fundamentalistii islamisti?”, spune Toma Patrascu, asociatia secular umanista.
Scoala privata din Constanta, care poarta numele “Sfinţilor Martiri Brâncoveni”, se bazeaza pe principii pedagogice creştin-ortodoxe si beneficiaza de binecuvantarea Arhiepiscopiei Tomisului si Dobrogei. Clericii superiori nu au dorit insa sa comenteze situatia, desi serbarea a fost condusa de un preot.
“Pedagogic vorbind este un joc de rol in care copiilor li se vorbeste despre eroism si jertfa. Eu personal, si nici parintii copiilor, nu observ aceasta violenta”, spune Marcel Boros, fondatorul scolii private.
“Sceneta pe care ati vazut-o nu a facut altceva decat sa-i invete pe copii sa respecte istoria neamului romanesc”, crede un parinte.
Specialistii avertizeaza insa ca cei mici absorb rapid informatiile.
”Copiii iau jocul si il replica in cu totul alte conditii si cu un potential pericol pentru ei. Daca un copil o sa puna un alt copil cu capul pe taietor si o sa-l loveasca o sa avem o problema. Se putea vorbi despre un martiriu fara sa pui copiii sa stea cu capul pe un taietor, atentie cu un calau cu cagula, cu insemnele unui calau”, avertizeaza Gabriel Diaconu, medic psihiatru.
”In scoala s-a gresit. Nu recomandam aceste tipuri de scenete si credem ca modul in care se raporteazaz profesorii sa fie monitorizat mai bine de catre directori”, atrage atentia Gabriel Ispas, secretar de stat in ME.
Inspectorii scolari din Constanta vor sta de vorba cu parintii si profesorii si dupa aceea vor stabili daca vor sanctiona pe cineva.
- ActiveNews/ Mihai Somanescu: Elogiul violenței în țara lui Pătrașcu Vodă sau cum i-am discriminat pe turci
De ceva vreme, una dintre marotele favorite ale misterioasei Asociații Secular-Umaniste din România este aceea că religia, în special cea ortodoxă, promovează violența, ceea ce ar avea un efect negativ asupra copiilor.
Bunăoară, chiar fostul membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale Buzău, dl Emil Moise, susținea că icoana Maicii Domnului provoacă spaime și traume nemaipomenite copiilor care o privesc și deci trebuie scoasă din sălile de clasă. Cum însă societatea și justiția nu au dat dreptate acestui iconoclasm de tip nou, chestiunea a căzut în plan secund.
Eșecul total și răsunător înregistrat de partida secularistă în privința orei de religie a făcut însă să se treacă la schimbarea de strategie, astfel că s-a revenit la tactica old-school care postulează că religia ortodoxă provoacă spaime copiilor și îi traumatizează.
Pretextul fu oferit de către o piesă de teatru istoric, interpretată de către elevii Școlii „Sfinții Martiri Brâncoveni” din Constanța, în care era pusă în scenă execuția și martiriul lui Constantin Brâncoveanu și al băieților săi, Constantin, Ștefan, Matei și Radu.
Acest caz, ca și altele, scoate în evidență dublul-standard folosit de personaje precum Toma Pătrașcu în ceea ce privește violența. Să o luăm pe rând:
1) Domnul Pătrașcu a postat în spațiul public o fotografie în care domnia sa zâmbește macho în timp ce exersează trageri cu o armă de foc la un poligon. Deci este greșit ca niște copii să se joace de-a violența, în timp ce rememorează un eveniment istoric, dar este perfect în regulă să le arăți copiiilor cum gloanțele distrug o țintă care poate fi și om. Cu alte cuvinte, în viziunea lui Toma Pătrașcu, în Ucraina oamenii se ucid aruncând cu cărți de istorie unul în celălalt, nu împușcându-se cu arme de foc.
Probabil dl Pătrașcu nu s-a jucat de-a cowboy-ii și indienii sau dacii și romanii când era mic. Nu s-a uitat la filme violente și nici lacrimi n-a vărsat când a suferit. Toți am făcut asta când eram copii, și n-am devenit o națiune de criminali și de sanguinari.
2) Acum câteva zile, dl Pătrașcu reacționa la existența unui pasaj dintr-un manual de religie în care este descrisă o scenă în care un copil plânge la patul părintelui său bolnav. Vă dați seama ce traumatizant?! Ce zice dl Pătrașcu pe facebook despre caz: „Oamenii ăștia sunt psihopați? Cum acceptă părinții astfel de lucruri?“. Nu e clar cine sunt „psihopații” incriminați de ASUR: autorii manualului de religie, oamenii religioși în general, profesorii de religie, preoții? Să facem exercițiul invers și să presupunem că un preot mai cunoscut sau vreun ierarh ar fi scris, în spațiul public, despre ideile ASUR că sunt ale unor psihopați. Ce s-ar fi întâmplat?
Dex: PSIHOPATÍE, psihopatii, s. f. Boală psihică; spec. stare morbidă caracterizată prin tulburări de afectivitate, de comportament sau de caracter.
3) La începutul anului, dl Pătrașcu Alexandru Toma sau P.A.T. aprecia pozitiv comentariul unui prieten virtual, în care acesta o făcea „tâmpită și retardă” pe directoarea Școlii 50 „Maica Domnului” din București (vezi FOTO mai jos). Motivul acestui tratament tolerant și pacifist? Doamna în cauză a acceptat crearea unui cabinet în care copiii care vor, pot să studieze religia în cadrul școlii.
4) În decembrie 2014, într-un articol postat pe siteul contributors.ro, dl Pătrașcu afirma fără prea multe remușcări:“problema fundamentală este dată de introducerea în școli a unui sistem idiot care atrage idioți și care, la rîndul său, produce generații noi de idioți.” Sublinierile îi aparțin domniei sale.
5) În 2013, domnia sa publică pe pagina de facebook o fotografie cu o doamnă în vârstă care a scris cu pixul pe un carton un text și apoi și-a făcut un selfie. Iată textul doamnei, pe care dl P.A.T. îl promovează: „Vreau știință, nu umilință. Copii sănătoși, nu tembeli religioși!„(FOTO JOS)
Suntem în 2015. Am arătat doar câteva exemple că dl P.A.T. manifestă și promovează comportamente agresive și violente în limbaj, în mod continuu, cam de când a fost promovat de Hotnews drept o personalitate demnă de luat seamă. Asta fără să mai menționez minciunile pe care le-a spus de-a lungul timpului în apărarea „cauzei” sale.
Este simptomatic pentru societatea în care trăim, că un individ cu un limbaj agresiv, ce promovează violența, ajunge să îi acuze pe ceilalți de faptele pe care el însuși le-a comis și le comite. E același efect pervers aplicat și în cazul piesei: nu putem să ne amintim de victime, pentru că am deveni călăi.
Mai mult, el are tupeul să intervină și să se bage în educația și în programă oferită de o școală privată. Să-i critice pe unii că-și dau copiii să învețe despre martiriul Brâncovenilor, pe banii lor!
Domnul P.A.T. spumegă pe rețelele sociale și prin interpușii săi din presă pentru că niște copii ar putea empatiza mai bine cu Matei, fiul cel mai mic al Brâncoveanului, care la vremea morții sale avea 12 ani, dar nu vede și nu aude că mii de copii se joacă, în Parcul IOR din București cu un…tanc! Cum poți prezenta o armă pe roți ca un instrument al păcii, nu știu.
El nu are nicio problemă împotriva celebrării Halloween-ului în școli, acolo unde copiii se îmbracă în monștri sau vampiri și se spoiesc cu sânge fals pe față. Iar unii vin îmbrăcați într-un costum ce „imită” un copil avortat (vezi foto). Nimic de văzut aici, circulați!
De fapt, problema este simplă: dl Pătrașcu și seculariștii români nu au nimic împotriva violenței, nu dau doi bani pe educația și emoțiile copiiilor, pe ei îi deranjează tot ce ține de religie, cea ortodoxă în special și mai ales tot ce ține de imagologia care ar putea sugera eroism și martiraj din partea românilor.
După ei și alții, copiii nu trebuie să știe importanța ortodoxiei în devenirea istoriei naționale, copiii trebuie convinși că românii au fost un neam „tâmpit”, agresiv și intolerant, responsabil doar cu pogroame și măceluri. Din păcate însă programul intensiv de spălare a creierilor funcționează. L-am văzut zilele astea pe un reprezentant al Asociației Elevilor din Constanța manifestându-se împotriva piesei cu Brâncovenii pentru că…„discriminează minoritatea turcă din Dobrogea”!
Deja nu mai scoatem un cuvânt despre românii din Ucraina , Serbia sau Bulgaria, așa că probabil în curând o să ni se interzică să mai menționăm public abuzurile musulmane și austro-ungare asupra românilor sau să mai spunem cine i-a omorât pe Mihai Viteazu, pe Horea, Cloșca și Crișan.
Oricum în primul război mondial n-am luptat împotriva nimănui. Ne-am bătut singuri, ca niște psihopați adevărați.
Doneaza pentru filmul "Scrum"
Dar asa arata istoria! De ce sa nu ne-o asumam? Poate ca in ritmul asta vor cenzura si Vietile Sfintilor. Ma intreb oare unde sunt psihologii astia atunci cand are loc marsul anual al diversitatii sau ruleaza pe ecrane filme si emisiuni nu doar violente, ci si despuiate de orice urma de moralitate si bun simt. Sau, poate, avertismentul din coltul ecranului cu privire la varsta telespectatorilor le linisteste constiinta si dorm fara urma de remuscari. O, da, au fost total neinspirati profesorii. Trebuiau sa aleaga mitul lui Dracula si atunci ar fi fost totul ok.
Unde dai si unde crapa…!
De cand a ajuns TEATRUL sa ii invete pe copii lucruri rele!
Pai dupa optica lui Toma Patrascu, Paruntii nu ar trebui sa-si mai lase copii deloc la nici o sceneta de Teatru, nici macar la SCUFITA ROSIE, fiindca pot invata de la vanatoru care il spinteca pe lup cu cutitul, ca sa taie burta alor copii!
Ma intre insa de ce nu reactioneaza alde Toma Pastrascu, si impotriva jocurilor pe calcultaor GEN NINJA, in care copii invata sa ARUNCE SHURIKEN-uri sau CUTITE sau-uri sau sa foloseasca SABIILE?
De ce nu ia artitudine Toma Pastrascu sau ASUR-ul si impotriva unor seriale de desene animate care ii invata pe copii VRAJITORIA ca in serialul SOFIA I, sau sa arunce FOC sau PIETRE sau APA FIARTA pe alti oameni cum vad la serialul de desene animate AVATAR…!
DA! De ce oare impotriva unor astfel de jocuri pe calculator sau desene animate Toma Patrascu si ASUR-ul nu reactioneaza si nu iau atitudine?
Eu cred altceva si anume ca in urma INFRANGERII pe care au suportat-o in dezbaterea publica despre Ora De Religie, s-ar putea ca sa fi fost avertizati acesti “galagiosi” de catre sponsorii lor, gen SOROS, ca LI SE VOR TAIA…”stipendiile” fiindca au dat-o in bara cu lupta lor impotriva Religiei si I-AU ASMUTIT pe muti romani SA DEVINA mai crestini mai RESPONSABILI, si acum cauta sa mai incerce cate o “zvacnire” pe ici pe colo ca sa le dovedeasca “stapanilor” lor ca nu stau degeaba si ca nu le chetuiesc degeaba …sponsorizarile…!
Si inca ceva. daca Scoala este PRIVATA si nu publica ATUNCI de ce isi baga nasul Toma Patrascu in activitatea acestei scoli?
Este ca si cum m-ar interesa pe mine ce invata copii maghiari de la scolile PRIVATE cu predare in limba maghiara din Covasna, spre exemplu…?!
Pacat este insa este altceva si anume ca presa de la noi da dovada uneori de o NEMERNICIE plina de detestare…Si nu stiu cum se face ca aceeasi Andreea Esca ajunge sa prezinte niste materiale care…ii fac pe unii telespectatori sa o priveasca cu repulsie…!
Diferența esențială dintre creștini și teroriștii acestei lumi, fie ei religioși sau ateiști, este că primii sunt dispuși să pătimească cu moartea pentru credința lor pe când cei din urmă sunt în stare să omoare pe alții pentru ideile lor.
Restul sunt detalii.
Antena3.ro a ridicat potul. Serbarea ar fi, de fapt, “fascism religios”!
http://www.antena3.ro/romania/de-la-violenta-simulata-la-extremism-cine-si-ce-intentii-se-ascund-in-spatele-serbarii-287132.html
Acelasi doctor Diaconu isi face treaba de politist al gandirii:
Si totusi nu trebuiau sa faca scena aia, cu gadele si toporul. E prea dura pt. copii si nu a facut decat sa ridice mingea la fileu secularistilor. Scufita rosie e altceva, nu era taiat un om cu toporul, ci un animal (lupul), la fel si capra cu trei iezi. Sscena martiriului brancovean e prea explicita si vine chiar intr-un moment prost, cand teroristii Isis (tot musulmani ca pe vremea Brancovenilor) fac exact acelasi lucru in prezent cu cei indezirabili. Si oricum, e mai greu pt un copil sa isi imagineze cum este decapitat un om…
Iar pomenirea existentei duhurilor necurate la ora de religie e si mai si (numai cand ma gandesc ca atunci cand eram mica, pe la 5-6 ani, si singura acasa, ma ascundeam intr-un fel de cort improvizat si incremeneam acolo la orice zgomot pe care il auzeam mai suspect, si asta doar pt. ca auzisem de intamplari care aveau drept cauza duhuri necurate in povestirile de la tara a unei prietene de joaca)…. Noi judecam toate acestea cu mintea noastra de oameni maturi, dar un copil judeca altfel, e mai sensibil, sau cel putin unii dintre ei.
Si eu cred ca aceasta punere in scena nu este inspirata.Seamana cu spectacolele publice din orasele noastre din ajunul Pastilor, in care este prezentat momentul rastignirii si altele.Nu tot spectacolul e arta…
@cristi_g, Mirela:
Asta tine mai degraba de gust. Insa nu din acest motiv a ajuns filmarea in atentia ateilor militanti. De acum inainte ar fi bine sa facem acest exercitiu inainte de a ne pronunta, naiv, pe fond: cum, de la cine si cu ce intentie a ajuns acest material subiect de dezbatere? Altfel, mi-e ca daca am fi vazut respectivul material complet intamplator si complet rupt de actualul context, generat de initiatorii scandalului in colaborare cu aliatii lor din media, e posibil sa fi avut pareri complet anoste despre respectivul spectacol. Sa nu ne supraestimam capacitatea de a gandi indepenent de perceptiile induse de astfel de evenimente.
Pentru o parere pe fond, s-ar cuveni sa stim mai multe de teatrul de copii, despre ce se face si ce nu se face in general la serbari, despre inscenari etc. Eu unul nu stiu, de aceea nici nu ma pot pronunta pe fond cum se cuvine, ma abtin, si din cate se vede nimeni din cei citati in stiri nu are treaba cu asa ceva, comentariile fiind ideologice sau pareristo-experte.
Scena izbeste pt. ca seamana cu decapitarile facute de ISIS si mai sunt si in tricouri si gadele cu scufa aceea neagra pe cap, exact ca scenele acelea. Daca ar fi fost imbracati in hainele de epoca si gadele cu un turban pe cap, probabil ca nu atragea atentia.
Inteleg ca secventa sau pozele au fost postate pe facebook, si de acolo s-a gasit vreun ateu sa le transmita celor de la ASUR sau presei.
@Mirela:
Cum spuneam, astfel de discutii sunt secundare, in acest moment. Chiar si cu glugile alea pe cap, daca nu lua Toma Patrascu clipul si il populariza pe facebook, nu stiu cati dintre noi ne-am fi gandit la ISIS. Depinde enorm cand si cum vezi un astfel de material, contextul expunerii la informatie.
In stirea de pe HotNews apare la inceputul articolului:
Asociatia Secular-Umanista din Romania (ASUR) atrage atentia asupra unei inregistrari video despre care sustine ca a fost realizata la serbarea de sfarsit de an scolar 2014 de la Scoala si Gradinita “Sfintii Martiri Brancoveni”, Constanta
Asadar sa vedem si noi cata delicatete fata de copii au ASUR-isti care se ingrijesc de viitorul societatii noastre! Ei “atrag atentia”, adica :”atentie, e pericol! Copiii pot ramane traumatizati!” Ca si cum copiii din toate timpurile nu se jucau de-a “dacii si romanii”, de-a “turcii/tatarii si românii” s.a.m.d. Si isi faceau unelte de lupta din felurite bete pe care le mai gaseau prin curte sau ce se mai gasea pe la casa omului. Ce sa mai vorbim de harjoana dintre frati, in care nu se simuleaza nicio taiere de cap, ci se iau intre ei la tranta efectiv. Nu e nimeni printre noi care poate sa-si aduca aminte de asa ceva? A ramas vre-unul traumatizat, ca sa ajunga sa se duca acuma la psiholog? Sa fim seriosi!
Si daca psihologii spun ca luptele au un efect traumatizant asupra psihicului copilului de ce nu se mobilieaza mai mult impotriva filmelor sau chiar a stirilor din mass-media care prezinta lucruri de-a dreptul groaznice?
A facut vre-un parinte vre-o reclamatie ca a patit copilul lui ceva, in urma scenetei de la Constanta? Nu, dupa cate se pare. Ei, bine ca se gasesc uni din ASUR si din mass-media care sunt mai ingrijorati pentru copii decat proprii lor parinti. De-atata grija nu sti ce sa mai faci…
E foarte clar ca stirea asta poate fi incadrata, impreuna cu altele la “uite ce fac habotnicii de ortodocsi. Vai! Suntem oripilati! Lasa ca avem noi grija de societatea de maine!”. Si apoi sa vedeti…
Nu numai ca scoala e privata, dar PARINTII erau prezenti in sala. Deci nu i-a luat scoala sa le prezinte un spectacol, ci scoala a oferit, iar parintii au participat de bunavoie si nesiliti de nimeni, ba chiar banuiesc ca au fost incantati.
Este vorba despre o manipulare grosolana. Asuristii incearca sa puna semnul egal intre jihadisti si ceea ce ei numesc “fundamentalisti crestini”. Dar e un viciu de logica aici. Personajele care ordona decapitarea si care cer imperios lepadarea sint turcii musulmani. Limbajul de lemn ii ridiculizeaza pe insisi utilizatorii lor. Nu este vorba de nici o discriminare a minoritatii turce din Constanta, e adevarul istoric. In retorica lor strimba, asuristii insinueaza ca miine-poimiine, copiii ortodocsi vor pune mina pe satir si-i vor decapita pe conationalii lor turci (???) Asta e inca o dovada a crasei ignorante a Evangheliei lui Hristos.
Victoria zdrobitoare cu privire la ora de religie le sta in git demonizatior. De aceea, cauta cu fervoare orice le-ar putea servi cauza. Aveti dreptate, admini, nu se vor lasa, atacurile se intetesc.
Ma intreb ce este mai traumatizant pentru acesti copii. Faptul ca au pus in scena un episod de referinta din istoria crestina a neamului romanesc, sau faptul ca ei, parintii si dacalii lor se vad tiriti in noroi in presa murdara si anti-romaneasca? Ca li se trimit inspectori si experti in ale ateismului, probabil ca sa le bage “mintile in cap”?
“Fericit cei prigoniti pentru dreptate, ca acelora este Imparatia cerurilor”.
Hai, că-s duse afirmaţiile şi atacurile dincolo de orice limită omenească. E de-a dreptul diabolic, vrând să prostească pe faţă o ţară întreagă. Se creează o atmosferă de asediu, de timorare, de presiune nebună. Să nu ai curaj să mai expui, chiar să nu mai crezi în valorile creştine autentice pt că ar fi traumatizante. Bine că acţiunile lor sunt pacificatoare şi aducătoare de limpezire.
Păi, eu văd că trebuie să fim tot mai puternici să putem afirma crezul că trăim în agonia morţii şi trebuie să scăpăm de focul iadului. Nu-l simţim acum, dar el este, îşi face tot mai simţită prezenţa chiar şi în lumea de faţă prin astfel de acţiuni.
Până acum a adus rezultate educaţia creştină, care includea şi învăţătura despre diavol şi iad, chinuri, dar şi rai, îngeri. Dintr-o dată, acum e traumatizantă. Dar copiii pricep mai bine ca unii oameni imaturi şi cresc frumos. Nu trebuie să ne fie teamă de cei ce ucid trupul, cărora le este frică şi acolo unde nu este frică. Nu trebuie să renunţăm la Hristos, la grija pentru sufletul nostru.
@exegeticus,
Ma abat putin de la subiectul articolului, dar ca sa raspund la comentariul tau.
Ce spui tu in teorie suna bine, dar nu cred ca te-ai gandit prea bine la psihologia copilului, cand spui aceste lucruri (si tu si altii). Sa spui unor copii de pana in 10 ani de diavoli nu prea e ok. Eu puteam accepta aceste lucruri in vremea copilariei, dar ca pe niste basme (vezi Danila Prepeleac). Ar merge, zic eu, cel mult mentionat in treacat, desi si asa e problematic si cred eu, nenecesar. Ar fi suficient sa le spui ca daca sunt obraznici, neascultatori, vor supara pe Dumnezeu, pe parinti, si nu le va merge bine Dar sa le vorbesti de realitatile chinurilor iadului, cu diavoluii care o sa ii chinuie, – eventual ca vine si ii ia ‘omul negru’, cum se zicea inainte, daca pacatuiesc (mint, uita sa isi faca temele etc.), ma indoiesc ca acestea sunt suportate usor de copii, si dealtfel nici nu au nevoie la varste mici sa ii “ameninti” cu pedepsele iadului. N-ati auzit de copii carora le e frica de intuneric? Dar daca afla de realitatea existentei diavolilor? Oare chiar e necesar, asa de mici, nu au destul timp sa afle despre acestea?
Nici noi astia mai mari nu cred ca ne simtim prea bine cand abordam subiecte de genul asta, stiu de la unii Parinti ca e bine sa evitam sa discutam despre duhuri necurate si alte subiecte de genul asta, ca nici macar nu e bine sa le pomenesti. Nu stiu daca unii realizeaza ca atunci cand te gandesti la ele, sau vorbesti despre ele, nu faci decat sa le chemi, ba chiar isi pot face simtita prezenta (vorbesc din experienta mea). Daramite un copil, care de regula se sperie mai usor decat un adult, ce crezi ca simte cand e singur noaptea, in intuneric si ii vin aceste lucruri in minte? Poate unii de aici vor rade sau nu vor fi de acord cu mine, dar eu zic ca gresesc.
Ca noua nu trebuie sa ne fie teama e una, dar sa pretinzi acelasi curaj de la copii, curaj pe care nici unii adulti nu il au, cred ca e o ignorare a realitatii. Eu am o prietena care cand aude doar de aceste lucruri i se face o asa frica incat lacrimeaza instantaneu, fara gluma. Deci am putea avea ceva mai mult realism.
(Banuiesc ca nu sunt prea multi de acord cu mine, dar sper ca nu e o problema daca exista pareri contradictorii).
Eu nu stiu ce copilarie or fi avut oamenii astia dar eu unul imi aduc aminte ca aveam sabii, pistoale si ne omoram zilnic de mai multe ori ! Nici eu nici cei cu care ma jucam nu am ajuns criminali in serie, nu avem probleme psihice, majoritatea sunt oameni la casa lor cu familii, copii, nepoti….
@Mirela
În primul rând, vorbim de copii de şcoală, nu mai mici de 7 ani, chiar gimnaziu. Eu cred că e şi o prezentare tendenţioasă a efectelor asupra copiilor. Nu-mi pot imagina cum profesorii de religie îi sperie pe copii că sunt nişte diavoli care-u urmăresc şi vor să le facă rău… ca-n filmele de groază. Ceea ce vreau să spun este că educaţia din vechime, serioasă, chiar şi acasă, includea o formare duhovnicească, un realism, nu o îndulcire falsă a realităţii. Dacă nu ştii de demoni, asta înseamnă că nu-şi mai fac treaba? Dimpotrivă, lucrează mult mai în voie. Frica de rău este una bună. Problema o văd la cei care fug de această frică. Şi, da, nici eu nu sunt de acord cu exagerarea realităţilor iadului, demonilor, nu facem cursuri de demonologie, dar nici să reformatăm propria credinţă ca să fie corectă politic.
În treacă fie spus, invocarea demonilor îi atrage atunci când ne temem de ei şi nu credem în Dumnezeu sau când îi chemăm expres să ne ajute (prin vrăjitoare…) sau prin înjurături şi limbaj stricat. Restul sunt superstiţii.
Ma intreb daca nu cumva lumea aceasta a luat-o razna ! Duci copilul la scoala si constati ca in primii ani (clasele I-II sau chiar la gradinita) se face educatie sexuala. Poate cineva sa explice,pedagogic vorbind, ce presupune aceasta educatie? Si care este scopul urmarit? Dar,mai ales, rezultatele obtinute in formarea lor ,ca oameni,cu aceasta asa-zisa educatie ? Avem, cumva,oameni maturi mai bine pregatiti pentru curvie ? Sau, pentru avorturi? Sau pentru sodomie? Ce se doreste sa se faca din copii nostri? O adunatura de idioti,analfabeti si vulgari cu instinctele animalice exacerbate? Numai buni de condus ca pe o turma de boi?
La acest <> se lucreaza in mod planificat si organizat. Aceasta este una din extreme.
Cealalta extrema este ceea ce am vazut pus in scena la acea scoala din Constanta! Ori cit am fi de credinciosi,de evlaviosi, de ce vreti D-voastra, o scena cu decapitarea unor copii, jucata de alti copii, NU SE FACE!
Sa nu amestecam lucrurile: ca in programa scolara este ora de religie -este foarte bine, si mai mult decit atit -este chiar necesara; ca in scoala avem icoane – foarte bine (doar nu o sa admiram poza cintaretei cu barba!) dar, cu tot respectul pentru inaintasii nostri si mai cu seama pentru martirii acestui neam, o asemenea sceneta este o mare eroare pedagogica ! Nu este nici un argument valid pentru o asemenea gresala. Oare,o fi <>?
De ce nu striga nimeni impotriva tuturor urgiilor de tot felul, care de dau la televizor si pe internet?
Nu va lasati fratilor, ortodoxi – asa o sa fie pana la sfarsit….
@exegeticus,
Ultima parte e exclusa (chemare, injuraturi, limbaj), nu la asta ma refeream. Mie totusi mi s-a intamplat si nu o data, ca atunci cand ma gandeam (accidental, si fara teama) la o anumita manifestare din trecut a duhurilor (scartait de mobila sau alt zgomot prin casa care trada prezenta lor), sa isi faca simtita prezenta la foarte scurt timp dupa aceea, in aceesi maniera. Deci nu e nicio superstitie, si nu e cazul de necredinta in Dumnezeu (de parca daca crezi nu ai putea avea suparari din partea lor, lucrul asta il stim si din experienta pustnicilor, nu ca ar fi cazul meu acesta, al unei vieti duhovnicesti imbunatatite, dar ca idee). Daca cineva nu a trait asa ceva, nu inseamna ca aceste lucruri nu se intampla.
Cat priveste copiii, eu ma refeream la cei de pana in clasa 4-a, caci si intre 7-10 ani este o varsta frageda. Si nu chiar toti copiii sunt curajosi. Frica de rau e buna in sensul ca ei trebuie sa stie ca pot fi pedepsiti (de parinti mai ales), dar nu trebuie sa le inducem alte spaime. Nu are a face corectitudinea… politica aici (de unde si pana unde). Dar un copil pur si simplu nu este ca un om matur, sa ii poti spune chiar orice. Deci cred ca nu e prea potrivit (si nici musai) sa aduci aceste realitati in universul lor, au destul timp sa afle despre aceste lucruri mai tarziu. Pe cat se poate, copiii trebuie feriti de lucruri negative, de stres. Ii ajuta sa creasca cu un psihic mai sanatos. Decat sa le vorbesti de iad, mai bine le spui ca drept pedeapsa pt. pacate oamenii nu au parte de viata vesnica si ca nu le va merge bine in viata.
Legat de frica la copii,intrati la link-ul de mai jos, poate lamuriti mai mult pe acest subiect.
http://www.desprecopii.com/info-id-261-nm-Frica-copilului-o-stare-normala-a-copilariei.htm
@ Mirela
Copilul dupa varsta de 7 ani trebuie sa posteasca si sa se spovedeasca, altfel nu se poate impartasi cu Sfintele Daruri.
El trebuie de mic invatat ceea ce inseamna Dumnezeu si diavol, rai si iad, credinta si necredinta …
Sfintii lui Dumnezeu ne-au lasat cea mai bogata colectie de scrieri din toate cate exista in lume, iar mii si mii de preoti sfintiti, ortodocsi, ne vorbesc zilnic despre invataturile dreptem dumnezeiesti. Si noi ce facem? Ne luam dupa invataturi lumesti venite de la psihologi sau de la nu stiu ce mamici care, ca orice om, sunt prinse in patimi si griji lumesti, preferand ca de cele mai multe ori sa-si lase copii sa faca ce vor ca sa poata sa stea ele linistite?
Avem cel mai scump si mai adevarat bestseller al tuturor timpurilor, Sfanta Scriptura. Iar noi dam invataturile dumnezeiesti la o parte si cautam tot felul de “invataturi” lumesti inspirate de la diavol?
La fel zice si diavolul. ca este prea devreme acum, ca sa lasam pe mai tarziu, ca este prea mic copilul si il afecteaza psihologic …
Oare nu a poruncit Dumnezeu ca toata cetatea sa posteasca trei zile, inclusiv pruncii?
Oare Dumnezeu porunceste omului ceva ce este peste puterile lui?
Oare pruncii care invata de mici se schilodesc psihic si/sau fizic?
Oare Dumnezeu nu stie mai bine decat psihologii si mamicile de pe nu stiu ce site-uri?
Din frageda pruncie trebuie invatati copii si nu trebuie lasati pentru cand vor creste, caci ceea ce prinde din pruncie, aceea va ramane in mintea si in inima lui pentru toata viata.
“Parintii sa-si educe copiii inca din leagan. Sa-i invete frica lui Dumnezeu, sa taie pornirile lor cele rele, sa nu le „caute in coarne” si sa nu le satisfaca dorintele si gusturile rele. Ceara moale ia orice forma: si tu poti sa faci ce vrei din copilul mic. Literele scrise pe hartie curata raman nesterse: si ceea ce afla copilul mic ramane cu el, nesters din memorie, pana la batranete.
Sa zicem ca asupra unui copacel sufla vantul si il indoaie: daca ii pui proptea, o sa se indrepte; daca nu‑i pui proptea, o sa ramana stramb pentru totdeauna. Dupa ce apuca sa creasca si sa prinda radacini, o sa crape si o sa se rupa cand o sa vrem sa‑l indreptam.
La fel si cu copiii nostri. Sa-i intarim in credinta si in frica de Dumnezeu cat sunt inca mici. Sa le facem zid de aparare din invataturi si exemple bune pana cand vor prinde radacini in virtute, si atunci nu vor mai avea a se teme de nici o primejdie.” (Staretul Filotei Zervakos)
Mai multe invataturi despre cresterea copiilor: http://www.cuvantul-ortodox.ro/2014/02/03/educarea-copiilor/
@Sluga,
Eu nu stiu ce tot spui tu acolo. Un copil se poate spovedi si vara sa stie de existenta diavolilor (pt. ca isi spune pacatele, nu face cateheza). . Ti se pare ca altfel nu se poate, ca nu se poate intari in credinta fara a stii de diavol, ca altfel nu ar putea crede in Dumnezeu?! Poate invata toate celelalte, iar de diavol sa afle dupa 10 ani. Eu ma stiu pe mine si pe alti copii din copilaria mea si iti spun ca nu e bine sa il inspaimanti pe copil cu asa ceva si chiar NU E NECESAR. E aberant sa sustii ca fara diavol nu se poate pana la 10 ani!! Citeste acolo cazuri reale, cam jumatate de copii se sperie de intuneric, cum sa le spui de iad si de diavoli… Cred ca nu te pui in pielea lor, judeci dupa starea ta de acum, dar sa stii, copiii se sperie usor, si asta e o realitate.
@ Mirela
Cam asta este marea problema a “ortodocsilor”. Nu vor sa creada in Adevarul si Puterea lui Dumnezeu si nici in invataturile Sfintilor. Majoritatea vor sa imbine invataturile dumnezeiesti cu invataturile lumesti si sa subjuge sufletul, invocand tot felul de temeri sau neputinte trupesti. Si amanarea este cea mai convenabila scuza; acum este prea mic, este prea necopt, este prea temator … motive diavolesti tocmai pentru a amana punerea unui inceput bun.
Ce legatura are teama de intuneric? Sunt oameni in toata firea care se tem de intuneric. Cand eram copil ma temeam de intuneric si cu toate acestea parintii ma obligau sa dorm singur. Nu dormeam cu ei. Nici nu acceptau asa ceva. Ca sa nu mai spun ca la 20 de metri de locuinta noastra era un cimitir foarte mare. Iar in clasa I-a, ma jucam in cimitir toata ziua. Exact, printre cruci si morminte. Deci aveam doar 6 ani si ceva. Dar imi era teama de intuneric, la fel ca oricarui copil de varsta mea.
Teama de intuneric este o teama fireasca pentru toti copiii si nu are nici-o legatura cu a invata sau nu a invata despre diavoli.
Dar cum am spus, faptul ca majoritatea incearca sa imbine duhovnicescul cu lumescul ii indeparteaza de credinta si nu mai pot lua drept Adevar invataturile Sfintilor.
Mai ales daca ajung sa se inspire si sa-si motiveze propriile neputinte prin invocarea a nu stiu ce invataturi de-ale unor mamici, educatori sau psihologi.
“Copilul primeste jumatate din informatia sa despre viata inainte de a implini trei ani. Literatura duhovniceasca ne vorbeste despre aceasta, si acesta este motivul pentru care Maica Domnului a fost dusa la trei ani in templu. Copiii se joaca, dar totodata absorb tot. Si este foarte important sa intelegem lucrul acesta, fiindca deseori spunem: “Copiii nu aud”. Nu-i asa: copiii aud si vad tot. Uneori, copilul spune: “Uite, lucrul pe care il cauti este acolo”. El a vazut tot: era ocupat cu altceva, dar a vazut unde a fost pus lucrul. Si daca principala conditie pentru educatia unei familii ortodoxe normale este educatia bisericeasca, sa stiti ca informatia venita prin televizor este contrara acesteia si instraineaza de ea.” (Protoiereul Valerian Krecetov)
Si nu scoala este aceea in care trebuie sa ne punem sperante pentru educatia copilului, caci scoala este a statului, adica a mamonei. Tocmai de aceea s-a inventat si clasa 0, pentru a “fura” copilului inca 1 an din potentiala educatie pe care i-ar putea-o oferi Biserica si familia.
Familia si Biserica sunt cele mai importante in educatia copilului, nu scoala.
“Dar ce pot face parintii pentru a-i ajuta pe copii sa reziste ispitelor lumii?… Trebuie sa fim gata sa biruim zi de zi inraurirea lumii printr-o educatie crestineasca sanatoasa. Tot ce afla copilul la scoala trebuie verificat si corectat acasa.
Nu trebuie sa credem ca ceea ce ii dau dascalii este folositor sau pur si simplu neutru, caci chiar daca el dobandeste cunostinte sau abilitati folositoare (iar majoritatea scolilor contemporane esueaza rusinos si la acest capitol), acolo e invatat si multe puncte de vedere si idei gresite.
Felul in care copilul apreciaza literatura, muzica, istoria, arta, filosofia, stiinta si, bineinteles, viata si religia trebuie sa vina in primul rand nu de la scoala, ci de acasa si de la Biserica, altfel copilul va primi o educatie gresita.”
Sursa: http://www.cuvantul-ortodox.ro/2014/02/03/educarea-copiilor/
Cum ii invatam pe copii si nepotii nostri Rugaciunea Domneasca? Sau ii invatam rugaciunea dupa varsta de 10 ani? Sau dupa 20 de ani ca poate si la acea varsta le va fi teama de intuneric?
Cum le explici cine este cel rau si viclean, de care il rugam pe dumnezeu sa ne fereasca?
Atat eu cat si toti copii din familia mea au invatat despre Dumnezeu si diavol inainte sa mearga la scoala. Nici macar nu implinisera 6 ani. Si nu au avut nici-un fel de trauma psihologica, nici inspaimantare nici nimic de acest fel. Si cu toate ca acum sunt maricei, caci au trecut deja cativa ani de atunci, tot le este teama de intuneric.
Dar invataturile despre existenta lui Dumnezeu si a diavolului le-au primit ca pe ceva firesc. Si se roaga mereu, mai ales rugaciunea lui Iisus, tocmai ca sa ii apere Dumnezeu de ispitele diavolului.
Teama de intuneric sau de foc sau orice alta temere de cele lumesti, vazute, sunt perfect normale atat la copii cat si la adulti. Face parte din instinctul de aparare si supravietuire pe care l-a sadit Dumnezeu in firea omului.
Nu are nici-o legatura cu invataturile despre diavol. Invataturile despre diavol sunt perfect compatibile cu constiinta fiecarui om, care tot de Dumnezeu a fost data omului. Caci ce rost ar avea sa supravietuiesti si sa-ti invingi anumite temeri lumesti, daca nu ai invata sa te feresti de cursele diavolului si astfel, prin mila Domnului sa-ti mantuiesti sufletul.
Teama copiilor despre existenta diavolului este doar o inventie care se incearca a fi sadita in mintea parintilor, tocmai pentru a amana educatia ortodoxa a copiilor.
@Sluga,
Inca ceva, ce am omis, sStaretul Filotei nu zice nimic despre a-i invata pe copii despre iad, ci sa fie crescuti in credinta si frica de Dumnezeu (nu de cel rau), iar copiii nu trebuie sa posteasca decat cel mult inainte de impartasanie, caci sunt in formare si au nevoie de lactate, oua, carne. Tu stiai Scriptura pe de rost cand erai mic? Copiii trebuie sa invete ce e mai important si mai usor de inteles de catre ei. Scriptura e greu de inteles in unele pasaje chiar si de catre cei mari. La pruncii neintarcati nu le dai hrana solida, ci mai intai ii hranesti cu lapte.Fiecare lucru se face la timpul lui.
“La fel zice si diavolul. ca este prea devreme acum, ca sa lasam pe mai tarziu, ca este prea mic copilul si il afecteaza psihologic …” – asta zice referitor la pocainta, mai. Of, cum le mai generalizam si aplatizam pe toate, fara nici o nuanta. Totul sau nimic, now or never.
“Iar noi dam invataturile dumnezeiesti la o parte si cautam tot felul de “invataturi” lumesti inspirate de la diavol?” – asta mi se pare culmea bigotismului, sa crezi ca orice alta informatie sau invatatura in afara de ce ne invata Biserica, e la diavol. Daca e sa judecam asa, toate bibliotecile ar trebui arse. Ai fi facut treaba buna daca faceai parte din Inchizitie, ma ierti.
Poate ne reamintim totusi ca acesta nu mai e Post, daca o tinem in atacuri si jigniri personale. Am anulat comentariile de acest fel din partea ambilor “combatanti”. Cartonas galben 🙂
Doar un lucru voiam sa mai zic. Partea cu postul la copii a fost o greseala din partea mea. La nervii pe care mi i-am facut cand am citit ce mi-a scris @Sluga netrebnica, am citit gresit, intelegand ca toti copiii, indiferent de varsta, sa tina post alimentar (inclusiv posturile mare), de aici neintelegerea. Iar articolul respectiv nu l-am dat decat ca sa arat o realitate conform careia frica la copil e o stare normala si des intalnita, atata tot. De aici o intreaga serie de acuze din partea lui Sluga netrebnica, care sincer m-au suparat foarte mult. Atitudinea asta zelotista, de a acuza si a arata cu degetul pe altii ca nu sunt ortodocsi, de a aduce acuze grave si gratuite (pana la urma pt. ce, pt. o nimica toata) nu face decat sa aduca tulburare, si numai in spirit ortodox nu e. Nu imi plac agresiunile, nu consider ca sunt ok aceste reactii, fiecare trebuie sa isi spuna parerea fara aataca pe ceilalti cu care nu sunt de acord (ca sunt impotriva Evangheliei si a invataturilor Parintilor s.a.m.d.), asta mai ales ca daca ne consideram buni ortodocsi si invinovatim pe altii ca nu ar fi. M-a mahnit mult toata povestea asta, nu m-am asteptat la astfel de atacuri, si inca din nimic. 🙁
Il rog pe comentatorul Sluga sa ma ignore pe viitor. Nu mai doresc polemici cu el, si in general cu nimeni care vine cu atacuri la persoana. Iertare. Doamne, ajuta!
Pentru “combatanti” dar nu numai:
http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2015/01/14/parintele-savatie-la-sophia-despre-sindromul-cesafac-videotranscriere-noi-trebuie-sa-mergem-impotriva-acestui-curent-de-dezorientare-a-omului/
@ Mirela
Am gresit fata de tine. Te rog sa ma ierti !
@ Mirela m am simtit si eu afectat de felul cum ai respins orice a spus @ sluga si mai ales acea “adresare” ce nu trebuie sa apara acolo unde si altii isi exprima o parere, Ce a zis el,
nu mi s a parut ceva gresit este exact felul traditional in care ar fi vorbit cineva.
Ceea ce s-a spus NU ERA ADRESAT TIE, ci spus ca principiu general, ce ar trebui facut. Poate pornind de la ce ai zis, el a afirmat ca nu trebuie sa omitem sa le spunem orice ca nu se vor speria.
Ei se tem mai mult de desenele animate idioate si nepotrivite, alea cu monstrii sau actiuni violente, sau de diferiti copii certati cu regulile de bun simt, care nu au beneficiat de vreo educatie, cu carente educative, ce apar inevitabil pe la locurile de joaca, prin scoala, pe strada, mai ales ca azi multi tineri imita niste comportamente anormale din filme, videoclipuri.
Si mie imi era frica in casa singur, sau pe intuneric dar nu pt acele invataturi, ci datorita unor cauze mai lumesti sau ca e ceva firesc. Daca cineva spune ca trebuie spus ceva copiilor, este o varianta de care se poate tine cont, dar nu trebuie sa se supere nimeni. Atitudinea sfidatoare ii face si e altii sa se simta jenati, mai ales ca nu era nimic gresit fiind un simplu raspuns…
Poate ca atitudinea asta cu “lasa-ma in pace” am mai auzit-o asa… prin fata blocului, pe la scoala, prin liceu… si poate de aceea am sesizat-o ca pe ceva nu tocmai potrivit, trebuia lasat fiecare sa-si exprime parerea…
Mai greu este sa creezi unui copil acel mediu sanatos “corect duhovnicesc” in care sa fie o dorinta personala, sa ajute in casa, sa se roage singur, stiind ca a descoperit ceva foarte important, sa se adreseze Celui care i-a dat si viata, care il poate ajuta si a creeat tot ce vedem frumos in jurul nostru. Unele invataturi sunt mai stricte, pentru ca au fost create intr-un mediu in care era un consens si nu erau atatea surse de poticnire cum e azi din cauza TV, a calculatorului, a colegilor care se lauda cu nu stiu cate jocuri, etc, atunci erau cateva repere si alea sanatoase. Azi ar trebui sa tinem cont de contextul asta plin de surse de atractie, care se opun unei dezvoltari sanatoase si de aici, intr-adevar trebuie avut grija ce trebuie spus pt ca copii sunt preocupati sa nu le iei posibilitatiile de distractie, dar cu o invatatura sanatoasa nu mai sunt atrasi de nimic din ce e fara rost.
Aici fiecare spune o parere, ca si asta…
@constantin,
Atitudinea sfidatoare ii face si e altii sa se simta jenati, mai ales ca nu era nimic gresit fiind un simplu raspuns…
Poate ca atitudinea asta cu “lasa-ma in pace” am mai auzit-o asa… prin fata blocului, pe la scoala, prin liceu… si poate de aceea am sesizat-o ca pe ceva nu tocmai potrivit, trebuia lasat fiecare sa-si exprime parerea…
Atunci de ce critici parerea mea, daca fiecare trebuie sa fie lasat sa isi exprime parerea?
Nu ce ti s-a parut ca as fi fost sfidatoare, n-am avut deloc aceasta intentie, regret ca ai preluat spusele mele in aceasta cheie, n-a fost asa. Nu stiu la ce atitudine de “lasa-ma in pace” te referi, daca e vorba de comentariul meu anterior, in care mi-am exprimat dorinta de a evita sa raspund la comentariile care mi se par a aduce a atacuri la persoana, mai pe romaneste cand cineva se ia de mine (asa cum faci tu in comentariul de mai sus), nu (doar) de opiniile mele, nu inteleg care e problema, ce anume e gresit in asta. Sa fie evitarea unor posibile conflicte o chestiune de lipsa de maturitate, asa cum (rautacios) sugerezi mai sus, sau nepotrivita? Ti se pare ok sa caracterizezi drept sfidatoare opinia altuia, in timp ce tu reactionezi la aceasta maniera? Dar daca ai simtit neaparat nevoia unei replici acide ca sa te descarci, e ok, macar sper ca te-ai linistit si te simti razbunat. :-S
Speram ca nu reincepeti…
@Sluga netrebnica,
E ok, iarta-ma si tu pe mine.
Acum ma simt si mai si vazand ca interpretezi asa ceea ce am zis, eu am mare respect pentru cine scrie, nu este insinuata aici ideea de “lipsa de maturitate” sub nici o forma, cum as putea zice vreodata asa ceva… nu este un comentariu acid, m-am uitat pe el si nu are nimic in acest fel, nici nu m-am gandit la asa ceva, ci e o parere care speram sa completeaze ceea ce s-a spus inainte. Ziceam ca m-am simtit si eu asa si atata tot, nu am atacat pe nimeni, iar pentru persoanele care scriu am o mare admiratie, ma bucur sa vad ca se scrie, dovada ca s-a aflat un eveniment de importanta chiar istorica, care ne afecteaza pe toti si pe noi si pe cei care nu isi dau seama de contextul defavorabil in care traim. Esti binevenita sa iti spui parerea despre ce se intampla, este nevoie de cineva care sa observe si sa aminteasca si celorlalti.
Aici toti suntem apropiati, bine era daca ne si vedeam cumva, dar cred ca “asta nu se poate”.
Nu iti dai seama ce deceptie poti sa ai cand, dupa acea intentie de a desfiinta ora de religie si a lasa pe drumuri acei tineri cu educatie, care predau acea ora, sa vezi cata ura, prostie (cauzata de lipsa de cunoastere), rea intentie, era in asa zisele comentarii ale prea multora, la stirile aparute in unele “publicatii” .
Aia sa vezi… si sa te deprime numarul mare de negationisti, care vazand intentia “articolului” scriau si ei mai rau. Nu credeam ca o sa mai revad ceea ce se gasea in cartile anticrestine inainte de 89. Niste texte ingrozitoare prin intentie, si egale cu zero la capitolul argumente, nici nu pot fi aduse argumente impotriva vietii si a scrierilor inspirate. Poti sa-ti arati singur obtuzitatea mentala, asa cum s-o dovedeau cu prisos cei multi, care atacau ceea ce era legat de acea ora, (singura pe saptamana).
Aici insa poti vedea oameni care gandesc frumos si corect, iar daca vine vorba de copii, poti sa le spui mai multe, sau sa tii cont de timp intelegand si contextul in care traiesc, poti sa creezi in casa o atmosfera in care sa fie favorizata intelegerea, avand si prieteni care gandesc la fel, asa cum se poate sa lasi lucrurile de la sine trezindu-te ca copii sunt straini de tine, dar foarte prieteni cu amicii sau calculatorul (teoretizez si eu). In acest context ce le zici… si aici toti au o parere, parintii spuneau ce frumos erau impletite cele spuse la biserica, cu viata de zi cu zi si daca ar comenta ei azi, ar spune in felul stiut cum trebuie educati copii, ceea ce poate ar intampina probleme, tinand cont ca copilul de azi a auzit si stie o gramada de lucruri stricatoare de suflet, deci se prinde mai greu o invatatura buna, pentru ca SUNT ALTII CARE-I STRICA MINTEA… De aici pot aparea pareri care sustin ceva, dar si altii care arata contextul profund schimbat de azi, trebuind deci sa gandesti cum sa-i spui cuiva o informatie… si cum cate bordee atatea moduri de a comenta, e normal sa fim toti o “diversitate” de pareri, care este doar la nivelul literelor.
Aici toti ne iertam asa cum s-a cerut, ne bucuram de informatiile aflate, era vorba de “un atac mediatic” la o sceneta de teatru facuta de copii si putem comenta stiind ca sunt frati care inteleg.
Asta ziceam inainte, sa vezi ce rautate exista la unii impotriva invataturii drepte, iar daca sustii ceva bun esti combatut cu ura. Aici ce se spune sunt variante care au avantajul ca te duc in aceeasi directie, dar ce zic acei indivizi este impotriva invataturii normale, ei iti neaga tot ceea ce zici… aici sunt pareri despre cat si cum sa-i spui unui copil, avand acelasi scop, acolo te combat ca persecutorii pe primii crestini, nu inteleg nimic, aici putem vedea alte si alte posibilitati de a face bine, pe cand acolo, se incearca raspandirea ideilor dusmane vietii si invataturii drepte. De aia suntem aici ca niste frati care ne mai si iertam pentru orice, urmand sa completam ceea ce ni se pare ca ar trebui zis.
Cu iertare si cu multa dragoste pentru cei de “aici”.
[…]
“Există oameni care își pierd zilele și nopțile studiind vreo știință, matematică, fizică, astronomie, istorie și altele‚ crezând că-și hrănesc sufletul cu adevărul, dar sufletul lor se vlăguiește și se chinuiește. De ce? Din pricină că nu se află adevăr acolo unde ei îl caută! Nu spun că științele n-ar putea cuprinde adevărul, ci că adesea ele îl izgonesc, înlocuindu-l cu iluzii sau cu presupuneri potrivnice adevărului.
Dar sufletul nu-l poți înșela, cum nu poți înșela pe un om înfometat, dându-i o piatră în loc de pâine. De aceea sufletul se chinuiește! Dar acestea, științele, încă par preocupări serioase.”
[…]
(Sfântul Teofan Zăvorâtul)
Sursa: http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2015/06/21/grijile-vietii-duhul-mamona-duhul-lumii-banul-ochiul-dracului-contractul-cu-dumnezeu-cautati-mai-intai-imparatia-ingrijorare-credinta-strigatul-sufletului-infometat-sufocat-ocupatii-lumesti/
MA BUCUR, PENTRU FAPTUL CA EXISTA IN ORASUL CONSTANTZA, O SCOALA UNDE SE LUCREAZA, MULT PENTRU SUFLETELE MICUTZILOR, COPIILOR, SI PRIN EI, SI PENTRU FAMILIE IN GENERAL ! FELICITARIIIIIIII SI MULT SUCCES TUTUROR CELOR, CARE MUNCESC SI TRUDESC IN ACEST LACAS, PENTRU MODELA REA PRESCOLARILOR, ELEVILOR DIN CICLU : PRIMAR SI GIMNAZIAL, SI MAI TARZIU : LICEAL SI FACULTATE ! DOAMNE AJUTA !!!
Felicit pe domnul Marcel Bouroş şi frumoasa dumnealui familie pentru tot ce au realizat prin Fundaţia care poartă numele Sfinţilor Martiri Brâncoveni – marii martiri ai neamului românesc şi ai creştinătăţii, dar mai ales pentru contribuţia pe care-o are în Şcoala Brâncovenească din oraşul Constanţa.
Serbarea şcolară de final de an 2014 de la Şcoala Brâncovenească a fost o “ iniţiativa şcolară” care trebuie admirată, nu criticată.Consider că organizarea acestui eveniment deosebit de semnificativ pentru învăţământul românesc a necesitat eforturi mari din partea conducerii Şcolii, a profesorilor ( mai ales a doamnei profesor de muzică), a celor doi preoţi, a copiilor care au muncit mult pentru a repeta jocurile de rol în prezenţa părinţilor care şi-au asumat efortul de a suporta costurile toaletelor superbe de “principi şi domniţe brâncovene” (destul de costisitoare). Am aflat din surse sigure că toate cheltuielile aferente desfăşurării evenimentului au fost suportate de către dl. Marcel Bouroş.
Mie şi altor fraţi creştini, ne-a plăcut mult serbarea de final de an 2014 de la Şcoala Brâncovenească. Apreciem la justa ei valoare piesa de teatru istoric, interpretată de către elevii Școlii „Sfinții Martiri Brâncoveni” din Constanța, în care a fost pusă în scenă execuția și martiriul lui Constantin Brâncoveanu și al celor patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Matei și Radu.
Munca/seriozitatea copiilor care au interpretat foarte bine rolurile (accepate de părinţii micilor actori – prezenţi atât la repetiţii cât şi în sala de spectacol închiriată de domnul Marcel Bouroş -exclusiv pe cheltuiala domniei sale!…) constituie o iniţiativa şcolară care trebuie omagiată şi repetată.
Învăţământul românesc are multe carenţe dar cea mai gravă problemă – violenţa sub toate formele posibile, manifestată în şcoli “ prestigioase “ de şcolari, de cadrele didactice și mușamalizată de factorii responsabili (conducerile şcolilor, inspectoratele şcolare, organele de decizie ale statului – inclusiv de organele de cercetare panală sesizate destul de rar!…) cred că ar putea fi semnificativ redusă numai printr-o învăţătură creştină.
Sunt total împotriva celebrării Halloween-ului în școli! Acesta a devenit un fenomen uşor acceptat de învăţământul românesc în cadrul căruia copiii se îmbracă în monștri sau vampiri, se stropesc pe față cu “sânge” fals, fără ca cineva să fie criticat dur sau atacat cum s-a întamplat în cazul domnului Marcel Bouroş care a înfiinţat o şcoală şi o grădiniţă creştină cu bani curaţi, câştigaţi cinstit prin munca/sacrificiul dumnealui.
Un astfel de OM trebuie cinstit de tot neamul românesc şi nu doar de cei care mai luptă sub stindardul creştinătăţii!
Domnul Marcel Bouroş este stropit cu veninul urii de psihopaţii care nu au avut privilegiul de a-l cunoaşte la dumnealui acasă, trudind cu familia sa la toate activităţile pe care le conduce în oraşul Constanţa pentru că se “ridică deasupra suişurilor şi coborâşurilor vieţii”.
Admir toate activităţile pe care le conduce domnul Marcel Bouroş pentru că sunt remarcabile, dar le ador pe cele desfăşuarte de dumnealui în cadrul fundaţiei Sfinţilor Martiri Brâncoveni – unii din cei mai mari martiri ai neamului românesc şi ai creştinătăţii care sunt cu adevărat prestigioase.
Regret că nu le-am putut oferi celor patru copii ai mei posibilitatea să studieze într-o şcoală ortodoxă, aşa cum este Şcoala Brâncovenească din oraşul Constanţa, precum şi faptul că nu-mi permit mutarea familiei la Constanţa pentru a trăi în preajma unor creştini adevăraţi ca dl. Marcel Bouroş pe care nu am avut prilejul să-l cunosc personal, ci prin fraţii creştini din preajma domniei sale.
Mă rog Sfinţilor Martiri Brâncoveni să răplătească osteneala domnului Marcel Bouroş –creştinul care nu se sfieşte să-şi mărturisească evlavia pentru martiriul grozav al acestor mari martiri ai neamului românesc şi ai creştinătăţii, iar atacurile demonizaţilor “români”ce vădesc neputinţele acestora, să fie iertate!
Cu deosebită stimă şi profundă recunoştinţă pentru tot ceea ce face domnul Marcel Bouroş în şcoala ortodoxă pe care a fondat-o, d-na Chira