LISTA ORORILOR. Care sunt MASURILE DIKTATULUI GERMANIEI asupra GRECIEI. Austeritate, privatizare si OFICIALIZAREA CEDARII SUVERANITATII NATIONALE

13-07-2015 6 minute Sublinieri

merkel-tsipras

În schimbul unui nou ajutor de peste 80 de miliarde de euro și al unei reeșalonări a datoriei, Grecia intră sub tutela Troicii și are de implementat un set de măsuri atât de dure încât au fost botezate de către Der Spiegel „Lista Ororilor”.

La o săptămână de la victoria sa la referendum, Alexis Tsipras iese dintr-un summit maraton de 17 ore acceptând un set de măsuri mult mai dure decât cele respinse de alegătorii greci duminica trecută, scrie Le Figaro.

Mai rău, liderul Stângii radicale, care a fost ales în ianuarie promițând măsuri anti-austeritate, se întoarce acasă purtând un jug și mai împovărător. Grecii, care îi detestau pe „oamenii în negru”, așa cum îi numiseră pe cei angajații FMI detașați în ministerele lor, se vor reîntâlni cu aceștia.

Acesta este prețul pe care Grecia trebuie să-l plătească pentru a scăpa de ieșirea din Zona Euro, care a fost mai aproape ca niciodată. Un preț cu atât mai scump cu cât cele șase luni de negocieri sterile au adus Grecia în incapacitate de plată față de FMI, au golit băncile de lichidități și au paralizat economia.

În schimb, Atena primește un program de ajutor financiar de 82 – 86 de miliarde de euro pe trei ani. Suma s-a umflat pe parcursul ultimelor săptămâni, într-atât de mult s-a degradat situația sistemului bancar.

În sumă intră și 25 de miliarde de euro necesari recapitalizării băncilor, așa cum a precizat Angela Merkel la conferința de presă finală, după o noapte albă de discuții dure.

Ajutorul va fi vărsat prin intermediul Mecanismului European de Stabilitate, girat de cele 19 state din Zona Euro, dar și de FMI, pe care Grecia voia să-l scoată din ecuație și nu a reușit.

Guvernul de la Atena „a dus până la capăt o luptă dreaptă” care s-a soldat cu „un acord dificil”, dar care garantează „stabilitatea financiară” și relansează Grecia, a declarat luni premierul Tsipras.

Într-un discurs care s-a dorit entuziast pentru a ascunde înfrângerea, Tsipras a adăugat:

„Majoritatea poporului grec va susține acest efort (…), vom continua să ne batem” pentru „reformele radicale de care Grecia are nevoie.”

Și președintele Franței, François Hollande, în calitate de aliat declarat al lui Tsipras, a încercat să scoată în evidență părțile luminoase ale acordului, mai ales „o reprofilare a datoriei”Atenei, „printr-o prelungire a scadențelor și o negociere a dobânzilor”.

Într-adevăr, cea mai mare victorie cu care Tsipras se poate lăuda este angajementul unei restructurări a datoriei de 320 de miliarde de euro. Însă liderul Syriza este departe de pretenția de a fi ștearsă o parte din datoria Greciei. Angela Merkel, pe post de cerber al respectării regulilor, a reamintit că restructurarea datoriei era prevăzută în concluziile Eurogrupului din noiembrie 2012. Aceasta putea fi luată în calcul cu condiția ca țara debitoare să revină la un excedent durabil și să respecte cu strictețe reformele cerute de creditori.

Merkel a afirmat:

„Va fi o perioadă de grație prelungită și o prelungire a maturităților datoriei, însă o reducere nominală (o ștergere – n.r.) nu intră în vederile noastre.”

Însă înainte de o discuție despre restructurarea datoriei, Grecia va trebui să implementeze de urgență o serie de reforme dure. Atât de severe, încât Der Spiegel le-a numit „Lista Ororilor”. Într-un calendar deosebit de strâns, guvernul lui Tsipras va trebui să adopte înainte de ziua de joi o creștere a TVA-ului, o reformă a pensiilor (inclusiv o majorare a vârstei de pensionare), o reformă a institutului național de statistică.

Merkel a insistat pe respectarea angajamentelor:

„Cele trei instituții (Comisia Europeană, Banca Centrală a Europei și Fondul Monetar Internațional – supranumite Troica) vor confirma dacă ceea ce a fost convenit a fost pus în practică în mod corespunzător.”

În fine, cancelara a vorbit despre crearea unui fond de privatizare de 50 de miliarde de euro. Acesta va gira activele publice și privatizarea lor, urmând ca banii să servească la plata datoriei.

Tsipras s-a bătut pentru ca cifra de 50 de miliarde de euro să nu apară în textul final. Zadarnic. O parte din acest fond – 12 miliarde – va fi consacrată investițiilor directe pentru sprijinirea creșterii economice. Însă premierul grec a obținut ca acest fond să nu fie deschis la Luxemburg (așa cum dorea Germania), ci în Grecia, pentru a o scuti de o umilință suplimentară.

Potrivit Le Monde, asupra lui Tsipras s-ar fi făcut presiuni și pentru schimbarea configurației politice a majorității givernamentale. Astfel, el ar trebui să se debaraseze de formațiunile de extremă stânga și să-i coopteze pe parlamentatii To Potami, formațiune de centru.

  • Adevarul financiar: 

Cele 12 munci ale lui Tsipras: Grecia renunță la suveranitate și intră sub controlul total al birocraților

Grecia a avut de ales între a-și ceda suveranitatea către Comisia Europeană sau să fie scoasă pe tușă cinci ani, un Grexit camuflat, sau mai bine zis, un eufemism pentru excluderea totală din clubul statelor care împart moneda unică.

Acordul încheiat în final la întâlnirea Eurogroup, Grecia a acceptat 12 condiții mult mai restrictive decât cele ce erau specificate în cererile anterioare pentru a putea beneficia de un plan de ajutor financiar din partea Troika, estimat în prezent le peste 80 de miliarde de euro. Astfel, lipsită de orice încredere din partea UE că va respecta termenii în care a fost făcută înțelegerea, Grecia a intrat sub control total al birocraților de la Bruxelles.

  1. Eficientizarea sistemului de colectare a Taxei pe Valoarea Adăugată
  2. Extinderea bazei de impozitare prin eliminarea majorității categoriilor scutite în prezent
  3. Sustenabilitatea sistemului de pensii
  4. Adoptarea unui nou cod de procedură civilă
  5. Întărirea independenței juridice pentru ELSTAT – Oficiul de Statistică Național elen
  6. Punerea în aplicare integrală a sistemului de reducere automată a cheltuielilor
  7. Transpunerea Directivei Europene privind rezolutia bancara in termen de cel mult o saptamana, cu sprijin din partea Comisiei Europene.
  8. Privatizarea rețelei nționale de transport a energiei electrice
  9. Luarea de măsuri drastice pentru eliminarea creditelor neperformante
  10. Asigurarea independenței politice și juridice a organismului pentru privatizare – TAIPED
  11. Depolitizarea administrației grecești. Guvernul grec se angajează să reduca și mai mult costurile administratiei greaca, in conformitate cu un program stabilit cu institutiile;
  12. Întoarcerea membrilor instituțiilor finanțatoare (UE, FMI și BCE) la Atena. Guvernul trebuie sa se consulte si sa obtina acordul institutiilor internationale pentru toate proiectele legislative din domeniile relevante.

Pentru garanții, Grecia este nevoită să pună activele sale cele mai valoaroase sub conducerea unei companii de administrare, independentă de guvernul și parlamentul elen. Valoarea activelor care for intra sub tutela companiei de adiministrare este estimată la aproximativ 50 miliarde de euro. Aceste active vor forma un fel de colateral pentru împrumuturile de urgență ce urmează a fi date Greciei. Activele vor rămâne în proprietatea Greciei, dar managementul va fi supervizat de către Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții.

Dacă n-ar fi acceptat aceste condiții draconice, Grecia ar fi fost “exclusă pentru o perioadă de cinci ani din zona euro, cu posibilitatea restructurării datoriei externe”.

Ce companii de stat trebuie să privatizeze Grecia pentru a supraviețui

Pentru a avea șanse de supraviețuire, Grecia trebuie să reia programele de privatizare a marilor companii de stat, aflate în desfășurare, dar nefinalizate din cauza crizei și a negocierilor fără sfârșit.

Grecia a continuat în acest an discuțiile pentru vânzarea unor active strategice cum ar fi portul Piraeus, cel mai mare din ţară, sau 14 aeroporturi regionale. Și asta în condițiile în care, la venirea la putere, Guvernul de stânga al partidului Syriza își luase angajamentul de blocare a privatizărilor, nota în luna mai Bloomberg.

Pe lista de privatizare a Guvernului Tsipras sunt în principal companii din zona infrastructurii de transport, dar este luată în calcul și vânzarea de acțiuni ale companiei de distribuție a gazelor naturale din Grecia, Desfa.

Portul Piraues, negocieri fără sfârșit

Ministrul grec al economiei, George Stathakis, anunțase inițial, în februarie, că ar vrea să renunţe la vânzarea portului Piraeus. Asta în condițiile în care, în iunie anul trecut, Guvernul Samaras discuta pentru privatizarea celui mai mare port grecesc cu cinci grupuri, între care China Cosco, Ports America Groups Holding şi Utilco Emerging Markets, care îşi exprimaseră interesul pentru acest obiectiv.

Însă, în urmă cu mai bine de o lună, Fondul elen pentru dezvoltarea activelor, care vinde active imobiliare, de infrastructură şi alte proprietăţi ale statului, le-a transmis eventualilor cumpărători o ofertă revizuită de vânzare a unei participaţii la Piraeus Port Authority.

Investitorii pot cumpăra 51% din acţiunile administratorului celui mai mare port din Grecia, după ce, în varianta inițială, grecii ofereau spre vânzare un pachet de 67% din acțiuni.

Potrivit noilor condiții de privatizare, cumpărătorii nu vor avea acces la administrarea serviciilor de feriboat, aşa cum era prevăzut iniţial. Ținta propusă de greci pentru privatizarea portului Piraeus este finele acestui an.

 Oferte rămase în aer

Pe lista Fondului se mai află și 14 aeroporturi regionale, pentru care compania germană Fraport a făcut deja o ofertă de 1,2 miliarde de euro, pentru o concesionare pe o perioadă de 40 de ani.

Pe lângă acești bani, nemții au mai promis să plătească o taxă anuală de leasing garantat de 22,9 milioane de euro, dar și să facă investiții de 330 de milioane de euro în următorii patru ani.

Fondul intenţionează să aplice o schemă de concesionare a aeroporturilor, astfel încât autorităţilor statului şi celor locale nu doar să le fie permis să păstreze o participaţie mică la acestea, dar și să aibă o anumită implicare în administrarea lor.

O altă tranzacție în discuție ar fi terenul pe care se află vechiul aeroport din Atena, Hellenikon, considerat unul dintre cele mai mari spații urbane din Europa. O primă ofertă de 915 milioane de euro a fost făcută încă de anul trecut de Lamda Development, sumă care ar urma să fie completată de o investiție de 1,2 miliarde de euro în infrastructură, mai scrie Bloomberg .

Interes scăzut pentru utilități

După ce a luat decizia să înceapă negocierile pentru privatizări, actualul Guvern de la Atena a scos de pe lista de vânzări compania de apă, cea de poștă și cea de distribuție a energiei, aflate toate pe lista executivului condus de Samaras.

Totuși, grecii nu exclud să fie reluate discuțiile pentru privatizarea companiei de distribuție a gazelor naturale, Desfa. Guvernul elen ia în calcul vânzarea unei participații de 49% către grupul State Oil din Azerbaidjan (Socar). Inițial se vorbea de 66% din acțiuni.

Acordul dintre Socar și Desfa nu a fost însă parafat, deoarece contractul a ajunds în atenția Comisiei Europene, care a demarat o investyigație pe fondul îngrijorărilor că tranzacția ar putea să  conducă la creşterea preţurilor pentru consumatori.

Socar curtează Desfa încă din 2013, când a făcut și o ofertă de 400 de milioane de euro pentru un pachet de 66% din acțiuni. Desfa este atractivă pentru că deţine şi operează reţeaua de distribuţie a gazelor naturale din Grecia, precum şi singurul terminal gaz natural lichefiat (GNL) al țării.


Categorii

1. DIVERSE, Germania, Grecia, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Actualitate

Comentarii

45 Commentarii la “LISTA ORORILOR. Care sunt MASURILE DIKTATULUI GERMANIEI asupra GRECIEI. Austeritate, privatizare si OFICIALIZAREA CEDARII SUVERANITATII NATIONALE

VEZI COMENTARII MAI VECHI << Pagina 2 / 2 >>

  1. d’ale carnavalului pe twitter:
    “Let the country that is without economic sin throw the first stone. Polls and media accounts, as well as reports from expert forums, suggest that Germans see a moral argument for subjecting Greece to greater austerity and withholding forgiveness of its debts. It’s a simple sentiment: Greece behaved badly, lived beyond its means, and must now pay. But here’s the secret hiding in plain sight: Germany did exactly the same thing.”
    http://foreignpolicy.com/2015/07/16/germanys-moral-obligation-to-greece-eurozone/?utm_content=buffer3a6c2&utm_medium=social&utm_source=twitter.com&utm_campaign=buffer

  2. Pingback: GRECIA SUB TUTELA – o analiza economica. “Nici-o tara nu ar trebui sa intre vreodata intr-o uniune momentara ca zona euro” | Cuvântul Ortodox
  3. Pingback: GRECIA: CIRC GAY SI DISPERARE SOCIALA. SYRIZA a CAPITULAT TOTAL in fata TROICII, batandu-si joc de ideea de ALTERNATIVA la NEOLIBERALISMUL AUSTERITATII/ AUSTRIA cere excluderea GRECIEI din SCHENGEN, in timp ce GERMANIA face concesii TURCIEI/ De ce nu este
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare