Avertismentul lui Marmureanu: URMEAZA UN CUTREMUR FOARTE ADANC. Oprescu continua pregatirile pentru “evenimente nefericite”

• Mediafax: Mărmureanu: Urmează un cutremur foarte adânc, aşa rezultă din analizele noastre

Un cutremur “foarte adânc” ar urma să se producă în Vrancea, zona de risc fiind sudul Moldovei şi mai puţin Capitala, a declarat, în emisiunea “După 20 de ani” difuzată duminică de Pro TV, prof. Gheorghe Mărmureanu, care a precizat că “aşa rezultă din analizele” făcute.

“Eu am spus că urmează acum un cutremur foarte adânc. Aşa rezultă din analizele noastre. Poate să fie tip ’40 sau poate să fie tip 1802″, a spus în emisiunea “După 20 de ani” de la Pro TV directorul onorific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP), prof. Gheorghe Mărmureanu, referindu-se la seismele produse, tot în Vrancea, în 1940 şi 1802, care s-au produs la adâncimea de 150 de kilometri şi au avut magnitudinea de 7,7 grade, respectiv 7,9 grade pe scara Richter.

Întrebat despre zonele de risc în cazul unui astfel de seism, Mărmureanu a menţionat sudul Moldovei (Focşani, Bacău, Galaţi), Tulcea, dar şi Basarabia şi zona portului Odessa din Ucraina.

“În acest caz, Moldova apare, Basarabia, Chişinău, Odessa. În România, este vorba despre Focşani, Bacău, mai puţin Iaşiul. Bucureştiul va fi mai puţin, din punctul meu de vedere. Asta v-o spun că inginer constructor. (…) Galaţi, Tulcea...”, a spus prof. Gheorghe Mărmureanu.

În acelaşi context, el a menţionat ce urmări au avut asupra mănăstirilor din nordul Dobrogei cutremurul de adâncime mare din 1940 şi cel din 1977, produs la 94 de kilometri.

“Vreau să vă dau o informaţie foarte importantă. Toate mănăstirile din nordul Dobrogei, în 1940, au fost dărâmate. În 1977, n-au avut nimic”, a spus Mărmureanu.

Prof. Gheorghe Mărmureanu s-a referit în emisiune şi la cutremurele de cel mult 7 grade pe Richter, subliniind că acestea, în mod normal, nu produc victime şi nici pagube materiale.

“Putem avea cutremure până în 7, am spus-o oricând, cel puţin în ultimii cinci-şase ani. Un cutremur poate fi în orice zi, în orice noapte. Un cutremur de până în 7 şi chiar 7 nu produce pierderi de vieţi omeneşti şi nici de bunuri materiale”, a spus el.

În 6 octombrie, în Vrancea s-a produs un cutremur de 5,5 grade pe scara Richter, cel mai mare din ultimii patru ani. Seismul a fost simţit şi la Bucureşti, dar şi în nordul Bulgariei şi în Republica Moldova.

• RTV: Elevii şi profesorii din Capitală vor învăţa într-un simulator ce să facă în caz de cutremur

Elevii şi profesorii din Bucureşti vor învăţa cum să se comporte în caz de cutremur într-un container special care simulează seisme şi care va fi “plimbat” prin toate unităţile de învăţământ, potrivit primarului general Sorin Oprescu.

“Este o maşină specială care simulează cutremurele şi dorim să o plimbăm prin toate şcolile, în aşa fel încât, împreună cu profesorii, elevii să ştie ce au de făcut dacă se întâmplă un cutremur dimineaţa sau seara. Este o maşină care se amenajează. Poţi amenaja o sală de clasă sau un spaţiu cu birouri într-un container de-ăsta special, care simulează cutremurele. Trebuie să-i obişnuim şi cu evenimente de-astea nefericite. Asta la anul. Am vorbit cu primarul din Ankara. Ei au trei sau patru astfel de maşini”, a declarat Oprescu.

În acelaşi context, edilul-şef al Capitalei a precizat că săptămâna viitoare vor începe lucrările de săpare pentru patru puţuri din care să fie asigurate rezerve de apă, în cazul unui dezastru natural, la centrele de prim ajutor ce vor fi amenajate în şcoli.

“Încep băieţii aceia, de săptămâna viitoare, cu patru locaţii de săpat puţurile alea. Undeva spre sfârşitul lui ianuarie, începutul lui februarie, suntem gata cu astea. Avem de adăugat generatoarele (de energie – n.r.) şi tot ceea ce înseamna pregătirea. Nu ştiu cât s-a cheltuit, (…) mult mai puţin oricum decât o viaţă de om ce poate fi salvată”, a spus primarul general.

Potrivit unui protocol încheiat cu Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB), Primăria Capitalei vrea să amenajeze 12 centre de prim ajutor în cazul unor dezastre, în tot atâtea şcoli care au săli de sport.

Municipalitatea precizează că dotarea sălilor de sport din şcoli va cuprinde, astfel, echipamente şi lucrări specifice aferente situaţiilor de urgenţă: 12 puţuri de mare adâncime pentru captare apă potabilă, 420 de pǎturi din lână, 1.960 de paturi pliante, 14 generatoare pentru puţuri şi iluminat, 145 de tărgi sanitare, 550 de lenjerii de pat, 2.000 de truse de supravieţuire, nouă containere, 130 de lanterne, 12 corturi pentru adăpostire suplimentare sălilor de sport şi 8 tunuri de aer cald.

Unităţile de învăţământ din protocolul încheiat cu ISMB sunt Colegiul Tehnic de Material Rulant pentru Transporturi Feroviare, Şcoala nr. 45 “Titu Maiorescu”, Şcoala nr. 40, Colegiul Naţional “Iulia Haşdeu”, Şcoala nr. 80, Colegiul Tehnic “Anghel Saligny”, Şcoala nr. 96, Şcoala nr. 165, Şcoala nr. 103, Şcoala nr. 143, Şcoala nr. 117 şi Liceul Teoretic “Eugen Lovinescu”, fiind alese câte două în fiecare sector.

Potrivit Primăriei Capitalei, capacitatea de campare, în situaţii de urgenţă, în aceste şcoli şi în corturile adiacente este de peste 3.000 de persoane.