Martin Kulldorff, epidemiolog la Harvard și co-inițiator al Declarației de la Barrington: LOCKDOWNUL ESTE UN EXPERIMENT ÎNSPĂIMÂNTĂTOR. Actualele politici de blocare PRELUNGESC, de fapt, epidemia, și îi lovesc pe cei săraci
SPIKED:
Lockdown-ul este un experiment înspăimântător
9 OCTOMBRIE 2020
Martin Kulldorff, epidemiolog la Harvard, despre Declaraţia de la Great Barrington şi motivele pentru care închiderile afectează sănătatea publică
Închiderile din întreaga lume au fost justificate pe baza „Științei”. Dar acum un grup de experţi eminenți în boli infecțioase s-au reunit pentru a semna Declarația de la Great Barrington, solicitând încetarea blocajelor și alocarea mai multor resurse pentru protejarea celor vulnerabili. Unul dintre cei trei semnatari principali este Martin Kulldorff, profesor de medicină la Harvard Medical School. Publicaţia spiked i-a adresat câteva întrebări pentru a afla mai multe.
spiked: Care este îngrijorarea dvs cu privire la lockdown și ce v-a făcut să semnaţi Declarația de la Great Barrington?
Martin Kulldorff: Mass-media sugerează că există un consens științific în favoarea închiderilor, însă nu aceasta este situaţia în fapt. Mă preocupă două aspecte. Unul este despre pagubele colaterale aduse de închideri altor aspecte ale sănătății publice. Un principiu de bază ale sănătății publice este că nu îţi direcţionezi atenţia asupra unei singure boli – trebuie să priveşti sănătatea ca pe un ansamblu, să iei în calcul inclusiv tot felul de boli, pe o perioadă lungă de timp. Nu asta s-a făcut cu Covid-19. În calitate de om de știință în domeniul sănătății publice, este uimitor să văd cât de concentrați sunt oamenii asupra acestei unice boli și pe termen scurt. Prejudiciile colaterale sunt foarte tragice: rezultatele bolilor cardiovasculare sunt mai grave, screening-ul cancerului este în cădere și există, de pildă, şi probleme de sănătate mentală.
A doua mea preocupare este că, chiar și atunci când punem sănătatea publică în ansamblu de o parte și ne concentrăm doar pe Covid, abordarea actuală nu are sens. Am încercat să aplatizăm curba în primăvară pentru a nu supraîncărca spitalele și asta a reușit în aproape fiecare țară. Dar încercarea de a curma boala prin urmărirea contactelor, testare și izolare, împreună cu lockdown-uri severe, nu va rezolva problema. Doar va împinge lucrurile mai departe, în viitor.
spiked: Cum ar trebui să abordăm virusul, mai degrabă?
Kulldorff: Nu ar trebui să nu facem nimic și doar să lăsăm Covid să se desfăşoare prin societate. Dar nici nu ar trebui să facem un blocaj general. Chiar și cu un lockdown, vom avea în continuare o mulțime de oameni, tineri și bătrâni, care vor suferi de această boală și o mulțime de oameni în vârstă vor muri. Cheia minimizării mortalității pe termen lung este să facem ceea ce noi, în declarație, numim „protecție focalizată”: concentrarea eforturilor asupra persoanelor cu risc ridicat și lăsarea tinerilor să își trăiască viața în mod normal. Tinerii ar trebui în continuare să se spele pe mâini și să rămână acasă când sunt bolnavi. Dar ar trebui să poată avea învăţământ cu predare faţă-în-faţă în școli și universități și să li se permită să participe la activităţi sportive și așa mai departe. Restaurantele ar trebui să poată fi deschise.
În acest scenariu, dacă protejăm persoanele în vârstă într-un mod mai eficient, foarte puțini vor fi infectați. În caz contrar, mulți tineri vor fi infectați. Schimbarea balanţei infecției înspre cei tineri va reduce drastic mortalitatea. Nu putem proteja complet persoanele în vârstă, dar, cu cât prelungim mai mult pandemia, cu atât va fi mai dificil să o facem. Ele sunt, de fapt, mai bine protejate dacă nu avem lockdown-uri.
Oricine poate fi infectat. Dar știm că există o diferență de risc între grupele de vârstă. Și nu este doar un grad de risc în exces multiplicat de două ori, de cinci ori sau chiar de 10 ori. Nici măcar de 100 de ori. Diferența de risc între cei mai în vârstă și cei mai tineri este de peste 1000 de ori. Asta este imens.
Covid-19 este dușmanul nostru și trebuie să-i folosim punctele slabe. Covidul nu este o boală periculoasă pentru tineri. Pentru copii, este mult mai puțin periculoasă decât gripa sezonieră. De exemplu, Suedia a fost singura țară care a ținut școlile deschise pe toată perioada pandemiei în primăvară. N-au folosit măști și nici distanțare socială. Din 1,8 milioane de copii au existat fix zero decese din cauza Covid-19 în această perioadă. Și au existat doar câteva cazuri de internare în spital. A fost mult mai ușoară decât gripa sezonieră.
spiked: Ați descris riscurile pe care le prezintă Covid pentru diferite grupe de vârstă. Dar nu există şi situaţia în care neajunsurile lockdown-urilor să fie răspândite diferenţiat?
Kulldorff: Este adevărat, cu siguranţă. Închiderile sunt un ghinion dublu pentru clasa muncitoare. În ceea ce privește Covid în sine, protejăm studenții cu risc scăzut şi pe cei a căror profesie le permite să lucreze de acasă, în timp ce oamenii din clasa muncitoare trebuie să meargă la muncă. Practic trădăm clasa muncitoare, protejându-i pe aceia dintre noi care sunt mai privilegiați. Clasa muncitoare poartă povara generării imunității care în cele din urmă ne va proteja pe toți.
Pagubele colaterale ale închiderilor afectează şi clasa muncitoare. Este mai puţin probabil ca aceia dintre noi care pot lucra de acasă să-și piardă slujba. Dar dacă lucrezi ca ospătar într-un restaurant, de exemplu, este diferit. Și, evident, clasa muncitoare are o plasă de siguranță mult mai mică. Cei mai privilegiați pot suporta cu mai multă ușurință o lovitură pe plan financiar. Dar clasa muncitoare nu are acel lux.
spiked: Un lucru care nu este menționat în Declarație este testarea în masă și urmărirea contactelor. Aceasta pare a fi o latură majoră a strategiilor majorității guvernelor. Guvernul britanic, de exemplu, a cheltuit mai mult pentru sistemul său de urmărire a contactelor decât a cheltuit pentru Jocurile Olimpice din 2012. Crezi că acest lucru va funcționa sau este greșit?
Kulldorff: În primul rând, urmărirea contactelor, testarea și izolarea cazurilor, acestea sunt metode bine stabilite în controlul bolilor infecțioase. În unele boli este un instrument indispensabil. Dar nu folosim această metodă pentru gripa anuală. Nu funcționează în situaţia asta. Și nu funcționează dacă Covid dacă s-a răspândit deja în rândul populației, în absența măsurilor de lockdown.
Pentru casele de bătrâni, testarea este crucială. Dacă personalul a avut deja Covid și este imun, nu este nevoie să-l testăm. Dar cei care nu au avut ar trebui să fie testați frecvent, deoarece altfel ar putea infecta rezidenții care prezintă un risc mai mare. Testarea este, de asemenea, importantă în cadrul spitalelor. Există, de asemenea, un motiv pentru testarea aleatorie, nu atât pentru a ști dacă o anumită persoană este infectată, cât pentru a urmări răspândirea bolii în societate.
Pe de altă parte, nu există un motiv legate de sănătatea publică pentru testarea în masă a studenților sau a copiilor. Este doar dăunător și îi face pe oameni să se teamă, însemnând că școlile ajung să fie închise.
spiked: Unii oameni susțin că va dura prea mult pentru a obține imunitatea de turmă. Ce părere aveți despre această chestiune?
Kulldorff: Avem imunitate de turmă pentru mulți alți agenți patogeni, obţinută fie prin vaccinuri, fie, cum este în majoritatea cazurilor, prin infectare în mod natural. Prin urmare, este absurd și ignorant să credem că nu se va întâmpla pentru Covid. Este adevărat că nu știm cât durează imunitatea la Covid. Pentru unele infecții, cum ar fi pojarul, avem imunitate pe tot parcursul vieții. Dar pentru altele, nu. Totuşi, dacă o să avem din nou pe Covid peste câțiva ani, probabil că va fi mult mai uşor decât prima dată.
Nu vom scăpa niciodată de Covid. Va fi endemic, la fel ca alte coronavirusuri. Dar un lucru care face o mare diferență este că în fiecare an se nasc oameni noi. Sunt susceptibili la Covid, dar pentru copii este o boală foarte ușoară. Acesta este un avantaj pe care îl avem în lupta împotriva Covid în comparație cu, să zicem, pojarul, care este o boală foarte serioasă pentru copii. Dacă privești pe termen lung, dacă toată lumea face Covid în copilărie, nu va fi o problemă majoră.
spiked: Oamenii au pierdut din vedere imaginea de ansamblu? Se pare că există puține îngrijorări cu privire la ceea ce ar putea însemna măsurile actuale peste 10 ani sau chiar cu privire la orice analiză a modului în care am abordat situațiile de urgență din domeniul sănătății publice în trecut.
Kulldorff: Este un experiment unic și este un experiment îngrozitor. Sunt uimit – la fel ca şi mulți dintre colegii mei – de atenţia totală acordată acestei boli. Într-un scurt timp, aruncăm toate principiile sănătății publice pe fereastră. Majoritatea țărilor din Europa au avut un plan de pregătire pentru pandemie care nu recomanda lockdown-urile, ci a propus în schimb o strategie bazată pe evaluarea riscurilor pentru a proteja persoanele cu risc ridicat, care este, de fapt, acelaşi lucru ca protecția ţintită pe care am propus-o în Declarația de la Great Barrington. Prin urmare, ceea ce propunem nu este nimic revoluționar. Mulți oameni au pledat pentru aceasta de-a lungul acestei pandemii, dar nu au primit prea multă atenție.
spiked: Credeţi că există pericolul ca măsurile actuale să devină modalitatea standard pentru a face față crizelor sanitare?
Kulldorff: Nu, pentru că va deveni atât de clar că ceea ce am făcut a fost o mare greșeală. Ceea ce mă îngrijorează este că încrederea în știință și oameni de știință, care fusese deja lovită, se va pierde şi mai mult. Acest lucru este îngrijorător atunci când ne gândim la viitoarele crize legate de sănătate. De exemplu, unele persoane din Statele Unite nu vor să discute cu departamentul de sănătate publică despre urmărirea contactelor. Nu vor să divulge informații personale, deoarece există o mare lipsă de încredere între autoritățile din domeniul sănătății publice și public. Acesta este un lucru foarte rău, deoarece urmărirea contactelor este esențială pentru abordarea unor boli. Să presupunem că peste doi ani avem un alt agent patogen, pentru care avem nevoie de urmărirea contactelor. Și să zicem că oamenii nu vor vrea să coopereze cu agențiile de sănătate publică – acest lucru ar putea avea efecte extrem de vătămătoare.
.. consens al experților în boli infecțioase sau neurologice? https://m.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/care-sunt-simptomele-cetii-din-creier-pe-care-le-au-unii-pacienti-de-covid-vlad-ciurea-nu-fortati-creierul-cu-medicamente-1383406
Lumea pare din ce în ce mai aproape de un Alzheimer generalizat. Când omul uită chipul celui drag și apropiat, uită să lege cuvinte, uită să meargă, să mănânce, să se îmbrace, să respire.. nu mai e nevoie de cip implantat.
postare recenta pe un post mic TV din America: doctori care spun altceva… inclusiv ca n-ar trebui sa purtam masca
https://www.youtube.com/watch?v=gdRuJDMF9Og
[unii spun ca tratamentul din timp ar fi solutia de urmat, nu statul acasa, pana boala se agraveaza. Sustin ca ar fi avut mult succes deocamdata, si ca nu trebuie sa ne temem de virus.]