De ce ar trebui să punem sub semnul întrebării narațiunea măștilor/ STUDIU CDC: majoritatea respondenților infectați cu COVID ar fi purtat întotdeauna MASCA

14-10-2020 4 minute Sublinieri

The American Conservative:

De ce ar trebui să punem sub semnul întrebării povestea măștilor

Brian Jones, 9 octombrie 2020

În ciuda tuturor îndreptățirilor științifice clamate de susținătorii săi, este destul de evident că obsesia măștii este o temă psihologică.

Recenta noastră călătorie anuală de vară înapoi în orașul meu natal Cleveland (Ohio) ne-a dus prin Nashville. În timp ce așteptam să intru în camera noastră de hotel, am observat o femeie intrând în holul hotelului. Dacă ar fi să ghicesc, aș spune că eram la aproximativ 5-6 metri unul de altul. Când m-am întors spre ea, cu masca sub bărbie, ea s-a uitat la mine și a făcut următoarea declarație tuturor celor care o puteau auzi: „În niciun caz nu voi sta vreodată lângă cineva care nu poartă mască. Când ai terminat cu tipul ăsta, poți veni să mă scoți afară.” Și chiar săptămâna trecută, în timp ce eram la magazinul alimentar, am trecut pe lângă un tânăr pe unul dintre culoare. Când a văzut că nu port mască (iar el purta), a urmat o întâlnire interesantă. În timp ce treceam unul lângă celălalt, el a făcut un fel de îndoire laterală care i-a permis să „evite”. Aparent, mișcarea în stil Matrix i-a permis să se ferească de a prinde SARS-COV-2.

Pare îndreptățit să presupunem că aceste întâlniri nu sunt singulare. Ceea ce dezvăluie astfel de incidente este caracterul profund psihologic care însoțește problema măștilor. Cel puțin în America, avem cu siguranță o situație în care există un spectru destul de larg de măsuri privind purtarea măștilor. Unele companii și instituții pot fi mai puțin stricte decât altele în privința implemantării acestor măsuri, în funcție de statul în care locuim. Și chiar în interiorul unui anumit stat, tind să existe variații semnificative. În Houston, de exemplu, locuind în districtul Montgomery poți avea o experiență destul de diferită în legătură cu SARS-COV-2 comparativ cu districtul Harris.

Chiar și ținând cont de toate aceste diferențe naționale și locale, cerința de a purta mască în America este, în mare, universal respectată. Iar unul dintre principalele motive pentru care aceasta se întâmplă este narațiunea predominantă care însoțește eficiența măștilor. Această narațiune specială merită explorată pe scurt.

Traiectoria narațiunii predominante pornește de la subminarea încercărilor de a pune sub semnul întrebării eficiența măștilor. În cel mai bun caz, multe dintre informațiile referitoare la eficacitatea măștilor pentru încetinirea transmiterii unui virus respirator precum SARS-COV-2 au fost destul de limitate. De fapt, potrivit dr. Marilyn Singleton, licențiată în medicină și drept, recomandarea de a universaliza portul măștii „a fost făcută fără o singură lucrare științifică sau alte informații furnizate care să demonstreze că măștile din pânză oferă cea mai mică protecție respiratorie”. Deoarece în afirmațiile susținute de autorități despre măști vedem că adevărul joacă un rol secundar, atunci structura narațiunii, așa cum o experiem, poate deveni acum puțin mai clară.

Mai presus decât orice altă trăsătură, caracterul psihologic al purtării măștii este determinant. Cu alte cuvinte, cel mai puternic efect al purtării unei măști este satisfacția psihologică și sentimentul de siguranță pe care o oferă individului.

Arthur Allen a scris exact despre acest subiect atunci când a opus narațiunile din jurul gripei asiatice din 1968 și al gripei porcine din 2009. Pentru Allen:

Modul în care clasificăm ceea ce se petrece în jurul nostru poate afecta profund percepția noastră asupra riscului. În 1968, americanii nu fuseseră expuși unui flux constant de știri tulburătoare despre un virus al gripei aviare din Asia. Pandemia nu a fost un cuvânt de uz casnic asociat cu teroarea și globalismul, așa cum este acum. Deși mulți au observat că anul 1968 a fost un an de gripă severă, majorității dintre noi i-a lipsit o etichetă catastrofică sub care să plaseze această experiență. Ne-am ocupat fiecare de treburile noastre, fără frică excesivă de virus. Însă cu toții am auzit acum despre cât de înfricoșătoare pot fi pandemiile și, datorită progreselor remarcabile ale biologiei moleculare și ale informaticii, ne este mai ușor să le identificăm. Dar se pare că a numi, a eticheta ceva nu este doar un mod de a-l îmblânzi. Poate fi și un mod de a răspândi frica inutilă.”

Având în minte raționamentul lui Allen, pare din ce în ce mai evident că narațiunea principală din spatele comandamentului de purtare a măștii este înrădăcinată în frică. Și aceasta descoperire ajută la o mai bună explicare a deosebitei puteri de convingere și a eficienței argumentului psihologic al purtării măștii. Ne putem simți apărați știind că suntem uniți la nivel global pentru a ajuta la „aplatizarea curbei” sau pur și simplu pentru „a ne masca”.

Spunând toate acestea, trebuie totuși să ne amintim de o avertizare importantă: purtarea unei măști nu este, în principiu, intrinsec rea. Cineva nu este ab initio lipsit de simț moral dacă poartă mască. Așa că trebuie să fim prudenți și să nu ne transformăm singuri în martiri pentru că refuzăm să facem ceva care nu este total aberant din punct de vedere moral. În același timp, este indiscutabil că există o presiune pentru a-i condamna pe cei care pun la îndoială purtarea măștilor ca fiind, cel puțin parțial, incapabili de o conduită morală. „Newsweek” a fost chiar dispus să citeze un studiu care susține că cei care nu poartă măști tind să fie narcisiști și înclinați spre comportamente sociopatice.

Polarizarea dezbaterii în America a afectat, cu siguranță, contextul în care trebuie spuse și înțelese relatările asupra motivelor pentru care ar trebui să purtăm măști. Întrebarea referitoare la măști pare să nu mai aibă legătură prea mare cu adevărul. Tema caută frecvent apărare în spatele unor metafore „științice” și „factuale”, la care a făcut aluzie dr. Singleton în raportul ei. Adevărata preocupare nu este doar faptul că măsurile vizând măștile sunt discutabile. Ceea ce este neliniștitor este că măștile au devenit încă o oportunitate pentru „politica identitară” de a manipula încercarea noastră de a înțelege realitatea.

În Cartea a II-a a Republicii, Platon susține că cel mai eficient mod de a educa cetățenii este de „a le spune povești” sau „narațiuni”. Din păcate, povestea despre măști ne-a educat prea mult timp. Trebuie să înotăm împotriva acestui curent destul de puternic și să înlăturăm greutatea copleșitoare a fricii noastre actuale.

Brian Jones este doctorand în filosofie la Centrul de studii tomiste de la Universitatea St. Thomas.

***

Anghel Buturugă:

Purtarea măștilor și infectarea cu Covid

CDC a făcut un studiu despre transmiterea Covid pe un grup de pacienți infectați (154) și un grup de control (160) cu rezultate negative la testare. Studiul s-a realizat prin administrarea unor chestionare. Autorii au urmărit gradul (și locul) de expunere comunitară a celor care s-au infectat cu două săptămâni înainte de testare, precum și gradul de conformare la măsurile recomandate (măști, distanțare). Evident, vorbim de o percepție (studiul e bazat pe chestionar, remember).

Rezultatele arată unele lucruri interesante.

În primul tabel, se vede că majoritatea pacienților infectați, precum și cei negativi, raportează că în restaurante și baruri personalul a respectat, în cea mai mare parte, măsurile, adică a purtat mască și a respectat distanțarea socială. De ce e importantă complianța la restaurante și baruri – pentru că „pozitivii” au frecventat restaurantele și barurile de doua ori  (de fapt, 50% vs 32%) mai mult decât „negativii”.

În al doilea tabel, atât „pozitivii”, cât și „negativii” raportează o complianță crescută față de reguli: peste 70% din grupul de pacienți infectați au răspuns ca au purtat mereu masca înainte de a se îmbolnăvi; 74% din grupul de control asemenea.

Repet, e vorba despre ce răspund oamenii, deci de percepție, mai degrabă, nu atât de fapte concrete. Te-ai mai putea gândi și la faptul că un infectat cu Covid ar putea bifa că a purtat masca „întotdeauna” tocmai pentru a nu fi tras la răspundere, pentru a nu figura ca „vinovat” de infectare. E totuși semnificativ că aproape aceeași proporție de răspunsuri de conformare există și în grupul de control.

Așadar, pe scurt, conform acestui studiu al CDC, majoritatea celor infectați consideră că atât persoanele din locurile publice la care sunt expuși, cât și ei înșiși, au purtat mască și au respectat distanțarea socială.

PURTAREA MĂȘTII. De ce prețul nu este atât de mic pe cât pare?

“MASCAREA LIPSEI DE DOVEZI prin politici” – Doi epidemiologi de la OXFORD prezintă STADIUL (LIPSEI) DOVEZILOR CLINICE privind EFICIENȚA MĂȘTILOR în combaterea pandemiei. De ce nu sunt relevante corelațiile geografice și ce cercetări sunt derulate în prezent?

Olanda a decis să NU recomande sau să impună PURTAREA MĂȘTILOR cu excepția mijloacelor de transport. Oficialii și experții în sănătate olandezi consideră că „EFICIENȚA MĂȘTILOR NU E DOVEDITĂ”. „Nu există niciun beneficiu și chiar ar putea avea un impact negativ”

„Dr. Fauci spune clar”. Cum DEZINFORMEAZĂ CNN – dar și „purtătorii de mesaj” autohtoni – cu privire la transmiterea ASIMPTOMATICĂ a SARS-CoV-2. Manufacturarea consensului pentru lockdown, măști obligatorii și alte restricții prin informări false, parțiale sau distorsionate

RĂZBOIUL PSIHOLOGIC AL MĂȘTILOR. Un studiu despre EFICIENȚA MĂȘTILOR în stoparea Covid-19 care a stat la baza unor DECIZII PUBLICE este contestat categoric de EPIDEMIOLOGI IMPORTANȚI/ 90% din măștile de protecție verificate de ANPC NU respectă prevederile legale/ DIDIER RAOULT audiat de parlamentarii francezi. “Decizia de a izola oamenii, ca și cea de a purta măști pe stradă NU SE BAZEAZĂ PE DATE ȘTIINȚIFICE STABILITE”

ȘI DACĂ MĂȘTILE NU DOAR CĂ NU AJUTĂ, DAR CHIAR DĂUNEAZĂ? Ce spun unele studii și unii medici despre purtarea măștilor pentru combaterea epidemiei/ CUM PROCEDEAZĂ ALTE ȚĂRI CU TERMOSCANAREA?


Categorii

1. DIVERSE, Coronavirus, Studii, oameni de stiinta

Etichete (taguri)

, , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare