„Dr. Fauci spune clar”. Cum DEZINFORMEAZĂ CNN – dar și „purtătorii de mesaj” autohtoni – cu privire la transmiterea ASIMPTOMATICĂ a SARS-CoV-2. Manufacturarea consensului pentru lockdown, măști obligatorii și alte restricții prin informări false, parțiale sau distorsionate

Jeremy R. Hammond:

Cum dezinformează CNN cu privire la transmiterea asimptomatică a SARS-CoV-2

26 iunie 2020

Un număr tot mai mare de studii arată că măștile faciale reduc răspândirea coronavirusului, a comunicat CNN pe 17 iunie, „mai ales că multe persoane sunt contagioase înainte de a prezenta simptome și pentru că acest virus se poate răspândi fie şi doar prin vorbire sau respiraţie.” [1]

Acesta este un exemplu edificator al modului în care mass-media informează greșit publicul despre ceea ce ne spune știința în legătură cu transmiterea sindromului respirator acut sever coronavirus 2 (SARS-CoV-2). Mesajul comunicat publicului este acela că un factor important al răspândirii în comunitate este constituit de persoanele care nu au simptome, dar le infectează pe altele prin transmitere aeriană. Naraţiunea aceasta a fost folosită pentru a justifica și crea acordul vizavi de măsurile de închidere extreme, inclusiv pentru impunerea prin ordine executive a utilizării măştii pe plan general în cadrul regulilor de funcţionare a comunităţilor.

Adevărul este că rămâne un fapt îndoielnic dacă persoanele purtătoare ale virusului, care nu manifestă simptome, asimptomaticii, ar fi o sursă importantă de transmitere în comunitate şi rămâne nesigur şi dacă aerosolii care poartă virusul ar fi un mod semnificativ de răspândire. În mod edificator, adevărul este dezvăluit pur şi simplu prin analizarea surselor principale citate de CNN pentru a-şi susţine naraţiunea.

Greşeşte OMS în legătură cu transmiterea prin intermediul asimptomaticilor?

În cazul de faţă, CNN citează două articole proprii anterioare. Primul dintre ele este un articol din 10 iunie cu titlul “Fauci afirmă că afirmaţiile OMS legate de răspândirea de la persoane asimptomatice sunt greşite. Iată diferenţa dintre răspândirea de la asimptomatici şi cea de la pre-simptomatici.”[2]

Al doilea este un articol CNN din 4 aprilie intitulat “Experţii transmit Casei Albe că virusul corona se poate răspândi prin vorbire sau chiar şi prin respiraţie.”[3]

Ne vom întoarce la acest al doilea articol, dar să începem cu primul. Acesta ia în discuţie o declaraţie a unui oficial OMS ce a afirmat că, analizând datele disponibile, transmiterea de la asimptomatici “pare să fie un lucru rar.”[4]

CNN nu aduce lămuriri, însă transcrierea comunicatului de presă al OMS arată că oficialul, dr. Maria Van Kerkhove, se referea la persoanele „cu adevărat lipsite de simptome”, în sensul că nu au avut niciun fel de simptom, în opoziţie cu cei care au avut simptome uşoare, presimptomaticii, indivizii care au manifestat simptome mai târziu. Cazurile înregistrate de transmitere de la persoane complet asimptomatice sunt „foarte rare”, a afirmat dumneaei.[5]

Aceasta este o omitere suspectă, din moment ce articolul debutează cu o explicare a diferenţei dintre asimptomatici şi presimptomatici, apoi continuă punând la îndoială afirmaţia doamnei Van Kerkhove luând în discuţie transmiterea virală de la ambele categorii de persoane – ca şi cum medicul nu ar fi făcut diferenţa între cele două.

Mai întâi, CNN susţine că declaraţia doamnei Van Kerkhove a determinat „o largă confuzie” din cauza faptului că „medici şi oameni de ştiinţă au afirmat contrariul de luni de zile”.

Apoi, CNN încearcă să arunce îndoiala asupra afirmaţiei dumneaei citându-l pe doctorul Anthony Fauci, directorul Institutului Național de Alergii și Boli Infecțioase (NIAID) din cadrul Institutelor Naționale de Sănătate (NIH).

CNN îl parafrazează pe Fauci ca spunând că un procent de 25 până la 45 % dintre oameni ar putea să nu manifeste simptome. „Și ştim din studii epidemiologice că ei pot transmite cuiva care nu este infectat chiar și atunci când nu au simptome”, este citat în continuare. „Deci, a declara că este o întâmplare rară nu a fost corect.”

Dar ceea ce CNN eşuează în a arăta cititorilor este că raţionamentul lui Fauci din acest caz este o eroare logică non sequitur. Concluzia conform căreia transmiterea de la asimptomatici este obişnuită nu decurge din premisa că ea poate apărea. Rămâne în picioare întrebarea legată de măsura în care personale asimptomatice pot transmite virusul în comunitate.

În mod ironic, CNN continuă prin a întări declaraţia oficialului OMS citându-l pe Babak Javid, cercetător la Şcoala de Medicină a Universităţii Tsinghua din Beijing, China. „Urmărirea în detaliu a contactelor din Taiwan cât şi primul lanţ european de transmitere din Germania sugerează că asimptomaticii reali rareori transmit boala“, îl citează CNN pe Javid.

Javid merge mai departe spunând că studiile au arătat că persoanele cu „simptome extrem de uşoare” pot transmite virusul şi că „transmiterea a avut loc deseori înainte sau în ziua în care au apărut simptomele”. El afirmă că acest fapt s-a văzut „în special” în cazul studiului legat de „primul lanţ european de transmitere din Germania”.

CNN nu oferă niciun link şi nici alte informaţii despre studiile la care se referă Javid. Totuşi este probabil că se referise la o lucrare timpurie a cercetătorilor germani frecvent amintită pentru a susţine transmiterea de la asimptomatici, lucrare la care vom reveni.

Având subtitlul „Câte persoane se infectează de la cineva care nu prezintă simptome?”, CNN continuă prin a afirma că „Centrele de control şi prevenire a bolilor din SUA estimează că 40% dintre transmiterile coronavirusului se întâmplă înainte ca oamenii să se simtă rău.”

„Într-un studiu, aproximativ 4 din 5 persoane confirmate cu coronavirus în China este probabil să fi fost infectate de persoane care nu ştiau că au virusul, potrivit cercetării publicate în revista Science.”

Mai mult, CNN citează experţi de la Harvard Medical School care au scris că „Ştim că o persoană cu covid-19 poate fi contagioasă între 48 şi 72 de ore înainte să înceapă să prezinte simptome. Cercetările care ies la lumină sugerează că este cel mai probabil ca oamenii să poată răspândi virusul în cele 48 de ore dinainte să înceapă să aibă simptome.”

În final, articolul CNN îl citează pe propriul corespondent principal pe chestiuni medicale, doctorul Sanjay Gupta, care afirmă: „Persoanele tind să fie cele mai contagioase înainte să dezvolte simptomele, dacă ajung să le dezvolte.”[6]

Care este sursa pe care o are Gupta pentru a susţine acest lucru nu se menţionează. Este posibil să se fi referit la articolul de la Harvard, însă nici acel articol nu oferă niciun fel de referinţe.[7]

Verificând „Verificarea Faptelor” făcută de CNN (și pe Anthony Fauci)

Revenind la afirmația CNN potrivit căreia „medicii și oamenii de știință au spus” că transmiterea asimptomatică, contrar afirmației oficialului OMS, este comună, sursa furnizată este încă un articol CNN, care a fost publicat pe 2 aprilie și este intitulat „Verificarea faptelor: guvernatorul statului Georgia spune că doar ce am aflat ca oamenii fără simptome ar putea răspândi coronavirusul. Experții spun acest lucru de luni de zile”.

Acest articol citează directorul Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), Robert Redfield, dintr-un interviu CNN din 13 februarie, afirmând că „transmiterea asimptomatică” a fost „confirmată”. „Ceea ce nu știm, totuși”, a adăugat Redfield, „este cât de multe dintre cazurile asimptomatice sunt determinante în transmiterea virusului”.[8]

În interviu, Redfield a citat sursa afirmațiilor sale ca fiind Centrul Chinez pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, dar nu a făcut referință la niciun document publicat, iar CNN nu oferă vreo legătură la niciun raport din partea CDC din China pentru a susține cererea. [9]

Rețineți, însă, că afirmația lui Redfield potrivit căreia oamenii de știință nu știu măsura în care se produce transmiterea asimptomatică contrazice afirmația lui Fauci că se știe că aceasta este comună.

Articolul tip „Verificare Fapte” continuă să se refere la lucrarea menționată mai sus de cercetătorii germani, amintind cum, la sfârșitul lunii ianuarie, Fauci a spus CNN: „Nu există nicio îndoială după ce citim  această lucrare că se produce o transmitere asimptomatică”. [10]

Acea lucrare a fost publicată în New England Journal of Medicine pe 30 ianuarie. Aceasta raporta că o femeie chineză care a călătorit în Germania pentru a se întâlni cu un partener de afaceri i-a transmis virusul. Ulterior, alte trei persoane au fost infectate, inclusiv două care au avut contact doar cu partenerul ei și nu cu femeia din China. Cercetătorii au susținut că, în timpul șederii în Germania, „ea s-a simțit bine, fără a avea semne sau simptome de infecție, dar s-a îmbolnăvit în zborul înapoi spre China” [11].

Totuși, această aserțiune este falsă. Cercetătorii germani nu au vorbit cu femeia înainte de publicarea cercetării lor, iar atunci când cercetătorii de la agenția de sănătate publică din Germania, Institutul Robert Koch, au făcut acest lucru, ea le-a informat că a avut simptome în timp ce se afla în Germania, care includeau oboseală și dureri musculare, fapt ce o determinase să ia paracetamol pentru reducerea febrei.[12]

După ce l-a citat pe Fauci care descrie acea lucrare drept dovadă a unei transmisii asimptomatice, CNN recunoaște că, între timp, documentul a fost criticat ca fiind „defectuos”.

„Cu toate acestea cele mai recente actualizări ale site-ului CDC”, adaugă CNN pentru a-și susține teza, „citează, de asemenea, mai multe studii din februarie și martie care documentează coronavirusul la pacienții asimptomatici. Ghidul CDC clarifică faptul că „deși a fost raportată transmiterea SARS-CoV-2 de la persoane asimptomatice sau pre-simptomatice, se consideră că riscul de transmitere este cel mai mare atunci când pacienții sunt simptomatici”.[13]

Totuși, sursele citate aici de CNN nu susțin caracterizarea transmiterii asimptomatice ca fiind des întâlnită.

Pagina web CDC conținea declarația citată, la momentul în care CNN a publicat articolul „Verificarea Faptelor”, dar de atunci a fost modificată pentru a face o distincție suplimentară între transmiterea asimptomatică și presimptomatică în ceea ce privește dovezile care să ii ofere susținere.[14] În prezent, pagina web a CDC afirmă că transmiterea presimptomatică a fost documentată în mai multe studii, dar că transmiterea asimptomatică a fost doar „sugerată” în alte rapoarte.

Pagina mai spune acum că „Se consideră că riscul de transmitere este cel mai mare atunci când pacienții sunt simptomatici, deoarece revărsarea virală este cea mai mare în momentul apariției simptomelor și scade pe parcursul a câteva zile până la săptămâni. Cu toate acestea, proporția de transmitere a SARS-CoV-2 în populație datorită infecției asimptomatice sau pre-simptomatice în comparație cu infecția simptomatică este neclară”.[15]

Rețineți că acest lucru este în contradicție cu afirmația lui Fauci potrivit căreia transmisia asimptomatică este cunoscută ca fiind comună.

Articolul „Verificarea Faptelor” al CNN face legătura cu trei studii citate de CDC pe pagina respectivă. Primul este printre studiile citate în prezent de CDC pentru a susține afirmația că transmiterea presimptomatică a fost documentată. Dar se referă doar la un singur caz din Nanjing, China, în care un bărbat în vârstă s-a presupus că a transmis virusul la trei membri ai familiei și despre care se presupune că nu a dezvoltat niciodată niciun simptom.

Acest studiu, publicat în Science China Life Sciences pe 4 martie 2020, arată că bărbatul asimptomatic a călătorit în orașul Huanggang din provincia Hubei, China, în perioada 19-20 ianuarie și a fost din nou acasă pe 21 ianuarie. Pe 25 ianuarie nora sa a dezvoltat simptome inclusiv febră, la fel ca fiul său pe 26 ianuarie și soția sa pe 30 ianuarie. Toți patru s-au dovedit pozitivi pentru SARS-CoV-2 pe 2 februarie. Deși au existat alte cazuri în Nanjing, autorii studiului a ajuns la concluzia că omul asimptomatic a adus virusul în gospodărie din călătoria sa, deoarece cele trei rude au negat să fi avut contact cu alte cazuri confirmate sau suspectate. Ei nu au raportat că bărbatul ar fi recunoscut că a avut contact cu cazuri confirmate sau suspectate în localitatea Huanggang. De asemenea, nu au comentat modul în care au exclus posibilitatea ca unul dintre ceilalți membri ai familiei să fi fost infectat, fără sa știe, de o altă persoană din Nanjing.[16]

În concluzie, pagina CDC este greșită și ar fi trebuit să citeze acest studiu ca fiind printre cele care doar sugerează o posibilă transmisie asimptomatică, nu o transmitere presimptomatică dovedită.

Cel de-al doilea studiu la care face trimitere articolul CNN a fost citat de CDC ca sugestiv pentru transmiterea asimptomatică. Cu toate acestea, în timp ce autorii au sugerat într-adevăr această posibilitate, aceasta a fost pur speculativă. Publicat ca o corespondență în Lancet Infectious Diseases pe 19 februarie, autorii au raportat cazul unei familii de trei persoane care au călătorit împreună cu trenul din Wuhan, în provincia Hubei, la Guangzhou, în provincia Guangdong, China, pe 22 ianuarie. Pe 26 ianuarie, tatăl a dezvoltat febră, iar pe 28 ianuarie, toți trei s-au dovedit pozitivi pentru SARS-CoV-2, dar soția și fiul au rămas asimptomatici până la sfârșitul perioadei de observare a studiului din 29 ianuarie. Autorii au ridicat posibilitatea ca soția sau fiul să îl fi infectat pe tată. Cu toate acestea, la fel de bine, s-ar putea ca tatăl sa fi fost sursa de transmitere. [17] Autorii nu o menționează, dar este posibil, de asemenea, să nu existe deloc o transmisie domestică, în gospodărie, ci persoanele să fi fost infectate de către unul sau mai mulți alți indivizi în timpul călătoriei lor.

În concluzie, este adevărat, după cum afirmă CNN, că acest studiu a documentat infecția SARS-CoV-2 la pacienții asimptomatici. Declarația CDC conform căreia „a sugerat” transmiterea asimptomatică este de asemenea adevărată, în măsura în care autorii au ridicat această posibilitate. Cu toate acestea, aserțiunea a fost pur speculativă, deoarece, la fel de probabil, nu a avut loc transmiterea asimptomatică.

Cei de-al treilea studiu referit de CNN a fost citat de CDC ca documentând infecțiile asimptomatice. Cu toate acestea, CDC nu spune nimic despre acest studiu cum că ar sugera transmiterea asimptomatică și, într-adevăr, studiul, publicat în Pediatrics, nu spune nimic despre transmiterea asimptomatică sau presimptomatică. [18]

În concluzie, afirmația CNN potrivit căreia există studii „care documentează coronavirusul la pacienții asimptomatici” este complet deplasată. Întrebarea nu este dacă apar infecții asimptomatice, ci dacă se produce transmitere asimptomatică și, dacă da, în ce măsură.

Revenind la articolul CNN care încearcă să discrediteze afirmația oficialului OMS potrivit căreia transmisia asimptomatică pare a fi „foarte rară”, este adevărat că „medicii și oamenii de știință spun opusul de luni întregi”. Dar acest lucru nu face ca afirmația lui Van Kerkhove să fie incorectă, iar articolul „Verificarea Faptelor” nu prezintă dovezi care să susțină afirmația că transmisia asimptomatică este o întâmplare comună.

Demn de reținut este că CNN se bazează în primul rând pe o declarație a lui Fauci conform căreia afirmația lui Van Kerkhove nu a fost „corectă”, dar refuză să informeze cititorii că Fauci a afirmat și anterior că nu există „nicio îndoială” că transmisia asimptomatică are loc – afirmație făcută pe baza unui studiu despre care chiar CNN recunoaște în altă parte că a fost „defectuos”.

La fel de instructiv, articolul „Verificarea Faptelor” face referire la un articol chiar mai vechi al CNN care raporta ca aserțiunea din studiu – conform căreia femeia chineză a fost presimptomatică în timpul șederii în Germania – s-a dovedit a fi falsă. CNN s-a adresat atât către Fauci, cât și către CDC pentru comentarii, dar nu a primit niciun răspuns.[19]

Ironia este că, în timp ce studiul „defectuos” nu a fost citat de CDC pe pagina web referită la momentul în care CNN a publicat articolul „Verificarea Faptelor”, de atunci a fost adăugat pe pagina respectivă. CDC îl citează în prezent ca printre rapoartele în care transmiterea asimptomatică „a fost sugerată”. Lăsând deoparte chestiunea că a fost sugerată mai degrabă o transmisie presimptomatică, CDC refuză să informeze vizitatorii paginii că afirmația cheie făcută de autorii lucrării a fost dovedită ca fiind falsă. [20]

Dacă numerele nu creează frica, nu sunt bune!

Continuând cu încercarea CNN de a discredita declarația oficialului OMS, așa cum a fost consemnată, acesta citează și estimarea CDC potrivit căreia „40% din transmiterea coronavirusului se petrece înainte ca oamenii să se simtă bolnavi”. CNN le spune cititorilor că, deși estimarea se poate schimba, ea se bazează „pe date reale colectate de agenție”.

Link-ul furnizat se referă la un alt articol al CNN publicat pe 22 mai, care citează dintr-un document CDC intitulat „Scenariile de planificare a pandemiei COVID-19”. [21] Cu toate acestea, acel document nu citează studii științifice care să susțină estimarea de „40%” și nu furnizează nici o informație despre cum a fost făcută estimarea.

Documentul CDC sugerează, de asemenea, în scenariul său de tip „cea mai bună estimare” că „un individ asimptomatic este la fel de probabil să transmită boala ca un individ simptomatic”. Încă o dată, nu sunt citate studii. În schimb, CDC observă că aceasta este o „presupunere.”[22]

Este o presupunere dificil de reconciliat cu ce spune CDC altundeva, tot pe site-ul său, anume că riscul de transmitere „este considerat a fi cel mai mare atunci când pacienții sunt simptomatici.”[23]

În mod ironic, deși CNN acceptă necritic estimarea CDC cu privire la transmisia presimptomatică, încearcă să pună la îndoială estimarea CDC a ratei mortalității SARS-CoV-2.

La 11 martie, Anthony Fauci a spus membrilor Congresului că „gripa are o rată a mortalității de 0,1 la sută. Aceasta (rata mortalității SARS-CoV-2 – n.n.) are o mortalitate de zece ori mai mare.”[24] Problema acestei afirmații este că Fauci nu ar fi putut să știe asta, deoarece nu avea de unde să estimeze numărul total de infecții pe care să le includă în numitorul la care să împartă numărul de decese raportate. El se baza doar pe cazurile raportate și ar fi trebuit să explice Congresului și publicului că această rată estimată a cazurilor de deces (CFR) a fost în mod incorect supra-estimată. (Deoarece decesele sunt mai vizibile decât cazurile asimptomatice sau ușoare, sub-raportarea în numitor va fi întotdeauna proporțională mai mare decât orice sub-raportare a deceselor în numărător.)

La acea vreme, cazurile au fost verificate folosind teste de reacție în lanț a polimerazei în transcripție inversă (RT-PCR), care detectează prezența ARN viral, ceea ce indică o infecție. De atunci s-au făcut studii pentru a estima adevărata prevalență a infecțiilor prin utilizarea testelor serologice, care detectează prezența anticorpilor specifici la SARS-CoV-2, indicând o infecție recentă sau anterioară. Aceste studii au arătat în mod constant că un număr mult mai mare de persoane au fost infectate decât indică numărul cazurilor raportate. Corolarul este că rata fatalității infecției (IFR) este mult mai mică.

CDC pare să fi luat în considerare aceste dovezi științice pentru a oferi propria „cea mai bună estimare” a ratei totale de mortalitate a infecției simptomatice (IFR-S), care este de 0,4 la sută.

Un lucru important de reținut este faptul că acest număr reprezintă în mod disproporționat persoanele în vârstă cu afecțiuni medicale, ceea ce le pune un risc mai mare de a muri din cauza COVID-19, boala cauzată de SARS-CoV-2. Pe categorii de vârstă, IFR-S estimată este de 1,3 la sută pentru cei în vârstă de peste 65 de ani, peste 0,2 la sută pentru cei de la 50 la 64 de ani și 0,05 la sută pentru cei sub 50 ani.[25]

Acestea sunt numere considerabil mai puțin înfricoșătoare decât 1% prezentat de Fauci – fără a mai menționa cele 3,4% prezentate de directorul general OMS, Tedros Adhanom, în martie, care au fost intens propagate după aceea de către mass-media.[26] Nici Adhanom nu a admis că era o rată a mortalității în mod excesiv supraestimată, iar mass-media a continuat să transmită publicului numărul înfricoșător, generând frică în masă și panică și contribuind la manufacturarea consimțământului pentru măsuri extreme de carantinare și izolare.

CNN indică în mod corespunzător că estimările mortalității ale CDC includ doar „persoanele care prezintă simptome”, ceea ce înseamnă că numerele ar fi chiar mai mici dacă s-ar include infecțiile asimptomatice. CNN remarcă, de asemenea, și estimarea CDC conform căreia „aproximativ o treime din infecțiile cu coronavirus sunt asimptomatice”.

Cu toate acestea, mai degrabă decât să prezinte numerele dramatic mai mici ca pe o veste bună care arată că virusul este mult mai puțin mortal decât se presupunea inițial, CNN încearcă să pună la îndoială aceste cifre citându-l pe Carl Bergstrom, un biolog de la Universitatea din Washington, care spunea că, „în timp ce majoritatea acestor numere sunt rezonabile, ratele mortalității sunt prea mici.”

„Estimările numărului de infectări în locuri precum [New York] sunt departe de aceste estimări (ale CDC)”, a continuat Bergstrom. El a adăugat că, „având în vedere că acest parametru stabilește subestimarea fatalității cu o marjă substanțială în comparație cu consensul științific actual, acest lucru este profund problematic”[27].

Evident, „consensul științific” era că situația din New York poate fi generalizată pentru restul populației. Dar aceasta este o eroare fundamentală. New York City este o situație specială. Și, în timp ce datele obținute din studiile serologice indică faptul că rata mortalității infecției a fost mai mare în New York decât în ​​alte părți din S.U.A., aceasta este în continuare considerabil mai mică decât acel 1%, procent revendicat de Fauci în fața Congresului.

O trecere în revistă a studiilor serologice selectate din locații din întreaga lume care au fost cele mai afectate de pandemie a fost realizată de John Ioannidis, un cercetător la Universitatea Stanford, care a fost descris de The Atlantic drept „unul dintre cei mai influenți oameni de știință în viață”. Se pare că este cel mai cunoscut pentru expunerea proastelor argumente științifice care au stat la baza convingerilor „consensului științific”.[28] După cum a scris într-unul dintre cele mai citate articole din literatura medicală, „dovezile empirice asupra opiniei experților arată că aceasta este extrem de nsigură.” Opinia științifică majoritară „poate fi adesea doar o măsură exactă a prejudecăților majorității.”[29]

Așa cum observă în studiul său, publicat pe platforma medRxiv („arhiva med”), care este un server pentru publicarea rapidă a unor studii potențial inovatoare care nu au trecut prin tot procesul de peer-review pentru a putea fi publicată în reviste, o infecție cu rata de mortalitate de aproximativ 1 la sută a „continuat să fie citată pe larg și folosită atât în​​ cercurile publice, cât și în cercurile științifice”, incluzând modelul influent publicat în martie de cercetătorii Imperial College London, care a fost atât de important în justificările factorilor de decizie pentru măsurile de blocare extremă, si care a asumat o rată a decesului de 0,9 la sută.

Cu toate acestea, estimările deduse de pe urma studiilor de seroprevalență „tind să fie mult mai mici decât speculațiile originale”. Din studiile efectuate în special în epicentrele pandemice, ratele de mortalitate ale infecției au variat de la 0,02 la sută la 0,86 la sută, iar la persoanele sub 70 de ani, de la 0,00 la 0,26 la sută. Acestea includ un studiu din statul New York și unul din districtul Brooklyn din New York. Estimările IFR pentru cei sub 70 de ani nu au depășit 0,1 la sută, cu excepția New York și Wuhan, China, de unde a pornit focarul, precum și Milan, Italia.

După cum a comentat Ioannidis, „valorile ridicate ale IFR-urilor din New York nu sunt surprinzătoare, având în vedere numărul mare de decese care s-au produs. O decizie foarte nefericită a guvernatorilor din New York și New Jersey a fost trimiterea pacienților COVID-19 la casele de îngrijire medicală.”[30]

Conform datelor de la Kaiser Family Foundation actualizate pe 18 iunie, 6.387 decese legate de COVID-19 în New York au fost înregistrate printre rezidenți sau personalul unităților de îngrijire a bătrânilor, reprezentând 21% din totalul deceselor din stat.[31] New York singur reprezintă, de asemenea, mai mult de un sfert din toate decesele din SUA.[32]

Tragic, proporția deceselor în centrele de îngrijire medicală din multe alte state care raportează astfel de date este chiar mai mare, inclusiv douăzeci și șapte de state în care proporția este de 50% sau mai mult. Printre ele este New Jersey. În 89 la sută dintre aceste state, guvernanții au emis ordine executive de „ședere la domiciliu”, un indicator clar pentru ineficiența măsurilor extreme de lockdown în a proteja pe cei vulnerabili. Statele care au făcut lockdown și în care cel puțin jumătate din decese au avut loc în azile reprezinta, de asemenea, 51% din cele patruzeci și șapte de state care raportează date.[33]

Alți factori pe care Ioannidis îi identifică drept posibil relevanți pentru rata mai mare a deceselor din New York includ unele spitale în care s-ar putea să nu fi fost oferite îngrijiri optime din cauza faptului că și-au depășit capacitatea, utilizarea inutilă și agresivă a ventilației mecanice și „un sistem de transport public extrem de aglomerat, congestionat, care poate că a expus segmente mari ale populației la o încărcătură infecțioasă ridicată prin transmiterea prin contact și, astfel, poate la boli mai severe.”

De asemenea, nu este surprinzător „faptul că IFR poate atinge niveluri foarte ridicate în rândul populațiilor defavorizate și al zonelor care au cele mai grave combinații de factori ce predispun la mortalități mai mari.” Cu toate acestea, chiar și în astfel de zone, „IFR pentru persoanele care nu sunt în vârstă, fără comorbidități poate rămâne foarte scăzut.” De exemplu, în New York, doar 0,6 la sută din toate decesele au avut loc la persoane cu vârsta sub 65 de ani care nu aveau afecțiuni adiacente majore. „Astfel, IFR, chiar în New York ar fi fost probabil mai mic decât 0.01% la acești oameni.”

Rata mortalității a infecțiilor pentru statul New York a fost de 0,68 la sută în general și 0,26 la sută pentru persoanele sub 70 de ani; pentru Brooklyn, IFR-ul total a fost de 0,41 la sută și 0,15 la sută pentru cei sub 70 de ani. (Aceste numere au fost chiar mai mici după ce au fost corectate pentru evaluările subestimate din cauza folosirii unui singur tip de teste de anticorpi).[34]

Aceste cifre sunt semnificativ mai mici decât cel 1 la sută susținut de Fauci, dar, ar putea totuși să reprezinte supraestimări, deoarece absența anticorpilor detectabili în sângele unei persoane nu înseamnă neapărat că nu au fost infectați și nu au dobândit imunitate. De fapt, anticorpii nu sunt întotdeauna suficienți și nici măcar necesari pentru dezvoltarea imunității.[35]

Studiile privind reacția anticorpilor la SARS-CoV-2 au confirmat că multe persoane elimină infecția, în ciuda producerii unor niveluri scăzute sau nedetectabile de anticorpi. Un studiu preprint, realizat de cercetători din China, a constatat că, din 175 de pacienți recuperați, aproximativ 30 la sută aveau „un nivel foarte scăzut” de anticorpi neutralizanți specifici SARS-CoV-2 și 6% nu aveau încărcătură virală detectabilă.[36] Un alt studiu realizat de cercetători din Elveția menționează că „încărcătura virală de IgA serice specifică SARS-CoV-2 în cazuri COVID-19 ușoare au devenit pozitive la opt zile după debutul simptomelor și au fost adesea tranzitorii, în timp ce nivelurile serice IgG au rămas negative sau au atins valori pozitive la 9-10 zile după debutul simptomelor.” Incărcături mai mari de anticorpi au fost asociate cu o boală mai severă.[37]

Un studiu recent publicat în Cell a observat în continuare că imunitatea celulară, care este diferită de imunitatea pe bază de anticorpi (sau umorală), joacă un rol important în curățirea infecției cu SARS-CoV-2. Interesant, ei au observat că aproximativ jumătate dintre persoanele care nu au fost expuse aveau deja celule T reactive SARS-CoV-2, ceea ce „sugerează că celulele T recunosc diferențiat între coronavirusurile comune care provoacă „răceala” și SARS-CoV-2.”[38] Cu alte cuvinte, infecția cu coronavirusuri umane comune care sunt o cauză comună a răcelilor poate conferi un nivel de imunitate si de protecție încrucișată împotriva SARS-CoV-2, ceea ce ar putea ajuta la a explica, împreună cu alți factori, de ce o proporție atât de ridicată a persoanelor infectate dezvoltă forme foarte ușoare sau fără niciun simptom, inclusiv majoritatea copiilor.

Pe scurt, CNN acceptă, necritic, estimarea alarmantă a CDC în privința proporției transmiterii (virusului) de la persoanele presimptomatice, în timp ce încearcă să discrediteze estimarea mai liniștitoare a CDC a ratei mortalității infecțiilor simptomatice. Acest lucru se potrivește tendinței generale a mass-media de senzaționalism și exagerare a informațiilor în scopul de a justifica răspunsuri politice extreme, în timp ce  ignoră prezentarea informațiilor care ar duce la calmarea sentimentului general de frică și panică necesare pentru obținerea consimțământului pentru aceste politici.

De asemenea, este semnificativ, în acest context, faptul că CNN nu a făcut calculele pentru a prezenta cea mai bună estimare a CDC în privința ratei de mortalitate a infecției, care poate fi calculată din rata estimată de mortalitate a infecției simptomatice și rata estimată a infecției asimptomatice. Prin ajustarea numitorului în sensul includerii infecțiilor asimptomatice, IFR-ul total rezultat este de 0,26 la sută. Pe categorii de vârstă, IFR este de 0,85 la sută pentru persoanele de 65 de ani și peste 0,13 la sută pentru cei cu vârsta cuprinsă între 50 și 64 de ani, precum și 0,03 la sută pentru cei cu vârsta sub 50 de ani. (Cu mentiunea că cei mai tineri sunt mai susceptibili să fie asimptomatici și aceste estimări stratificate pe vârstă probabil subestimează IFR-ul pentru vârstnici și o supraestimează pentru cei sub 50 de ani.)[39] 

Revenind la articolul care încearcă să discrediteze observația OMS potrivit căreia transmisia asimptomatică pare a fi „foarte rară”, ca răspuns la întrebarea cât de multe persoane „se infectează de la cineva fără simptome”, CNN citează un studiu publicat în revista Science pentru a susține afimrația că „aproximativ 4 din 5 persoane cu coronavirus confirmat în China au fost probabil infectate de oameni care nu știau că îl au”.

Dar aceasta este o caraterizare extrem de înșelătoare a studiului, care nu a estimat faptul că aproximativ 80 la sută din cazurile confirmate de laborator au fost infectate de persoane care nu știau că au infecția, deoarece nu au prezentat simptome la momentul transmiterii.

Autorii studiului au folosit un model „pentru a estima contagiozitatea și proporția infecțiilor nedocumentate din China”. Ei au estimat că 86 la sută dintre infecții au fost nedocumentate. De asemenea, au descoperit că persoanele cu infecții  nedocumentate erau mai puțin contagioase, cu o rată de transmitere de 55 la sută în comparație cu cazurile documentate. (Cu alte cuvinte, cazurile documentate au fost aproape de două ori mai contagioase.) Cu toate acestea, „din cauza numărului lor mai mare, infecțiile nedocumentate au fost sursa de infecție pentru 79% din cazurile documentate.”

Înșelăciunea CNN constă în faptul că prezintă 79% din transmiterea infecțioasă nedocumentată ca și cum acești indivizi ar fi asimptomatici. Dar acest lucru este fals. De fapt, cercetătorii nu au estimat rata de transmitere asimptomatică sau presimptomatică. Categoria de infecții „nedocumentate” includea mai degrabă persoane care „probabil nu erau grav simptomatice”, în comparație cu cazurile în care indivizii aveau simptome „suficient de grave pentru a fi confirmate”.[40] 

Pe scurt, în ciuda unor eforturi sustinute de a pune la îndoială afirmația oficialului OMS potrivit căreia transmisia asimptomatică pare a fi „foarte rară”, CNN nu prezintă nicio dovadă care să susțină afirmația opusă, a Dr. Fauci, că este destul de comună. În cel mai bun caz, sursele sale principale indică faptul că persoanele care încă nu au dezvoltat simptome pot fi capabile să transmită virusul altora, dar sunt mai puțin contagioase, dar măsura în care aceasta contribuie la răspândirea bolii în comunitate rămâne necunoscută.

Raportarea datelor optimiste sub forma unor date cauzatoare de panică

Reamintim că articolul CNN care se baza pe Fauci ca să pună la îndoială declarația oficialului OMS a fost citat în articolul mai recent din 17 iunie cu scopul de a susține afirmația că „măștile reduc răspândirea coronavirusului”, deoarece „multe persoane sunt contagioase înainte de a prezenta simptome“. A doua justificare implicită oferită de CNN pentru ordinele generale de purtare a măștilor a fost aceea că virusul „se poate răspândi doar atunci când vorbeşti sau când respiri”.[41]

Linkul pentru acest al doilea argument ne duce către un alt articol al CNN-ului, din 2 aprilie, intitulat „Experții spun Casei Albe că acest coronavirus se poate răspândi prin vorbire sau, pur şi simplu, doar prin respirație”.

Acest articol precizează că, „potrivit Centrelor din SUA pentru Controlul și Prevenirea Bolilor”, virusul se răspândește de la o persoană la alta atunci când oamenii se află la aproximativ 6 metri unul de celălalt „prin picături respiratorii produse atunci când o persoană infectată tuşeşte sau strănută.” Acest lucru înseamnă că, inevitabil, persoanele cu simptome sunt principalii purtători şi transmiţători în cadrul comunității. Cu toate acestea, pentru a întări caracterizarea persoanelor asimptomatice drept o amenințare pentru ceilalţi, CNN îl citează pe dr. Harvey Fineberg, președintele Comitetului Permanent pentru bolile infecțioase emergente și amenințările pentru sănătatea secolului XXI de la Academia Națională de Științe (NAS).

CNN îl parafrazează pe  Fineberg care spune că afirmația CDC „este adevărată, dar că cercetările actuale arată că picăturile aerosolizate produse prin vorbire sau, posibil, chiar doar prin respirație, pot răspândi virusul.”

Articolul relatează că Fineberg a răspuns unei anchete de la Casa Albă printr-o scrisoare în care se discută această posibilitate. „Cercetările disponibile în prezent susțin posibilitatea ca [coronavirusul] să poată fi răspândit prin bioaerosoli generați prin exhalația pacienților”, se precizează în scrisoare. (Inserarea între paranteze indică bizara înlocuire făcută de CNN-ului pentru „SARS-CoV-2”, numele acestui coronavirus special.)

CNN parafrazează: „Scrisoarea sa explică faptul că cercetările efectuate la un spital din China arată că virusul poate fi suspendat în aer atunci când medicii și asistentele îşi îndepărtează echipamentele de protecție, când podelele sunt curăţate sau când personalul este mutat. Cercetările de la Universitatea din Nebraska arată că materialul genetic de la virus a fost găsit în camerele pacienților la mai mult de 6 metri distanță de pacienți, potrivit scrisorii. Fineberg a spus că este posibil ca picăturile de coronavirus aerosolizate să poată rămâne în aer și să infecteze potențial pe cineva care trece pe acolo mai târziu.”

CNN îl citează în continuare pe Fineberg: „În timp ce actuala cercetare a [coronavirusului] este limitată, rezultatele studiilor disponibile sunt în concordanță cu aerosolizarea virusului din respirația normală.” La final, chiar la sfârșitul articolului, CNN include avertismentul lui Fineberg: „Dacă generați un aerosol al virusului fără să existe circulație într-o cameră, este de conceput ca, dacă treceți mai târziu pe acolo, să puteți inhala virusul”. „Dar dacă te afli afară, mai mult ca probabil că briza îl va dispersa”.[42]

Cu toate acestea, CNN citează în mod selectiv din scrisoare cu scopul de a întări afirmația pe care o califică drept fapt real în titlu. Totuşi, înainte de a examina scrisoarea, este folositor să aruncăm o privire mai atentă la ceea ce are de spus CDC despre acest lucru.

Citatul furnizat despre răspândirea prin tuse și strănut provine de pe pagina web a CDC „Cum se răspândește Coronavirus” și era actual din 2 aprilie.[43] Totuși, pagina a fost actualizată în aceeași zi pentru a înlocui acea afirmație cu una prin care se recunoştea posibilitatea transmiterii prin vorbire.[44]

În prezent, CDC susține că SARS-CoV-2 se răspândește în principal între persoanele „care se află în contact apropiat unele cu celelalte”, adică „la aproximativ 6 metri”, prin „picături respiratorii care se produc atunci când o persoană infectată tușește, strănută sau vorbește.”

De asemenea, CDC notează că “Unele persoane fără simptome pot fi capabile să răspândească virusul.” Cu toate acestea, pagina nu face nicio declarație referitoare la măsura în care persoanele asimptomatice contribuie la răspândire în cadrul comunităţii. Subliniază că, în general, „cu cât o persoană interacționează mai apropiat cu ceilalți și cu cât interacțiunea este mai îndelungată, cu atât riscul de răspândire a COVID-19 este mai mare.”

CDC recunoaște, de asemenea, posibilitatea teoretică a transmiterii prin obiecte contaminate afirmând că „Poate fi posibil ca o persoană să poată lua COVID-19 prin atingerea unei suprafețe sau a unui obiect care are virusul pe el, ulterior atingând propria gură, propriul nas sau, eventual, ochii.“[45]

În mod deosebit, CDC nu spune că transmiterea are loc prin aerosoli din vorbire, ci mai degrabă sugerează că aceasta se produce pe distanțe scurte prin picături respiratorii mai mari care cad la sol mai rapid, la fel ca în cazul transmiterii prin tuse sau prin strănut. (Aerosolii sunt particule mai mici, care rămân mai mult timp în aer și care pot călători mai departe decât picăturile respiratorii mai mari produse prin tuse și prin strănut.) De asemenea, CDC nu sugerează că transmiterea se produce doar prin respirație, cel mai probabil din cauza lipsei dovezilor care să susţină această afirmaţie.

În timp ce CNN ne-a făcut să credem altfel, o examinare a scrisorii lui Fineberg scoate la lumină  că CNN, din nou, își interpretează în mod greşit propria sursă. CNN nu face trimiteri la scrisoare, dar acesta a fost publicată de Academia Națională de Științe la data de 1 aprilie. Spre deosebire de caracterizarea CNN, Fineberg a descris transmiterea aerosolului nu numai prin respirație, ci și prin  vorbire, ca pe o simplă  „posibilitate”, şi nu ca pe un fapt dovedit.

Fineberg spune în scrisoarea sa că „prezența unui ARN viral în picăturile de aer și în aerosoli indică posibilitatea transmiterii virale pe aceste căi.” Dar ceea ce CNN nu reușește să transmită publicului său este că, după cum subliniază și Fineberg „prezența ARN-ului viral ar putea să nu reprezinte virus viabil în cantități suficiente astfel încât să producă infecție.”

De asemenea, CNN omite avertismentul referitor la studiul efectuat de cercetătorii de la Universitatea Nebraska, cum că „În timp ce această cercetare indică faptul că particulele virale pot fi răspândite prin bioaerosoli, autorii au afirmat că găsirea virusului infecțios s-a dovedit dificilă iar experimentele sunt în curs pentru a determina activitatea virală în probele colectate.” [46]

Când Fineberg a declarat că datele erau „în concordanță cu” transmiterea aerosolului, acesta a fost un alt mod de a spune că, în ciuda detectării virusului viabil ca fiind „evazivă”, „slabă”, rămânea o posibilitate teoretică.

Se desprinde un mesaj cu totul diferit de cel din titlul, cu îndrăzneală proclamat, al CNN-ului, potrivit căruia „coronavirusul se poate răspândi prin vorbire sau chiar prin respirație”. Mesajul titlului este unul alarmant, în timp ce sursa citată conține, de fapt, avertismente liniștitoare pe care CNN a decis să nu le transmită publicului.

În plus, CNN precizează ca fapt real, în articolul său din 17 iunie, că SARS-CoV-2 „se poate răspândi doar prin vorbire sau prin respiraţie”, în timp ce propria sursă primară recunoaște că acest fapt trebuie încă să fie dovedit științific. [47]

Dar în privința măștilor ?!

Afirmația CNN-ului potrivit căreia virusul poate fi răspândit prin vorbire și respirație este folosită împreună cu afirmația că transmiterea asimptomatică este obișnuită, pentru a pleda în favoarea utilizării pe scară largă a măștilor. Având în vedere contextul politic și discursul public din jurul acestei probleme, CNN pledează implicit pentru ordine executive care mandatează folosirea măștii în mai multe state.[48]

Dar sunt aceste ordine bazate pe dovezi?

Articolul CNN-ului despre transmiterea (virusului) prin aerosoli arată că „Fineberg a declarat pentru CNN că va începe să poarte o mască atunci când va merge la magazinul alimentar.”[49] Deși CNN nu menționează acest lucru, Fineberg discută și despre potențialul măștilor de a reduce transmiterea (virusului) în scrisoarea sa. El citează un studiu care la vremea respectivă era disponibil în forma pre-print (de dinainte de publicare), dar care de atunci a fost recenzat și publicat în Nature Medicine. El arată că autorii studiului au descoperit că măștile chirurgicale au redus detectarea coronavirusurilor umane obișnuite, atât în ​​picăturile respiratorii, cât și în aerosolii proveniți de la subiecți infectați.[50]

În acel studiu, cercetătorii au descoperit că măștile chirurgicale nu au redus în mod semnificativ cantitatea (de picături) emisă  în direcția înainte (în față) de către persoanele infectate cu rinovirus, care este una din cauzele răcelilor obișnuite. Pentru gripă, măștile au redus semnificativ strecurarea picăturilor respiratorii mai mari, însă nu și cea a aerosolilor.

Pentru speciile de coronavirusuri umane comune, autorii afirmă că rezultatele lor „au demonstrat eficacitatea măștilor chirurgicale în a reduce detectarea coronavirusului și a copiilor virale în picăturile respiratorii mari și în aerosoli”. Cu toate acestea, doar rezultatul pentru aerosoli a fost statistic semnificativ. În timp ce subiecții care purtau o mască nu au emis în mod detectabil virusul, nici majoritatea celor care nu purtau o mască „nu au emis virusul în mod detectabil în picăturile respiratorii sau în aerosoli”.

Aceasta implica faptul că „ar fi necesar un contact apropiat de lungă durată pentru ca transmiterea să aibă loc, chiar dacă ea s-a făcut în principal prin aerosoli”.

Este important de menționat că cercetătorii nu au testat măștile în ce privește eficacitatea lor în reducerea transmiterii SARS-CoV-2 și „nu au confirmat infecțiozitatea coronavirusului” detectat în expirație. De asemenea, ei au testat doar măști chirurgicale, nu și măști din stofă, acestea din urmă fiind tipul pe care publicul a fost instruit să îl poarte, pentru a rezerva furnizarea măștilor medicale lucrătorilor medicali.[51]

Un alt studiu, publicat în Annals of Internal Medicine, a testat eficacitatea măștilor la pacienții cu COVID-19 și a constatat că „nici măștile chirurgicale, nici cele din bumbac nu au filtrat eficient SARS-CoV-2 în timpul tusei la pacienții infectați.” Contrar așteptărilor, cercetătorii au descoperit o încărcătură virală mare la exteriorul măștii, iar nu la interior, despre care au presupus că s-a datorat unui „jet turbulent datorat scurgerilor de aer din jurul măștii”.[52]

Un studiu al cercetătorilor din Marea Britanie publicat pe serverul de pre-print arXiv pe 19 mai al Universității Cornell a examinat eficacitatea măștilor de pânză pentru prevenirea transmiterii particulelor de aerosoli din respirație sau tuse. Ei au descoperit că atât măștile chirurgicale cât și cele din stofă au produs un „jet de scurgere cu potențial periculos” având „potențialul de a dispersa particule de lichid încărcate cu virus la câțiva metri”. În consecință, există „un fals sentiment de securitate care poate apărea atunci când stai alături sau în spatele unei persoane care poartă o mască chirurgicală sau fabricată manual”.[53]

Aici, în statul Michigan, guvernatorul Gretchen Whitmer a emis consecutiv ordine executive cerând utilizarea măștilor de pânză în interiorul oricărei zone publice, cum ar fi supermarketurile. Pe site-ul guvernului acestui stat, ca răspuns la întrebarea „Ar trebui să port o mască pentru a mă proteja?”, Guvernul răspunde „Da. Dacă vă aflați într-un spațiu public închis, trebuie să purtați o acoperitoare de față din pânză, chiar dacă sunteți sănătos.”[54]

Cu toate acestea, în timp ce sfătuiește publicul să poarte măști de pânză „în medii publice unde măsurile de distanțare socială sunt dificil de respectat”, CDC remarcă, de asemenea, că, spre deosebire de măștile respiratorii N95 și cele chirurgicale, măștile de pânză „nu sunt considerate PPE”, adică echipamente de protecție personală, și astfel, ar trebui să fie utilizate doar de lucrătorii din domeniul sănătății „ca ultimă soluție”.[55]

O pagină de „Întrebări frecvente COVID-19” de pe site-ul Administrației de Sănătate și Securitate a Muncii (OSHA) notează, în mod similar, că acoperitoarele pentru față „nu sunt considerate echipamente de protecție personală (PPE)”, și că atât măștile chirurgicale cât și cele din stofă „nu-l vor proteja pe purtător împotriva agenților infecțioși transmisibili prin aer datorită slabei ajustări și lipsei de închidere sau a filtrării neadecvate.”[56]

Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) afirmă într-un raport tehnic privind utilizarea măștilor în scopul prevenirii transmiterii SARS-CoV-2 că „nu există nicio dovadă că măștile nemedicale sau acoperitoarele pentru față sunt un mijloc eficient de protecție respiratorie pentru purtător”.

De asemenea, ECDC observă că „nu se cunoaște rolul infecțiilor asimptomatice în transmitere”.

În plus, există potențiale daune asociate cu utilizarea măștilor pe scară largă în rândul publicului, inclusiv riscul ca „îndepărtarea necorespunzătoare a măștii, manipularea unei măști de față contaminate sau tendința crescută de a atinge fața în timpul purtării ei de către persoane sănătoase, să crească, de fapt, riscul de transmitere.”[57]

Îndrumările actuale privind utilizarea măștilor de la OMS susțin că modul principal de transmitere (a virusului) îl reprezintă picăturile respiratorii răspândite prin tuse sau strănut „sau un contact personal foarte apropiat”. Transmiterea aeriană, explică ghidul, este teoretic posibilă, dar rămâne neprobată. (Recent, pare că OMS și-a revizuit propriile recomandări și a asumat punctul de vedere potrivit căruia virusul se transmite prin aer – nota Cuvântul Ortodox). Datele disponibile indică faptul că majoritatea transmiterilor „se produc de la persoane simptomatice la cele aflate în contact apropiat cu acestea”.

OMS observă, de asemenea, că există studii care sugerează că măștile chirurgicale sau de pânză ar putea fi eficiente în prevenirea transmiterii, dar aceste studii indică, de asemenea, că pentru a se infecta cu virusul, „persoanele fizice ar trebui să fie în proximitatea unei persoane infectate, în gospodărie sau la o adunare în masă, unde nu se poate realiza distanțarea fizică ”.

Politicile de purtare generalizată a măștii nu sunt bazate pe dovezi, observă OMS diplomatic, afirmând că „în prezent, nu există dovezi directe (din studii efectuate pe COVID-19 și la oameni sănătoși din comunitate) privind eficacitatea purtării măștii de către oamenii sănătoși din comunitate, în prevenirea infecției cu virusuri respiratorii, inclusiv cu COVID-19.”

În plus, trebuie avute în vedere potențialele prejudicii ale unor astfel de dispoziții, inclusiv: „riscul potențial crescut de auto-contaminare din cauza manipulării unei măști de față și a atingerii ulterioare a ochilor cu mâinile contaminate”; „auto-contaminarea potențială care poate apărea dacă măștile nemedicale nu sunt schimbate atunci când sunt ude sau murdare”, ceea ce „poate crea condiții favorabile pentru dezvoltarea microorganismelor”; precum și „potențialele dureri de cap și/sau dificultăți respiratorii, în funcție de tipul de mască utilizată”.

În consecință, OMS recomandă, în mod rezonabil, utilizarea măștii doar „în situații și locuri specifice”, în condițiile în care un contact apropiat prelungit cu alții este inevitabil.[58]

Concluzie

Curios lucru, în ciuda atâtor recomandări privind folosirea măștilor de la agenții precum CDC, OHSA, ECDC și OMS, nu vei vedea la jurnalismul prestat de CNN sublinierea faptului că, de exemplu, guvernatorul Michigan a emis un ordin de purtare a măștilor care nu este bazat pe dovezi sau că guvernul dezinformează publicul atunci când spune că purtarea unei măști de pânză (obișnuită) protejează de infectarea cu SARS-CoV-2, expunând oamenii unui potential risc, astfel, prin inducerea unui fals sentiment de siguranță.

În schimb, CNN este mulțumit să facă propagandă care are rolul de a manufactura consens în jurul unor astfel de ordine/directive pretinzând că transmiterea comunitară (a virusului) este majoritar cauzată de infectați care nu au simptome dar care, cu toate acestea, răspândesc virusul vorbind sau respirând, narativă susținută de o reprezentare deformată a propriilor surse primare.

CNN, desigur, nu este singurul care procedează astfel. Deși jurnalismul său este un studiu de caz relevant, acest exercițiu poate fi repetat ad nauseum cu alte surse media importante. Lecția pentru cititor este că trebuie să aibă un scepticism sănătos față de alegațiile senzaționaliste, să-și păstreze atenția față de avertismentele acompaniate de titluri alarmante, și să verifice dacă sursele citate chiar susțin – și în ce măsură – ceea ce se vehiculează pe post.

Din păcate, asta înseamnă să faci cercetarea pe cont propriu și să gândești pentru tine, însă recompensa este că după ce vei căpăta obiceiul de a o face, vei deveni tot mai imun la propaganda de stat menită să te facă obedient în fața unor birocrați care nu știu nimic ci doar își aplică agenda politică acumulând tot mai multă putere și control asupra altora prin politici autoritariene emise în numele „științei”.

REFERINȚE

¹ Holly Yan and Madeline Holcombe, “10 states are seeing their highest average of daily new Covid-19 cases since the pandemic started”, CNN, June 17, 2020,
² Holly Yan, “Fauci says the WHO’s comment on asymptomatic spread is wrong. Here’s the difference between asymptomatic and pre-symptomatic spread”, CNN, June 10, 2020,
³ Elizabeth Cohen, “Experts tell White House coronavirus can spread through talking or even just breathing”, CNN, April 2, 2020, updated April 4, 2020.
⁴ Yan, “Fauci says”.
⁵ Dr. Maria Van Kerkhove, “Virtual Press Conference”, June 8, 2020, World Health Organization.
⁶ Yan, “Fauci says”.
⁷ Harvard Medical School, “If you’ve been exposed to the coronavirus”, Harvard Health Publishing, March 2020, updated June 17, 2020.
⁸ Tara Subramaniam and Veronica Stracqualursi, “Fact check: Georgia governor says we only just learned people without symptoms could spread coronavirus. Experts have been saying that for months”, CNN, April 3, 2020
⁹ Jacqueline Howard, “CDC director: Novel coronavirus ‘is probably with us beyond this season, beyond this year’”, CNN, February 13, 2020,
¹⁰ Subramaniam and Stracqualursi.
¹¹ Camilla Rothe et al., “Transmission of 2019-nCoV Infection from an Asymptomatic Contact in Germany”, New England Journal of Medicine, March 5, 2020.
¹² Kai Kupferschmidt, “Study claiming new coronavirus can be transmitted by people without symptoms was flawed”, Science, February 3, 2020.
¹³ Subramaniam and Stracqualursi.
¹⁴ Centers for Disease Control and Prevention, “Interim Clinical Guidance for Management of Patients with Confirmed Coronavirus Disease (COVID-19)”, CDC.gov, updated March 30, 2020, archived April 2, 2020, accessed June 24, 2020.
¹⁵ CDC, “Interim Clinical Guidance”, updated June 2, 2020, accessed June 24, 2020.
¹⁶ Zhiliang Hu et al., “Clinical characteristics of 24 asymptomatic infections with COVID-19 screened among close contacts in Nanjing, China”, Science China Life Sciences, March 4, 2020.
¹⁷ Xingfei Pan et al., “Asymptomatic cases in a family cluster with SARS-CoV-2 infection”, February 19, 2020.
¹⁸ Yuanyuan Dong et al., “Epidemiological Characteristics of 2143 Pediatric Patients With 2019 Coronavirus Disease in China” (pre-publication release), Pediatrics, March 16, 2020. While CNN cites the pre-print version, the CDC cites the retitled print version: Yuanyuan Dong et al., “Epidemiology of COVID-19 Among Children in China”, Pediatrics, June 1, 2020. I reviewed the final version.
¹⁹ Jamie Gumbrecht et al., “Report that said Wuhan coronavirus can spread before symptoms was flawed”, CNN, February 5, 2020.
²⁰ CDC, “Interim Clinical Guidance”.
²¹ Arman Azad, “CDC estimates that 35% of coronavirus patients don’t have symptoms”, CNN, May 22, 2020.
²² Centers for Disease Control and Prevention, “COVID-19 Pandemic Planning Scenarios”, CDC.gov, reviewed May 20, 2020, accessed June 25, 2020.
²³ CDC, “Interim Clinical Guidance”.
²⁴ Dr. Anthony Fauci, Testimony to the House Oversight and Reform Committee  Hearing on Coronavirus Response, C-SPAN, March 11, 2020.
²⁵ CDC, “COVID-19 Pandemic Planning Scenarios”.
²⁶ Tedros Adhanom, “WHO Director-General’s opening remarks at the media briefing on COVID-19”, World Health Organization, March 3, 2020.
²⁷ Azad.
²⁸ David H. Freedman, “Lies, Damned Lies, and Medical Science”, The Atlantic, November 2010.
²⁹ John P.A. Ioannidis, “Why Most Published Research Findings Are False”, PLoS Medicine, August 30, 2005.
³⁰ John P.A. Ioannidis, “The infection fatality rate of COVID-19 inferred from seroprevalence data”, medRxiv, June 8, 2020
³¹ Kaiser Family Foundation, “State Data and Policy Actions to Address Coronavirus”, KFF.org, updated June 24, 2020, accessed June 25, 2020.
³² Centers for Disease Control and Prevention, “Daily Updates of Totals by Week and State”, CDC.gov, updated June 25, 2020, accessed June 25, 2020.
³³ Kaiser Family Foundation.
³⁴ Ioannidis, “The infection fatality rate of COVID-19”.
³⁵ Jeremy R. Hammond, “Paul Offit Unwittingly Exposes Scientific Fraud of FDA’s Vaccine Licensure”, JeremyRHammond.com, July 26, 2019.
³⁶ Fan Wu et al., “Neutralizing antibody responses to SARS-CoV-2 in a COVID-19 recovered patient cohort and their implications”, medRxiv, April 20, 2020.
³⁷ Carlo Cervia, “Systemic and mucosal antibody secretion specific to SARS-CoV-2 during mild versus severe COVID-19”, medRxiv, May 23, 2020.
³⁸ Alba Grifoni, “Targets of T Cell Responses to SARS-CoV-2 Coronavirus in Humans with COVID-19 Disease and Unexposed Individuals”, Cell, May 14, 2020.
³⁹ CDC, “COVID-19 Pandemic Planning Scenarios”.
⁴⁰ Ruiyun Li et al., “Substantial undocumented infection facilitates the rapid dissemination of novel coronavirus (SARS-CoV2)”, Science, March 16, 2020.
⁴¹ Yan and Holcombe.
⁴² Cohen.
⁴³ Centers for Disease Control and Prevention, “How Coronavirus Spreads”, CDC.gov, reviewed March 4, 2020, archived at 02:54:40 on April 2, 2020, accessed June 25, 2020.
⁴⁴ CDC, “How Coronavirus Spreads”, reviewed April 2, 2020, archived at 20:41:17 on April 2, 2020, accessed June 25, 2020.
⁴⁵ CDC, “How Coronavirus Spreads”, updated June 16, 2020, accessed June 25, 2020.
⁴⁶ Harvey V. Fineberg, “Rapid Expert Consultation on the Possibility of Bioaerosol Spread of SARS-CoV-2 for the COVID-19 Pandemic”, National Academies Press, April 1, 2020.
⁴⁷ Yan and Holcombe.
⁴⁸ A useful list of statewide mask-wearing orders has been compiled by Littler Mendelson, “Facing Your Face Mask Duties – A List of Statewide Orders, as of June 25, 2020”, Littler, June 25, 2020.
⁴⁹ Cohen.
⁵⁰ Fineberg. He was citing Nancy HL Leung et al., “Respiratory Virus Shedding in Exhaled Breath and Efficacy of Face Masks” (preprint), March 7, 2020.
⁵¹ Nancy H. L. Leung, “Respiratory virus shedding in exhaled breath and efficacy of face masks”, Nature Medicine, April 3, 2020.
⁵² Seongman Bae et al., “Effectiveness of Surgical and Cotton Masks in Blocking SARS–CoV-2: A Controlled Comparison in 4 Patients”, Annals of Internal Medicine, April 6, 2020.
⁵³ I. M. Viola et al., “Face Coverings, Aerosol Dispersion and Mitigation of Virus Transmission Risk”, arXiv, May 19, 2020.
⁵⁴ State of Michigan, “Should I wear a mask to protect myself?”, Michigan.gov, updated June 24, 2020, accessed June 25, 2020.
⁵⁵ Centers for Disease Control and Prevention, “Recommendation Regarding the Use of Cloth Face Coverings, Especially in Areas of Significant Community-Based Transmission”, CDC.gov, reviewed April 3, 2020, accessed June 25, 2020. Centers for Disease Control and Prevention, “Strategies for Optimizing the Supply of Facemasks”, CDC.gov, reviewed March 17, 2020, accessed June 25, 2020.
⁵⁶ United States Department of Labor, Occupational Safety and Health Administration, “COVID-19 Frequently Asked Questions”, OSHA.gov, accessed June 25, 2020.
⁵⁷ European Centre for Disease Prevention and Control, “Using face masks in the community”, ecdc.europa.eu, April 8, 2020.
⁵⁸ World Health Organization, “Advice on the use of masks in the context of COVID-19”, WHO.int, June 5, 2020.

Jeremy R. Hammond este un jurnalist independent, analist politic și autor. Poate fi urmărit pe siteul său.