Este un „adevărat mister al sănătății publice”, a spus Carlson, adăugând: „Fie funcționează, fie nu. Dar vaccinul nu poate fi simultan „extrem de eficient” și, în același timp, nu restabilește viața oamenilor la normal”. În ceea ce privește jurnaliștii care pun aceste întrebări în numele publicului, uitați de asta, a spus Carlson. „Jurnaliștii au decis că sarcina lor este să aplice regulile regimului, indiferent de cât de des se modifică aceste reguli.”
Concentrându-ne asupra vaccinării Covid-19 a copiilor, suntem împotriva acestui lucru și punem la îndoială factorii de decizie, deoarece pe baza a tot ceea ce cunoaștem considerăm acest lucru în întregime ilogic. Campaniile de vaccinare Covid-19 au început serios pe tot globul. În mod inexplicabil a existat recent o cascadă de declarații care susțin vaccinarea copiilor. Bineînțeles, acest lucru înseamnă și că vaccinurile experimentale trebuie testate la copii înainte de introducerea și utilizarea în masă! Considerăm acest lucru irațional, având în vedere că nu există date care să susțină necesitatea vaccinării copiilor în această pandemie Covid-19. Și datorită absenței oricăror date care susțin acest lucru, afirmăm că însuși conceptul de a testa acest vaccin la copii și/sau de a începe, pur și simplu, administrarea lui copiilor este, în cel mai bun caz, iresponsabil.
„Vă spun, vaccinarea aceasta ne aduce în pragul unui mare dezastru, pentru că presiunea pe care o exercităm asupra unui virus ce mutează repede prin vaccinuri este uriașă!”
„Ceea ce nu am văzut în această criză este un apel către oameni de a duce o viață sănătoasă. Mișcarea, hrana, odihna, motivarea pozitivă nu stresul negativ, atitudinea optimistă sunt esențiale în dezvoltarea unei imunități bune, ceea ce demonstrează și neuroștiințele. Desigur, acestea nu sunt rentabile pentru industria medicală”.
Tocmai grija asta exagerată a statului bate la ochi. Și dacă tot murim, fără ca ele să aibă o cale de salvare, de ce nu au curajul să spună oameni buni, mergeți la slujbă că nu se știe dacă mai prindeți următorul Paște? Refuz să cred datele furnizate de Grupul-Strategic-de-nu-știu-ce sau de Grupul-de-Suport-nu-știu-de-care, este dreptul meu de a fi cât se poate de rezervat. Am văzut cum se reîmprospătează morții numai pentru a se ajunge la cifrele dorite. De ce nu aș crede că, de fapt, se urmărește o îndepărtare de credință? O îndepărtare de Dumnezeu tocmai pentru a fi mai ușor de controlat și de manipulat. Tabloul este aproape complet. Lipsește doar Ioahnnis care să ne spună să stăm acasă de Paște, dacă nu vrem să avem parte de înmormântări.
O notă pentru doctora de la Nasta. Aceasta anunță că din ce în ce mai mulți pacienți tineri ajung la ATI. Normal, vaxinarea trece la faza pe toate categoriile și, ca atare, trebuie fixată necesitatea vaxinarii și pentru categoriile până acum non beligerante: tineri, copii.
Cred că acest tip de comunicare este făcut special cu personaje cu impact negativ pentru a irita, pentru a amplifica neîncrederea în autorități și pentru a genera neascultare. Da, neascultare. Pe de o parte, ai nevoie de grupurile anti. Prin simpla lor existență, justifici orice insucces al măștii, al lockdown-ului, al vaxinului. Cetățenii responsabili nu se vor îndrepta spre tine, stat, pentru eșec, ci vor trece la război cu cei anti, demonizați de propagandă. Pe de altă parte, dacă cei care nu cred sunt deja prea mulți, este și acest lucru o reușită, oricât de pervers și absurd ar părea. Toată comunicarea anului trecut a fost deliberat confuză, contradictorie. Orice urmă de credibilitate a statului a dispărut. Poate sunt pe un drum greșit, dar decredibilizarea statului și pierderea încrederii în el este o piesă necesară. Cum altfel să aduci oameni în stradă, să ai haos? Haosul impune măsuri si mai dure. Organisme noi, mesianice. Tensiuni sociale, șomaj, sărăcie, un stat eșuat…
Mass-media primesc doza zilnică de cifre Covid, fără nici o retrospectivă sau analiză sau, cu excepția unor cazuri rare, moderare critică. La fel, noua telenovelă a cursei dintre vaccinare și răspândirea de noi tulpini e făcută să ne țină cu sufletul la gură. Mai presus de toate, datele furnizate sunt incomplete pentru cei care doresc să-și facă o idee reală despre implicațiile carantinei. Cum rămâne cu sănătatea mintală, cu încercările de sinucidere, cu abandonul școlar, cu pauperizarea, cu creșterea violenței intra-familiale? În orice caz, se pare că aceste dimensiuni au doar o influență marginală asupra deciziilor luate. Probabil pentru că efectele concrete ale acestora sunt resimțite doar cu o întârziere, în timp ce contaminările sunt văzute în fiecare zi cu publicitate maximă. Dar este acesta un motiv serios pentru a nu lua în considerare aceste realități cel puțin la fel de importante? Exact aici este urgența, a realiza această imagine generală a consecințelor gestionării acestei crize. Cu studenți sau adolescenți aflați într-un serios disconfort psihic, profesii în paragină și fără perspective, obișnuința limitării libertăților personale, puține evaluări făcute publice cu privire la eficacitatea anumitor măsuri liberticide… este mai mult decât necesar să ne punem problema vieții împreună în pandemie într-o societate în care riscul zero nu există.
Folosirea blocărilor la nivel global pentru cazul apariției unui nou agent patogen nu are niciun precedent. A fost un experiment științific în timp real, majoritatea populației umane fiind folosite drept cobai. Costurile sunt astronomice. Se pune întrebarea dacă blocările au funcționat pentru a controla virusul într-un mod ce poate fi verificabil dpdv științific. Pe baza următoarelor studii, răspunsul este nu și asta din mai multe motive: date incorecte, lipsă de corelații, lipsă de demonstrații cauzale, excepții aberante și așa mai departe. Nu există nicio relație între blocaje (sau oricum ar vrea să le spună oamenii pentru a le masca adevărata natură) și controlul virusului.
British Medical Journal: Conflicte de interese printre consilierii guvernului britanic pe probleme de covid-19 Paul D Thacker Puţine se ştiu despre interesele medicilor, ale oamenilor de știință și ale cadrelor universitare pe ale căror sfaturi se bazează guvernul britanic pentru …
Pentru a reveni la o temă anterioară, de ce, frații mei, am devenit preoți? Să capitulăm în fața guvernelor opresive? Să capitulăm în fața episcopilor lași? Sau am devenit preoți pentru a ne face datoria, în ciuda pericolului? Strămoșii noștri au murit pentru astfel de lucruri. Dar noi?
Înainte de Declarația de la Great Barrington, medicii și profesioniștii din domeniul sănătății din Belgia au avertizat în septembrie printr-o scrisoare deschisă despre efectele devastatoare ale carantinei. Ei au arătat că „după panica inițială din jurul Covid-19, faptele obiective arată acum o imagine complet diferită – nu mai există justificare medicală pentru nicio politică de urgență. Actuala gestionare a crizei a devenit total disproporționată și provoacă mai multe daune decât face bine.”
Asta nu e o întâmplare, o prostie, o scăpare. Cred că în spate este vorba de o mașinărie de lobby cu interese mari financiare. Adică simplu: acest guvern & președintele reprezintă în acest sector interesele lobby-ului marilor corporații și nu interesele localnicilor. Aveți altă explicație? Că medical este evident un risc: oamenii se vor înghesui la sectorul de legume și așa mic prin magazine. Medical înrăutățește situația nu o îmbunătățește. deci nu medical e interesul ci financiar. Undeva banii vin, banii curg, banii vorbesc. Dar cine are urechi să le audă șoapta zgomotoasă?
Amenință că vor interzice întrunirile familiale mari. Dacă amenințările repetate de a închide membrii familiei pentru că au îndrăzneala de a-și dori să-și petreacă timpul împreună, dacă starea constantă de incertitudine și incapacitatea de a planifica ceva încep să te dărâme, acesta este scopul! Acesta este chiar scopul acestei campanii – să te slăbească pe tine și puterea ta mentală. De ce fac asta? Pentru că pot.
Ceea ce îi unește pe cei doi bărbați este repulsia lor față de „actualele politici legate de Covid”. Această politică „încalcă fiecare valoare pe care o preţuiesc”, spune dr. Bhattacharya. „Pe fiecare dintre ele”. Detaliind, el spune că acordă o importanță capitală – „derivată, în cazul meu, de la angajamentele rawlsiene și creștine” – protecției celor vulnerabili și a celor săraci din întreaga lume împotriva „morții și suferinței evitabile”. Blocările „au eşuat în mod vădit să facă acest lucru prin inducerea prăbușirii economice care a pus viaţa a 130 de milioane de oameni săraci din întreaga lume în pericol de a ajunge la înfometare”.
Lockdown-urile nu mai sunt folosite ca o metodă profilactică, ci ca vendetă politică. Cu cât mor mai mulți oameni, cu atât mai multe afaceri sunt distruse, cu cât suferă mai mult toată lumea, cu atât mai ranchiunoasă devine vendeta în timp ce vânează țapi ispășitori, politici și religioși, pentru marea eroare a terorii.
“Nu trebuie să ignorăm virusul și să fim inconștienți, dar nu trebuie să trăim într-o continuă stare de teroare. „Nu-l lăsați să vă controleze viața” a spus Trump. E un sfat pe care-l putem da și copiilor. Dar, pentru cei care ne conduc prin frică, un asemenea mesaj e o amenințare. Pentru ei e importat ca noi să ne temem fără încetare, altfel nu mai suntem obedienți. Să încurajezi oamenii să aibă speranță e „fără inimă”, iar veselia e o insultă pentru noi, ceilalți. Liderii noștri au obligația să ne întrețină temerile, iar asta e adevărata compasiune. Ăsta e mesajul lor pentru noi. Paralizează economia prin carantină, pe copii prin școlile închise și aduc țara în pragul nebuniei cu actuala isterie motivată politic. Dar, dacă îndrăznești să spui ceva sau să te plângi, tu ești monstrul. Un ucigaș.
Mass-media sugerează că există un consens științific în favoarea închiderilor, însă nu aceasta este situaţia în fapt. Mă preocupă două aspecte. Unul este despre pagubele colaterale aduse de închideri altor aspecte ale sănătății publice. Un principiu de bază ale sănătății publice este că nu îţi direcţionezi atenţia asupra unei singure boli – trebuie să priveşti sănătatea ca pe un ansamblu, să iei în calcul inclusiv tot felul de boli, pe o perioadă lungă de timp. Nu asta s-a făcut cu Covid-19. În calitate de om de știință în domeniul sănătății publice, este uimitor să văd cât de concentrați sunt oamenii asupra acestei unice boli și pe termen scurt. Prejudiciile colaterale sunt foarte tragice: rezultatele bolilor cardiovasculare sunt mai grave, screening-ul cancerului este în cădere și există, de pildă, şi probleme de sănătate mentală. A doua mea preocupare este că, chiar și atunci când punem sănătatea publică în ansamblu de o parte și ne concentrăm doar pe Covid, abordarea actuală nu are sens.
Că unele autorităţi ale statului s-au metamorfozat în iacobini – cei care în perioada Revoluţiei franceze manifestau o ostilitate ideologică faţă de religie –, iar cei responsabili de ordinea publică s-au deghizat în miliţieni. Că pentru „Statul unic” „fericirea şi libertatea sunt incompatibile” (George Orwell, Despre libertate, p. 136). Că la vot capacitatea de propagare a virusului este inactivă sau se suspendă din oficiu prin „ordonanţă de urgenţă”, pe când de sărbătoarea Sfintei Parascheva covid-ul va deveni hiperactiv, căutându-şi habitatul în ortodocşi şi în cei din afara Iaşului.
Un studiu separat publicat miercuri a constatat că 86% dintre victimele coronavirusului nu prezintă cele trei simptome principale, deşi rezultatul testului este pozitiv. În plus, s-au pus întrebări tot mai insistente cu privire la eficacitatea restricțiilor de tip lockdown, deoarece cifrele au arătat că noile reguli nu au reușit să reducă coronavirusul în aproape niciuna dintre zonele care le-au adoptat în ultimele două luni.
Declarația de la Barrington poate fi citită în original și semnată aici: https://gbdeclaration.org
Tipic pentru atmosfera de cenzurare a opiniilor sceptice față de lockdownism, Declarația a fost cenzurată pe Reddit
Susținătorii lockdown-urilor au avut un succes surprinzător în a convinge oamenii de opiniile lor fantastice. Trebuie doar să crezi că evitarea virusului este singurul obiectiv pentru toată lumea din societate şi apoi să răspândeşti implicațiile de acolo. Înainte să ştiți, v-ați alăturat unui nou cult totalitar. Lockdown-urile arată din ce în ce mai puțin ca o eroare uriaşă şi din ce în ce mai mult ca desfăşurarea unei ideologii politice fanatice şi a unui experiment politic care atacă postulatele de bază ale civilizației chiar de la rădăcina lor.
Cei care nu sunt vulnerabili ar trebui lăsați imediat să-și continue viața în mod normal. Măsuri simple de igienă, precum spălatul mâinilor și a sta acasă când ești bolnav ar trebui practicate de toată lumea pentru a reduce pragul imunității de grup. Școlile și facultățile ar trebui deschise pentru predarea față în față. Activitățile extracuriculare, ca sportul, ar trebui reluate. Adulții tineri cu risc scăzut ar trebui să lucreze normal, mai degrabă decât de acasă. Restaurantele și alte afaceri ar trebui deschise. Artele, muzica, sportul și alte activități culturale trebuie să continue.
Pe scurt, lucrurile arată foarte rău. Promovarea unor astfel de experți, care predică la modul dogmatic, apodictic, lockdownul extrem (pentru o comparație, vezi pledoaria pentru o strategie de imunizare de grup din Haaretz), în lipsa unei discuții minimale despre costurile unei astfel de (false) soluții radicale, laolaltă cu impunerea sa propriu-zisă în Israel, regiunea Madrid, iar acum, cu discuția din Marea Britanie, nu ne lasă …prea multe speranțe. Îndeosebi cazul din marea Britanie este halucinant. Cu consilieri ai premierului anti-lockdown, cu epidemiologi precum Carl Heneghan de la Oxford, care arată clar că strategia guvernului este greșită, totuși, tot varianta sociopată a închiderii este opțiunea…
Această eroare a jucat un rol esențial pentru a construi imaginea „plăgii mortale” și pentru a impune decizia de lockdown extrem în multe state ale lumii. Au urmat apoi modelările de tipul „vine sfârșitul lumii”, care au simulat milioane de morți pentru noul coronavirus, furnizate de profesorul Neil Ferguson și de echipa lui de la același Imperial College London. Aceste modelări estimau 2.2 milioane de morți în Statele Unite, și peste o jumătate de milion în Marea Britanie, pentru prima parte a anului.
Potrivit reglementărilor acestui stat, poliția are dreptul să intre în domiciliile private fără mandat, pentru a impune respectarea regulilor anti-COVID. Luna trecută, șeful poliției din Victoria, comisarul șef Shane Patton, explica că oamenii săi au spart în anumite cazuri geamurile mașinilor, deoarece persoanele aflate în interiorul acestora nu cooperau cu organele sau nu respectau directivele sanitare impuse recent. Adjunctul șefului poliției din Victoria, Luke Cornelius, a descris manifestațiile împotriva restricțiilor COVID drept „egoiste”, „stupide” și „idioate”. Poliția din Victoria a introdus un sistem care îi încurajează pe cetățeni să raporteze orice „încălcări ale regulilor COVID” comise de concetățenii lor.
Închiderea școlilor nu a fost un lucru raţional din punct de vedere epidemiologic. Dovezile arată că copiii transmit foarte rar adulților și nu există nici un singur exemplu documentat de copil care să transmită unui profesor la școală. Însă, de-a lungul acestei pandemii, am fost foarte nepricepuţi în a comunica riscul real de infecție persoanelor.În loc să ne concentrăm asupra şcolilor, ar fi trebuit să ne concentrăm asupra căminelor de îngrijire. Nu ne-am gândit cu adevărat unde se află riscul, ci doar cum să înăbuşim virusul.
Drept urmare, mândria unei țări de a fi suprimat virusul s-a transformat în panică și închiderea completă. Granițele interne au fost blocate. Iar Melbourne s-a transformat într-un iad viu, nu din cauza virusului (care, încă, a fost blând), ci datorită dezlănțuirii unui stat polițienesc de iad.
Alte studii arată exact contrariul: în această evaluare critică aflată încă în stadiul pre-print a tuturor contribuțiilor științifice apărute pe pe cunoscutele baze de date PubMed, Embase, bioRxiv și medRxiv în lunile martie, aprilie și iunie, se arată, în concluzii, că „cele mai multe infecții cu SARS-CoV-2 NU sunt asimptomatice.” Până la urmă, dacă ar fi să facem apel la argumentul autorității, cum greșit face dl Arafat, CDC spune clar: „proporția transmiterii SARS-CoV-2 cauzată de infecții asimptomatice sau presimptomatice, prin comparație cu infecțiile simptomatice, este neclară”. E clar că e neclar? Pentru dr. Arafat, nu. Neclarul este clar ca bună ziua. Cum altfel să justifice domnia sa internarea forțată a asimptomaticilor, încălcarea Constituției și suprapopularea spitalelor cu oameni fără simptome?
UNHERD De ce nu purtăm măști în Suedia. Anders Tegnell, arhitectul unui răspuns unic la pandemie, își apără abordarea de Freddie Sayers În doar câteva luni, Anders Tegnell, arhitectul răspunsului unic al Suediei la pandemia Covid-19, a trecut de la …
Carl Heneghan: „unul din elementele cheie ale infecției este să te uiți la cine este infectat, existând o diferență crucială între teoria pandemiei și teoria sezonieră. Într-o pandemie te-ai aștepta să vezi tinerii afectați în mod disproporționat, dar în UK am avut doar 6 decese de copii, ceea ce este mult mai puțin decât ai vedea în mod normal într-o pandemie. Numărul ridicat de decese la cei peste 75 se potrivește cu teoria sezonieră.”
Este o „ciumă roșie” generalizată. Parcă comunismul chinez le-a zis tuturor: Drepți! Toată lumea, drepți! La chinezi există un leninism digital de toată frumusețea. Pe toată lumea termoscanează, pe toată lumea urmărește, li se dau puncte sociale… Până și Putin și Lavrov au acceptat acest model. Nu am o explicație de ce atâtea guverne au făcut asta. Dacă mă întrebați pe mine, aceste lucruri au fost aranjate dinainte și acum s-a dat un fel de semnal pentru această platformă de execuție: cei care au vrut să-și facă vaccinare obligatorie își fac vaccinare obligatorie, cei care au vrut să instaleze antene 5G, le instalează peste noapte, cei care au vrut să scape de banii lichizi, au luat mantra plății cu cardul…
„Cauzele morții pentru milioane de victime ale izolării prelungite vor fi ascunse la prima vedere, dar ele sunt alcoolismul, lipsa de adăpost, sinucideri, atacurile de inimă, atacurile cerebrale sau maladiile renale. La tineri, ele sunt instabilitatea financiară, șomajul, depresia, toxicomania, sarcinile neplanificate, sărăcia și abuzurile.” „Deoarece răul este difuz, sunt unii care susțin că el nu există. Noi, semnatarii, știm că nu este așa.”
Cred că politica imunizării de turmă este cea corectă. Cred că Marea Britanie era pe calea cea bună înainte să fie alimentată cu cifre greșite. Și au făcut o greșeală uriașă. Văd în Germania și Suedia câștigătorii clari. Nu au practicat prea multă izolare socială (lockdown – n.n.) și au avut suficient de mulți bolnavi pentru a dobândi ceva imunitate de turmă. Văd drept pierzători clari țări ca Austria, Australia și Israel care au avut izolare socială foarte strictă dar nu au avut multe cazuri. Și-au lovit economiile, au cauzat daune sociale masive, au dăunat sistemului educațional, dar nu au obținut imunitate de turmă”.
Profesorul Johan Giesecke, unul dintre cei mai mari epidemiologi din lume, consilier al guvernului suedez (l-a angajat pe Anders Tegnell, care conduce în prezent strategia suedeză), primul om de știință șef al Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor și consilier al directorului general al OMS, expune cu o sinceritate tipic suedeză de ce crede că:
În opinia lui Orwell, dacă libertatea înseamnă ceva, înseamnă a avea dreptul de a spune oamenilor ceea ce nu doresc să audă. În ultimele două sau trei săptămâni, libertatea înseamnă a spune oamenilor doar ceea ce vor să audă. Oricine încearcă să spună sau să facă altceva trebuie vânat ca un animal, intimidat ca un declasat, pedepsit ca un criminal. Prima victimă și cea mai importantă a epidemiei de coronavirus a fost dezbaterea publică. Prima carantină a fost instituită pentru opiniile contrare.
A apărut un climat al fricii, poate și mai întunecat decât cel care s-a instalat după 9/11. Atunci, ne temeam că teroriștii ar putea complota chiar după gardul nostru; acum amenințarea este pur și simplu invizibilă, iar fiecare dintre prietenii noștri sunt potențiali transmițători de covid. Asta a dat frâu liber unei culturi a delațiunii, cu paznici autoproclamați care îi pârăsc pe concetățeni pentru comportamente depravate precum o plimbare prin parc.
