O analiza despre capitularea guvernului TSIPRAS: INTRE OBEDIENTA FATA DE TEHNOCRATII NEOLIBERALI SI PRETUL NEASUMAT AL LIBERTATII/ Marturii din culisele negocierilor: EUROGRUPUL – PRACTICI DE CONTROL SI SANTAJ BRUTAL. Cum sa “ASFIXIEZI PRIN CREDIT” o tara/ Varoufakis: “Germania nu-i va cruta pe greci de DURERE”
- Alexandru Racu (facebook): Din nou despre Grecia: Concluzii la capătul a două săptămâni de infarct (cel puțin pentru greci)
Așa cum am spus încă de la negocierile din februarie dintre Grecia și Troikă, în urma cărora Syriza a făcut pasul înapoi, problema cu acest partid este că, de la bun început, nu i-a pus pe greci în fața alegerii reale cu care, că le place sau nu, se confruntă. Promițând și că va pune capăt măsurilor de austeritate, și că va menține Grecia în zona euro, Syriza a candidat pe un mandat de tip la plăcinte înainte, la război înapoi. Pentru că oricât de mult și de frumos ar vorbi Syriza despre democrație, Uniunea Europeană (și în mod particular zona Euro), din care Grecia face parte și a cărei parte vrea să rămână (cel puțin asta indică sondajele), este o organizație multinațională în care deciziile se iau nu în funcție de ce decid reprezentanții aleși ai statului grec (sau poporul grec direct prin referendum), ci în funcție de ce decid și reprezentanții aleși ai celorlalte state, asta în condițiile în care este clar că anumite state, precum Germania, au o putere mult mai mare de a determina decizia finală decât alte state, precum Grecia.
Ca atare, promițându-le că vor scăpa de austeritate, rămânând în același timp în zona euro, Syriza le-a promis alegătorilor săi blana ursului din pădure (din Pădurea Neagră mai exact). Sigur, ceea ce spune Tusk, cum că Grecia ar avea o datorie morală să-și plătească datoriile, este o aberație de papagal moralisto-neoliberal din Estul sălbatic. Nicio națiune nu are datoria, ba mai mult, nu are nici dreptul să se autodistrugă pentru a plăti o datorie nesustenabilă, mai ales în condițiile în care datoria a fost contractată și prelucrată așa cum a fost datoria greacă. În același timp, neplata datoriei atrage după sine niște consecințe dureroase pe care trebuie să ți le asumi. Or, la urma urmei ce înseamnă democrația? Înseamnă autonomie colectivă sau autodeterminarea unui popor. Însă autonomia are un preț. Dacă stai în casa lui tătucu și nu-ți plac regulile lui tătucu, atunci ești liber să pleci, dar va trebui să te descurci de unul singur, iar asta va presupune sacrificii. Avem de-a face cu alegerea dintre libertate și confort – dintre eroismul rezistenței și garanția unei morți lente – iar libertatea costă. Mai mult decât atât, autonomia, și pe cale de consecință democrația, mai presupune încă ceva: este vorba de maturitate. Altfel spus, în loc să te îmbeți cu apă chioară, trebuie să privești realitatea așa cum este, limitările pe care ți le impune, și să alegi în consecință. Să alegi în limitele posibilului, nu să te iluzionezi că poți controla forțe care în realitate scapă controlului tău. Asta e gândire magică. Și e o caracteristică a infantilismului.
Ca atare, dacă liderii Syrizei chiar și-ar fi propus să reînvie democrația în Grecia, ar fi trebuit să pună poporul grec în fața alegerii reale pe care acesta o poate face. Asta ar fi însemnat ca, de la bun început, Syriza să fi candidat nu cu promisiunea că va menține Grecia în zona euro punând capăt măsurilor de austeritate, ci cu promisiunea că va încerca să renegocieze statutul Greciei în zona euro și că, în caz că acest lucru se va dovedi cu neputință (deci trebuia admisă din start această posibilitate), va scoate Grecia din zona euro, eventual consultând în prealabil electoratul printr-un referendum. Un referendum a cărui întrebare trebuia să fie formulată în mod clar în felul următor: “în urma negocierilor, guvernul elen a ajuns la concluzia că este imposibilă rămânerea în zona euro și încetarea politicilor dictate de Troikă. În aceste condiții, doriți să rămâneți în zona euro, sau preferați să părăsiți zona euro, asumându-vă riscurile de rigoare?”
Evident, aceasta ar fi presupus și ca Syriza să aibă pregătit, de la bun început, un plan B. Or, pentru mine, declarația lui Varoufakis, care a spus cu doar două zile înaintea referendumului că euro e ireversibil deoarece noi (grecii) nu mai avem matriță ca să ne tipărim proprii bani a fost, măcar și sub raport simbolic, complet halucinantă. Matriță are și Zimbabwe și orice stat suveran care își tipărește proprii bani! În plus, ce fel de încredere să inspiri electoratului, ce fel de leadership să exerciți în momentul (de maxim dramatism) în care, în loc să spui că suntem cu toții la posturi iar artileria e pregătită, tu le spui celor pe care îi îndemni să sfideze BCE-ul, care între timp te strânge de gât cu tăierea lichidităților, că tu de fapt nu poți să-ți tipărești, începând de luni, proprii bani? Despre declarația lui Tsipras – “cetățeni, stați liniștiți, banii dumneavoastră sunt în siguranță” – ce să mai vorbesc.
Și totuși, poporul grec a votat nu într-o proporție covârșitoare. Unii or fi fost inconștienți, crezând că Tsipras o să scoată vreun iepure din pălărie. Alții vor fi sperat, până în ultimul moment, că Syriza are un plan B, oricât de dureroasă ar fi fost aplicarea acestuia. În fine, alții vor fi dat frâu liber mâniei acumulate, fiind pregătiți, după ani de umilințe, să riște și să accepte orice, doar pentru satisfacția de a fi avut curajul să le arate eurocraților the middle finger. Dar să nu ne mai mirăm, și să nu ne mai plângem că avem democrație de fațadă, că poporul votează ceva dar se decide altceva, atâta timp cât poporului nu îi sunt puse în față, de către liderii politici, adevăratele opțiuni pe care le are și asupra căreia poate, în mod real, să decidă. În schimb, fie i se fac promisiuni care nu sunt respectate, fie, în cel mai bun caz, așa cum s-a întâmplat la referendumul de duminica trecută, este chemat să-și exprime frustrarea și sentimentele anti-capitaliste, dar fără ca această defulare să aibă vreo legătură cu transformările concrete pe calea cărora s-ar putea angaja, sau nu, o societate.Din acest punct de vedere, mă tem că în ciuda retoricii, Syriza nu a contribuit, în cele din urmă, la renașterea democrației, ci a perpetuat mai departe același cerc vicios în care rămânem prinși.
Cum putem interpreta, în acest context, strategia Syriza de până acum? Mi se pare destul de clar că Syriza a mizat pe faptul că, negociind dur, inclusiv prin convocarea referendumului, eurocrații, în frunte cu Merkel, vor ceda în cele din urmă. Ceea ce nu s-a întâmplat. Probabil că au și supraestimat impactul pe care spectrul unui grexit l-ar fi avut asupra piețelor financiare. Pe de altă parte, Syriza era complet nepregătită pentru alternativa în care eurocrații nu ar fi cedat, și nici în al doisprezecelea ceas nu a avut curajul să-i pună poporului adevărata întrebare: ieșim din euro sau rămânem? Cu alte cuvinte, a fost un bluff.
Dar de ce a ales Syriza, de la bun început, această strategie bazată pe promisiuni false și eludarea adevăratelor întrebări? Nu știu ce să răspund, dar din câte se pare au făcut-o fie din oportunism (au vrut să se vadă ajunși la putere iar acum poate speră că se pot reinventa, centrist, ca un nou PASOK), fie din diletantism. În orice caz, electoratul rămâne inevitabil cu impresia că sunt fie niște oportuniști, fie niște diletanți.
Presupunând că e vorba de oportunism politic, nu cred că acesta este sustenabil. Cel mai probabil va urma un reflux enorm de frustrare populară iar Grecia va deveni, în următoarea perioadă, aproape imposibil de guvernat. Cel mai probabil va crește capitalul electoral al celor de la KKE și Zorii Aurii și posibil ca aripa stângă a Syrizei, precum și Grecii Independenți, să încerce să se salveze, pe cont propriu, din naufragiul partidului. Însă mai devreme sau mai târziu, dezastrul economic oricum se va petrece. Chiar cei de la Syriza au spus-o, insistând de la bun început că este nesustenabil tratamentul aplicat Greciei, și tocmai din acest motiv au fost votați. Din nefericire, atunci când se va petrece, singura forță politică ce părea capabilă să-l gestioneze într-un mod compatibil cu valorile democratice va fi compromisă. Pe termen lung, marea pierdere este de natură politică. Dezastrul economic nu poate fi evitat decât dacă, în al doisprezecelea ceas, germanilor pur și simplu li se va face milă de greci, ceea ce aproape sigur nu se va întâmpla.
Pe de altă parte, dacă acceptăm ipoteza diletantismului, atunci trebuie să subliniem faptul că venirea prematură la putere a Syrizei, pe baza unor promisiuni nesustenabile, și modul tupeist dar în ultimă instanță falimentar în care a negociat cu creditorii, nu au făcut decât să adâncească dezastrul economic cu care se confruntă țara. Economia Greciei, și așa ca vai de ea, a fost avariată încă și mai grav în urma bluff-ului Syrizei, iar bruma de credibilitate pe care și-o recâștigase pe timpul lui Samaras s-a dus pe apa sâmbetei. Că ne place sau nu, suntem forțați să recunoaștem că decât să treacă printr-un blitzkrieg financiar doar pentru a se opri ulterior pe buza prăpastiei și a face cale întoarsă, mai bine (și mai uman) ar fi fost pentru Grecia să stea și să-și facă cuminte temele cu Samaras. Să și le facă până la momentul în care, concomitent, situația ar fi fost suficient de proastă și conștiința politică suficient de dezvoltată pentru a se conștientiza alternativa reală și a se decide în consecință. Dar, la fel ca toate partidele politice, Syriza a vrut să se vadă ajunsă la guvernare. Și, după cum am spus și într-o postare anterioară, revoluțiile premature nu ajută cu nimic. Dimpotrivă, nu fac decât să înrăutățească lucrurile. Iar democrația prematură/imatură este o contradicție în termeni.
Urmează și mai multă austeritate, inclusiv pe baza argumentului “iată ce au pățit grecii pentru că nu au strâns cureaua suficient de mult de la bun început și, mai mult, iată ce au pățit, pentru că au încercat să iasă, spre stânga, din cămașa de forță a austerității.” Inevitabil, stindardul luptei antiausteritate se va muta la dreapta, unde diverse mișcări naționaliste sau de-a dreptul fasciste abia așteaptă să-l preia. Singura parte bună a acestei aventuri este că tristul ei sfârșit aduce cu sine și lămuririle necesare care până acum au fost eludate. De acum este clar pentru oricine că alternativa este între rămânerea în zona euro cu prețul obedienței față de tehnocrația neoliberală – care, în plus, cel mai probabil va prinde și mai mult tupeu – și ieșirea din zona euro cu prețul unei traume economice al cărei impact, în materie de intensitate și durată, nimeni nu îl poate anticipa cu exactitate.
Așadar, după episodul Syriza, cel puțin nu vor mai putea exista partide care să umble cu cioara vopsită. Însă partea proastă este că uneori se întâmplă să te lămurești prea târziu. Și degeaba te mai lămurești pentru că oricum nu se mai poate face nimic. Dumnezeu cu mila.
- Hotnews:
Guvernul de la Atena a crezut ca o prabusire a economiei Greciei va antrena o cadere a economiei mondiale si a sperat ca un NU la referendumul din 5 iulie ii va intari pozitia de negociere, poveste, sub acoperirea anonimatului, un consilier grec de rang inalt care a participat la negocierile cu Eurogrup din ultimele cinci luni si care acuza un ton extrem de dur, santaj si “asasinare mediatica” din partea europenilor. Interviul a fost acordat cunoscutului site francez de investigatii Mediapart in saptamana dinaintea referendumului.
“Am plecat la lupta crezand ca avem aceleasi arme ca si ei. Le-am subestimat puterea. Este o putere care se inscrie in insasi structura societatii, in modul de a gandi al oamenilor. Se bazeaza pe control si santaj. Avem foarte putine parghii in fata ei. Edificiul european este kafkian”, spune sursa citata, care sustine ca, initial, Varoufakis, cu argumentele sale, a reusit sa schimbe opinia publica in Europa si chiar in Germania, dar Eurogrup a ripostat.
La inceputul lui februarie, Dijsselbloem i-ar fi spus lui Varoufakis: “Fie semnati memorandumul, fie economia voastra se prabuseste. Cum? Va daramam bancile”.
El sustine ca grecii nu au fost sustinuti deoarece Eurogrupul nu functioneza de maniera democratica. Guvernul grec, spune sursa citata, a descoperit prea tarziu ca europenii vor sa-l excluda pe Varoufakis dupa anuntul referendumului. Varoufakis a intrebat: “Cine a decis asta”. Dijsselbloem i-a raspuns: “Eu am decis”. “Nu ar trebui sa existe un vot? Aceasta decizie nu ar trebui luata in unanimitate?” Intr-o societate normala, da, dar Eurogrup nu functioneaza formal, nu exista nicio minuta a dezbaterilor.
Acesta a afirmat ca fostul ministru grec de Finante a “descris incidente care dovedesc ca Eurogrup este total nedemocratic, aproape neofascist” (un termen des folosit de propaganda rusa in ultima perioada, n.r.).
“A discuta prea mult cu Schauble poate fi periculos, pentru ca risti sa nu obtii finantarile. Bancile germane isi vor banii inapoi. E o organizatie unde nu iti poti face auzita vocea. Doar Varoufakis a vorbit deschis. Schauble i-a spus: ‘Cati bani vrei ca sa iesi din euro’? Nu a vrut Grecia in euro. A fost primul care a vorbit de iesirea Greciei, in 2011″, a declarat consilerul grec.
El a reluat teza potrivit careia toti banii imprumutati de Grecia au mers la plata datoriei externe. “Nu am primit niciun ajutor financiar pentru a plati. Nu ne putem imprumuta pe termen scurt. Nu putem lua nicio masura pentru a imbunatati lichiditatea economiei: BCE a impus restrictii, una dupa alta. Este ceea ce eu numesc sufocare prin credit”.
La jumtatea lunii martie, a continuat oficialul grec, o serie de surse de la Bruxelles au spus: “Da, institutiile (BCE, FMI, Comisia) folosesc creditul pentru a va asfixia, pentru a forta guvernul sa se supuna si sa accepte reformele. Faceti-o repede”.
“Guvernul credea ca a merge pana la prabusirea economiei grecesti va provoca prabusirea economiei mondiale. Acest lucru nu s-a produs si imi pare rau. Am urmarit evolutia euro, cum a reactionat la experimentele lor. Schauble si Berlinul sunt inteligenti. Au alimentat artificial criza: ‘Grecii nu coopereaza. Nu au inteles ce trebuie sa faca. Nu ofera nicio cifra’. Ori, in loc sa cada, euro a urcat. La fel s-a intamplat si pe pietele bursiere”.
Sursa citata a declarat ca guvernul de la Atena a inteles de-abia in ultima saptamana (dinaintea referendumului) ce se intampla, dar era prea tarziu. El acuza pseudo-negocieri prin care Eurogrup a castigat timp, grecii au pierdut timp iar Varoufakis a fost “asasinat mediatic”.
“Am pierdut orice sprijin economic pentru a gasi termenii unui noi acord si am pierdut orice credibilitate pentru a ii forta sa negocieze cu noi. In acel moment, aripa dreapta a guvernului, Tsipras si Varoufakis, a spus ca este de ales intre modelul cipriot sau referendumul.
Cei doi sperau ca, in cazul unei victorii a NU-ului, pozitia lor va fi intarita pentru a scapa de un acord care sa excluda o restructurare a datoriei externe sau ajustarea bugetara.
Dar europenii nu s-au trezit in fata unei crize mondiale si nici macar europene, sau macar o prabusire a pietelor (dupa anuntul referendumului, cand bursele europene au scazut luni, dar au recuperat rapid pierderile in zilele ulterioare, n.r.). A existat o cadere a burselor, fluctuatii monetare, lira sterlina a crescut. Dar, in cele din urma, europenii nu mai sunt tot atat de pregatiti sa ajunga la un acord ca inainte de referendum.
Fostul ministru grec de Finante Yanis Varoufakis scrie intr-un contra-editorial publicat in editia de vineri a ziarului The Guardian ca raspunsul la intrebarea de ce nu vor creditorii sa restructureze datoria greaca “nu se afla in economie, pentru ca rezida adanc in politica labirintica a Europei”, citeaza Mediafax.
Grecia a devenit un stat insolvent in 2010, recunoaste el, dupa care au aparut doua optiuni in vederea ramanerii in zona euro, si anume optiunea “sensibila, pe care orice bancher decent ar recomanda-o – restructurarea datoriei si reformarea economiei – si cea toxica – oferirea unor noi imprumuturi unei entitati falite, pretinzand ca ramane solventa”.
Europa a ales-o pe a doua, punand bancile franceze si germane expuse datoriei publice grecesti “mai presus de viabilitatea socio-economica a Greciei”, denunta fostul ministru, recunoscand ca o restructurare ar fi implicat pierderi din partea bancherilor.
“Grijulii sa evite sa marturiseasca in fata parlamentarilor ca cei care urmau sa plateasca din nou bancilor noi imprumuturi nesustenabile sunt contribuabilii, oficiali UE au prezentat insolventa statului grec ca pe o problema de lipsa de lichiditati si au justificat “planul de salvare” drept “solidaritate” cu grecii”, acuza Varoufakis.
“Pentru a pune transferul cinic al pierderilor private iremediabile pe umerii contribuabililor, ca un exercitiu de “tough love”, Greciei – ale carei venituri nationale s-au micsorat cu peste un sfert si din care urmau sa fie platite noile si vechile datorii – i-a fost impusa o fisa de austeritate. Este necesara expertiza matematica a unui pusti de opt ani ca sa-ti dai seama ca acest proces nu se putea termina bine”, scrie el.
“Odata ce sordida operatune a fost completa, Europa a obtinut automat alt motiv sa refuze sa discute restructurarea datoriei: acest lucru avea sa afecteze buzunarele europenilor! Iar astfel au fost administrate doze tot mai mari de austeritate, in timp ce datoria crestea, obligandu-i pe creditori sa acorde imprumuturi si mai mari, in schimbul unei austeritati si mai mari”, continua el.
“Guvernul nostru a fost ales sa puna capat acestei bucle nefericite; sa ceara restructurarea si sa puna capat austeritatii paralizante”, subliniaza fostul ministru, adaugand ca negocierile au ajuns in mult mediatizatul impas deoarece “creditorii continua sa respinga orice restructurare tangibila a datoriei, insistand in acelasi timp ca datoria noastra imposibil de platit sa fie platita de cei mai slabi dintre greci, de copii lor si de nepotii lor”.
Varoufakis dezvaluie ca Jeroen Dijsselbloem, presedintele Eurogrupului, l-a vizitat in prima sa saptamana de mandat pentru a-l pune in fata unei alegeri dure, si anume fie sa accepte “logica” planului de salvare si sa renunte la orice solicitari de restructurare, fie acordul de imprumut “crapa – repercusiunile nerostite fiind ca bancile grecesti aveau sa fie condamnate”.
Dupa cinci luni de negocieri se profila Grexitul, iesirea Greciei din zona euro, scrie el.
“Amenintarea unui Grexit a avut o istorie scurta si agitata”, scrie fostul ministru, evocand faptul ca i-a bagat in sperieti pe bancheri in 2010, dar si in 2012, “cand ministrul de Finante al Germaniei Wolfgang Schauble a decis ca costurile Grexitului erau o “investitie” care merita, ca modalitate de disciplinare a Frantei si celorlalti”.
Atunci cand Syriza a ajuns la putere, in ianuarie, “ca o confirmare a afirmatiei noastre ca “planul de salvare” nu avea nimic de a face cu salvarea Greciei (ci numai cu consolidarea Europei de Nord), o mare majoritate (a membrilor din cadrul) Eurogrupului – sub tutela lui Schauble – a adoptat Grexitul fie ca rezultatul lor preferat, fie ca arma preferata impotriva Guvernului nostru”, continua el.
Grecii se tem, pe buna dreptate de iesirea din uniunea monetara, recunoaste fostul ministru, evocand insa retragerea fara dificultate a lirei sterline din Mecanismului european al ratei de schimb in 1992. Dar, “din nefericire, Grecia nu are o moneda pe care sa desparta de euro”, contina el, adaugand ca tara sa a adoptat euro. “o moneda straina integral administrata de catre un creditor ostil restructurarii datoriei nesustenabile”. “Pentru a iesi (din zona euro), ar fi fost necesar sa cream o noua moneda de la zero”, conchide Varoufakis
In opinia sa, acest sfarsit de saptamana reprezinta punctul culminant al negocierilor, in contextul in care Euclid Tsakalotos, succesorul sau, “depune eforturi sa puna boii inaintea carului”, adica “sa convinga un Eurogrup ostil ca restructurarea datoriei este o conditie prealabila a reformarii Greciei cu succes, ci nu o recompensa ex-post a acesteia”.
Trei sunt motivele acestei dificultati, si anume “inertia institutionala”, faptul ca o datorie nesustenabila le ofera creditorilor o putere imensa asupra debitorilor – “iar puterea corupe”, noteaza el.
Al treilea motiv, “mai pertinent si mai interesant” spune fostul ministru, este faptul ca “euro este un hibrid intre un regim de rata de schimb valutar fix (…) si o moneda de stat”. “Primul se bazeaza pe frica expulzarii pentru (ca membrii sai) sa ramana impreuna, in timp ce moneda de stat implica mecanisme pentru reciclarea surplusurilor intre statele membre (de exemplu un buget federal, obligatiuni comune)”, afirma Varoufakis. subliniind ca “zona euro nu se incadreaza intre cele doua – este mai mult decat un regim al ratei de schimb si mai putin decat un stat”.
Europa nu a siut cum sa raspunda crizei din 2008-2009. “Ar trebui sa pregateasca terenul pentru cel putin o expulzare (Grexit) sau sa intareasca disciplina? Sau sa treaca la federalizare?”, se intreaba el, notand ca “pana acum nu a facut nici una ni alta, iar angoasa sa existentialista continua sa creasca”.
“Schauble este convinsa ca, asa cum stau lucrurile, el are nevoie de un Grexit ca sa asaneze atmosfera, intr-un fel sau altul. Brusc, o datorie publica greaca nesustenabila permanent, fara de care riscul unui Grexit ar pali, a dobandit o noua utilitate pentru Schauble”, scrie Varoufakis .
“Ce vreau sa spun cu asta? Pe baza lunilor de negocieri, convingerea mea este ca ministrul german al Finantelor vrea ca Grecia sa fie impinsa afara din zona monedei unice, pentru a-i speria pe francezi si a-i face sa accepte modelul sau al unei zone euro disciplinare”, conchide fostul ministru grec al Finantelor.
- Ce joc face Tsipras? Propunerile guvernului GRECIEI – CAPITULARE fata de AGENDA AUSTERITATII?/ Grecia recunoaste oficial ACORDUL cu RUSIA pentru TURKISHSTREAM/ Papa Francisc denunta NOUL COLONIALISM al AUSTERITATII/ Teoria si practica DATORIEI ODIOASE
- “GRECIA – LABORATOR DE TESTARE A AUSTERITATII” – discursul lui Tsipras in Parlamentul European/ Seful liberalilor europeni face agenda “reformelor” grecesti: “REDUCETI SECTORUL PUBLIC, PRIVATIZATI BANCILE, REDUCETI PRIVILEGIILE BISERICII ORTODOXE!”/ Ilie Serbanescu despre “programul de salvare” mincinos: BANII CREDITORILOR ERAU PENTRU BANCI, NU PENTRU GRECIA (video)
- DUPA REFERENDUM. Grecia – asteptata de Merkel cu “PROPUNERI SERIOASE”/ De ce si pana unde va sustine SUA-FMI guvernul TSIPRAS?/ Demisia lui VAROUFAKIS – concesie simbolica fata de TROIKA?/ “Acordul (cu creditorii) este SINGURA CALE” – declaratia sefului Grecilor Independenti
- REFERENDUMUL DIN GRECIA: 61% NU – VOT URIAS ANTI-TROICA, ANTI-AUSTERITATE. O proba de demnitate si multe necunoscute. Guvernul TSIPRAS – “CALUL TROIAN” al RUSIEI sau al SUA?
![<i>Actualizat</i>. DEZBATEREA INTEGRALA PRO SI CONTRA REFERENDUMUL PENTRU CASATORIE [Recurs la morala, TVR 1, Video]/ PROGRESISTII IN ACTIUNE. Tactica punerii la stalpul infamiei prin etichetari infamante. CpF, ACUZATA MINCINOS DE FASCISM](http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/wp-content/uploads/2017/06/tvr-rcurs-la-morala-110x100.jpg)
Doneaza pentru filmul "Scrum"
Cred ca la inceput Tsipras a avut intentii bune fiind cu gandul la cei amarati.A vrut sa faca ceva pentru ei, dar ajuns sus printre mai marii lumii s-a lovit de sistem .La fel s-a intamplat si la noi cu un presedinte.Nu uit cand intr-o emisiune tv Dl . Constantinescu a spus ca -la invins sistemul, adica a fost prea singur intr-un mecanism mafiot pe care nu-l poate schimba.Asa s-a intamplat si cu premierul grec si cu multi oameni care au vrut sa faca bine si s-au oprit pentru ca nu i-a lasat sistemul.
Mda, am vazut stirea azi dimineata de la…Berlin. Trebuie sa fii absolut naiv sa crezi ca pleci la bataie cu arme egale cu puterile Europene, cel putin pe taramul asta al economiei si finantelor. Dar, macar grecii au avut o strategie, sau mai degraba un pariu, si pentru asta ii admir. Noi, saracii de noi, ne-am aruncat inainte spre Europa crezand in abureala cu democratia, viitorul luminos, bunastarea, etc. Insa pana la urma nici nu prea stiu ce alte optiuni am fi avut.
O sa propun un scenariu absurd,ca si asa suntem intro lume surda si absurda.Tsipras a stiut de la inceputul negocierilor (de unde?)ca troica nu va aproba planul de austritate propus ,desi este mai aspru decat cel al creditorilor.Daca nu ar fi propus acest plan de austeritate toata vina ar fi cazut pe el:Grexit -de vina Tsipras si ai lui.Asa grecii,chiar si cei mai naivi sau neinformati vor vedea adevarata fata a “democratiei”- EU.ACUM(dumonica care vine) ,si nu altadata, Tsipras poate sa treca la un plan B pe care il are in minte de la inceput.Eliberaerea Greciei de sub papucul UE si cerere de ajutor de la un stat cu economie pe masura sa-i ajute(era sa scriu cu economie puternica, dar nu mai e cazul).DOAMNE AJUTA!
In cazul in care guvernul Grec va cere ajutor, in afara UE, troica se va “enerva”si le va pune in cap pe turci(proorocirea sf. Paisie).Si asa va incepe balamucul, in care Dumnezeu va curati lume ,prin focul bombelor atomice,de toata mizeria umana,pt. putin timp.Noi pe unde vom fi?Austeritatea noastra este de 2000 de ani asa ca vom fi ocoliti, dupa cu a spus-o pr.Arsenie Boca:”tara noastra va fi inconjuata de flacari”.In niciun caz nu va fi pt. vietuirea noastra,a celor de astazi,ci pt. judecatile LUI ,a Celui ce ne-a adus pe pamant, si rugaciunile MAICUTII LUI.DOAMNE AJUTA!
F. interesanta declaratia martorului apropo de Eurogrup! F. interesante mai ales pentru ca dezvaluie ceva, ce mie mi se pare cu adevarat important si in acelasi timp terifiant: EI sint f. f. uniti- exista o unitate si o coordonare f. mare intre elitele economice, cele politice si cele de (dez)informare in masa: au actionat intr-un gind. Pe de o parte, la nivel mediatic Varoufakis a fost lapidat, populatia speriata cu urmarile iesirii din euro. La nivel financiar bursele le-au dat cu tifla, creditorii au strins cu usa bancile,
iar politic nu au existat mari deraieri de la linia Germaniei…cu tot asa-zisul sprijin al USA.
Deci: EI sint f. uniti si f. bine coordonati. Ceilalti (adica oricine nu face parte sau se opune proiectului neo-liberal slavagist) sint f.f. necoordonati, f. nepregatiti, ff. neputinciosi.
Sa va zic cite ceva din spaimele grecilor apropo de iesirea din Euro in momentul in care bancile s-au inchis.
1.Incapacitatea statului de a mai plati pensii si salarii- statul fiind pregatit numai pe 1 luna pentru astfel de lichiditati
2. Mai crunt: lipsa medicamentelor- f. multa lume, inclusiv o ruda apropiata de-a mea, depinde de medicamente scumpe venite din strainatate si finantate de la bugetul grec. Daca acesta ruda nu ar mai lua acest medicament cam intr-un an poate si mai putin ar muri de cancer.
Ori, in principal f. multi greci au inteles brusc ca lipsa lichiditatilor pe o perioada indefinita in conditiile in care tara nu produce prea multe (inclusiv medicamente) ar insemna foamete la propriu, lipsa esentiala a medicamentelor,etc.
Si dupa cum am spus., UE era pregatita sa faca un exemplu dur din Grecia.
Ori, socul a fost f. mare pentru un popor care, spre deosebire de romani, nu a mai fost pus in situatia de a nu a avea ce sa manince de prin anii 50. Un popor pentru care marea problema, pina de curind a fost cum sa-si mentina dreptul de a mai bea o cafea, de a se relaxa pe terase, de a se mai putea duce pe la cluburi.
Pentru ca, asa cum mai spuneam, criza Greciei a fost diferita de criza Romaniei. La noi oamenii, multi, chiar au fost pusi in fata infometarii la propriu a lor si a familiilor lor (si va rog, sa nu-miveniti aici cu argumentul – sa se lucreze pamintul- un argument prost plasat in conditiile de acum, poate o sa explicodata).
Si iata dintr-o data s-au vazut pusi in situatia…..sa supravietuiasca in conditii crunte.
Socul este prea mare, pentru un intreg popor putin pregatit sa sufere o austeritate de acest grad! Infometarea nu este o optiune.
Si cei de la UE ar fi facut tot posibilul sa se ajunga la asta.
Problema este: pe termen mediu chiar s-ar putea sa se ajunga la asta. Numai ca de data asta ca membrii de deplini ai zonei euro.
@petra:
Ce-i drept, probabil multi dintre noi punem problema abstract, ca o alegere intre libertate, eroism, confort etc. Dar, acolo, multi se afla in situatia de a se trezi a doua zi in imposibilitatea de a avea acces la medicamente vitale sau la lucrurile de baza ale supravietuirii.
In ceea ce priveste negocierile din Eurogrup, materialul complet, in en/fr se gaseste aici:
http://www.mediapart.fr/en/journal/international/080715/we-underestimated-their-power-greek-government-insider-lifts-lid-five-months-humiliation-and-blackm?page_article=1
http://www.mediapart.fr/article/offert/86c629dfef9f2a22faf6cc1b21b0ee14
da, multumesc pentru link-uri. F. interesant!! si F. important.
poate dati tot materialul
OOOO!!!! Materialul e extraordinar:
De exemplu:
“so for 12 months we have been paying around 10 billion euros to the creditors from our resources without getting a single euro from them(!!!!!!), which they had agreed to give, of course under conditions”
Sfat: dati tot materialul!! Lamureste pur si simplu lucrurile. Si nu mai e nevoie sa speculam.
Lamuareste lucrurile pentru ca arata in detaliu in ce situatie se afla de fapt Grecia si cum a fost adusa acolo ca un ciine in lant, pas cu pas.
Din situatia prezentata, cred ca, da in conditiile date, guvernul Syriza a facut aproape tot ce se putea face.
Pentru ca:
You see, the problem with treasury bills, [is that] it is the Greek banks who buy it. And the ECB said: “No more treasury bills”. So the state could not borrow from the banks.
So, from March, April onwards, we started economizing from the state, pulling together all the cash reserves from different branches, agencies, local authorities, things like that, in order to manage to pay the IMF [International Monetary Fund]. We paid once, we paid twice, and [we had] to pay wages as well. We paid wages from earnings, from tax receipts. But it’s not enough to pay the IMF. We have a problem with the primary surplus, we couldn’t pay the IMF, so we had to scrape around.”
Si asa mai departe
@petra:
Da, e f important, insa… trebuie tradus, nu prea facem fata doar noi si cei care ne ajuta, putinei si f ocupati si ei, iar cand reusim sa traducem cate un material important (vezi cel cu razboiul mondial), din pacate, pare ca interesul nu e nici pe masura gravitatii subiectului, nici pe masura muncii depuse…
Si apropo de Varufakis: i-ati vazut profilul pe wiki?
Eu abia acum. Si mi s-a parut impresionant. Adica uite unul care chiar ar fi putut sa faca ceva si a vrut.
Acum inteleg de ce s-a vehiculat si teoria cu SUA. Varoufakis chiar spera si chiar a facut lobby pe linga anlgo-americani in sensul asta. Spera ca SUA va mai da peste nas unei Germanii care pare sa aiba o agenda geostrategica oarecum diferita de a SUA. Bine gindit….in teorie. ca doar este un bun cunoscator al teoriei jocului in SP.
In practica insa: nu s-a ales decit cu o presa oarecum favorabila de partea anglo-americana. Citeva declaratii vagi ale USA. Si cam atit..
materialul dat de voi arata doua lucruri:
1.Grecia a fost asfixiata NU pe motive economice ci pe motive politice: populatia n-a votat cu partidul care facea parte DIN CLUB.
In material se tot spune(si o cred) ca Syriza a acceptat multe din cerinte….dar asfixierea economica a continuat. Ceea ce imi aduce aminte de noi: si PSD-ul s-a conformat cu politica generala trasata de la Brussels, dar la BRussels se decisese ca PSD-ul sa moara, din motivele discutate cu alte prilejuri.
2. De ce nu este placut Varoufakis? Pentru ca:
people are asking why he is supposed to be so unpopular with the Eurogroup and the people in power, why they don’t like him. And a lot of people say they don’t like him because he appears to be lecturing them, because of being arrogant.But what I think is that
…..you ask him a question and he doesn’t spin around, he doesn’t change the subject, and so this creates difficulty, both to the politician and the journalist, [to] the media. These are things that show that Varoufakis doesn’t fit…..
Si s-a vazut clar ca Varoufakis: DOESNT FIT.
Si iarasi mi se pare f. important: ca Germania chiar nu a vrut Grecia in Euro!
De ce? Pentru ca ar fi dat un exemplu zdrobitor…..I s-ar fi inchis toate portile in nas…ca sa arate si altora cum sint pedesiti cei care nu merg in pas de gasca, aliniati pentru marele proiect.
Asa ca si grecii si noi (adica eu, comentatoarea lu’peste prajit), am mizat ca grecii pot juca la cacialma, ca ii pot face pe aia de la UE sa se teama de un eventual precedent care ar putea fi urmat. Si greseam.
Acuma, nu ca aceasta teama printre asasinii economici de la UE n-ar exista. Daca n-ar fi existat n-ar fi vrut sa faca un astfel de exemplu din Grecia. Numai ca reactia nu a fost cea de victima a santajului: hai sa cadem la o intelegere. Reactia a fost: cum indraznesti sa ma santajezi tu pe mine, bai musca!
Ok sa vad ce pot sa fac apropo de asta
@petra:
Varoufakis este capabil, intr-adevar, insa tocmai ca specialist stiintific (are o carte despre asa ceva) in games th. ar fi trebuit sa stie, cumva, ca Germania va merge pe Grexit in situatia asta de confruntare directa. Si Grecia nu ar fi avut nicio sansa in acest joc, daca SUA nu s-ar fi implicat, decat daca ea insasi era gata sa mearga inclusiv spre Grexit. Adica, reiese de aici ca Germania a avut pozitia cea mai puternica in raport cu SUA si Grecia. Iar Varoufakis, asa cum zice si Racu, si-a slabit singur pozitia cand a zis ca nici nu se pune problema drahmei.
Multumim pentru ajutor!
Da, Racu are dreptate. Varoufakis a incercat sa mearga cu jumatati de masura: si in euro si cu datoria taiata.
Dar, pe de alta parte UE ar fi avut grija ca revenirea la drahma sa fie extrem, extrem, extrem de dureroasa si nu numai economic. Adica sa se plateasca un pret crunt. Poate chiar anihilator. Nu intimplator Germania n-a acceptat santajul cu iesirea si le-a zis: Ok iesiti….daca aveti chef.
Cit despre SUA? Pur si simplu nu a vrut sa se implice.
Insa stiti ceva? O mie de vorbe o para nu mai fac.
E din ce in ce mai clar ca trebuie sa ne pregatim, fiecare pe craca lui de ce va veni. Prin pregatire inteleg, pregatire duhovniceasca.
@petra:
Nu ai vazut totul, stai.
http://www.hotnews.ro/stiri-international-20291983-criza-din-grecia-zona-euro-urmeaza-dea-aviz-decisiv-asupra-ultimelor-propuneri-reforma-ale-atenei-germania-rezultatul-reuniunii-sambata-complet-deschis.htm
Uite cum se negociaza. Capitulare conditionata… insa conditionata de creditori, nu de debitori!
Pedeapsa merge mai departe.
LIVE TEXT Criza din Grecia: Zona euro urmeaza sa dea un aviz decisiv asupra ultimelor propuneri de reforma ale Atenei. Germania: Rezultatul reuniunii de sambata, “complet deschis”/ Olanda: Mai multe guverne europene “au indoieli serioase” cu privire la angajamentul Atenei
@”ortodoxia” (nepublicat):
Daca crezi ca noi publicam mesaje manipulatorii, preluandu-l pe A.R., atunci esti invitat sa vizitezi alte pagini si sa te scutesti de “ispita” de a ne citi pe noi.
Da: se vrea capul lui Tsifras si jos cu Syriza!
Neascultarea se pedpeseste.
Asta deja numai are nimic de-a face nici cu economia, nici cu imprumuturile nici cu nimic.
Este pur si simplu o pedeapsa. Adica nu mai conteaza ca alde Syriza (ca si PSD) au inceput sa spuna da, la propunerile alora.
Adica e pe fata: imprumuturi, reforme…baliverne. nu ne intereseaza. Ne intereseaza obedienta TOTALA! Si ne mai intereseaza pastrarea ierarhiei in aceasta priamida.
Si se mai da o lectie si altora: NU referendum, NU partide care nu fac parte din club, NU oricarui fel de revolta sau ne-aliniere cit de mica. Ca altfel…ca grecii patiti.
Nu cred ca acest site este manipulator, in nici un caz.Prezinta teme de actualitate.Prefer sa ma informez de aici despre ce evenimentele importante care au loc de zi cu zi decat sa mai intru pe alte site-uri care, cum am vazut intr-un alt articol de pe acest site, introduc tot mai des imagini dezgustatoare , indecente. Ai posibilitatea sa-ti expui un punct de vedere.Consider ca ce se prezinta aici de catre admini este adevarul despre soarta lumii asteia si sunt cu totul de acord cu acest adevar. Mai apar si unele divergente si prin dialog cadem de acord asupra ideilor dezbatute , nu cred sa manipuleze, mai ales cu astfel de teme, nu si-ar permite intrucat Adevarul este unul si uneori ca sa ajungi la el este cale lunga.eu l-am descoperit pe acest site si sunt ceva ani.
Ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung da pe surse ca Germania cere un “cash collateral” de 50 mld EUR pt a continua negocierile, bani pe care grecii ar trebui sa-i obtina lichidand active de stat…este o informatie pe surse deocamdata 🙁
Germania a dovedit ca s-a pozitionat foarte dur si “bullying” in negocieri. Grecia ar fi trebuit sa opteze pentru declararea falimentului pur si simplu. Cred ca era singura optiune rationala. Toate celelalte s-au dovedit a fi un simplu bluf. Sa nu fi stiut Varoufakis lucrurile astea? Ca doar e specialist in jocuri din astea…
Se apropie…
cred ca Varoufakis a stiut…dar probabil misiunea sa s-a terminat si pur si simplu a iesit din scena. In aceste momente, din pacate, se joaca un joc foarte dur pe spatele poporului grec.
http://www.telegraph.co.uk/finance/economics/11733260/Greece-news-live-Germans-tout-plans-for-five-year-temporary-Grexit-after-Europeans-warn-reforms-are-too-little-too-late.html
@Petra
concluzia comentariului #5: exact.
Si, mai ales, nu suntem uniti.
Era in reportajul ala o femeie cu o plasuta mica cu 5-6 castraveti si nu mai stiu ce. Si zicea ca asta e hrana ei pe trei saptamani.
Faptul ca nu ne putem solidariza la nevoie, in mod concret, mi se pare complet idiot, de neacceptat.
Nu inteleg: de ce solutia aia cu crowdfunding nu e ok??
1.Tsipras pragmaticul, Tsipras teparul:
“ Or, prea adesea, nu realităţile contează. Contează în schimb ce credem despre ele. În Originile Totalitarismului, Hannah Arendt scoate în evidenţă o chestiune gravă. Dacă textul unei falsificări vădite, precum invenţia antisemită a serviciului secret ţarist, intitulată „Protocoalele Înţelepţilor Sionului”, a ajuns, ca-n epoca nazistă,„să fie crezut de un număr suficient de mare de oameni încât să se poată întemeia pe el o întreagă mişcare politică”, precum cea hitleristă, “misiunea istoricului nu mai e să demaşte plastografia”. Ci să explice de ce li se pare plauzibilă atât de multora.
E suficient să găseşti un prestidigitator politic abil cu talentul de a mesmeriza mulţimi, pentru ca scamatoriile lui hipnotice să devină literă sfântă pentru mulţi din cei dispuşi psihologic sau ideologic să se auto-amăgească.”
http://www.dw.com/ro/tsipras-un-pragmatic-grec/a-18563056
http://www.dw.com/ro/%C5%A3eapa-lui-tsipras/a-18570274
2. Cum poti interveni in geopolitica fara a avea aerul ca o faci:
In paragraful de mai jos e o referire la criza Suezului, si anume la maniera in care SUA a intervenit, de comun acord cu URSS, pentru a trezi la realitate Marea Britanie si Franta, sau cum s-ar spune, sa le arate cine e bosul sau seful la bani. Concret, ca urmare a refuzului Angliei de a se retrage militar din Suez, America a inceput sa manipuleze lira sterlina ducand la o rapida devalorizare a respectivei monede, si asta in decursul catorva zile, blocand totodata accesul Regatului Unit catre banii necesari stoparii devalorizarii. Marea Britanie a inteles rapid lectia si a trecut imediat in postura de aliat junior al SUA, capatand denumirea de “valetul Americii”.
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/anthony-eden-aluneca-politica-criza-canalului-suez
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/criza-canalului-suez-ultima-zv-cnire-imperialismului-anglo-francez
Concluzia ar fi urmatoarea: SUA (sau orice alt potent stat) poate interveni fara a avea aerul ca o face, evitand imaginea de arbitru planetar si de amestec in treburile vechiului continent, desi, cu siguranta, canalele diplomatice neoficiale si informale intre Washington si capitalele europene sunt deja suprasolicitate la momentul de fata. Germania o fi ea Germania, dar nu e un rival pentru SUA. Europa condusa de Germania ar putea fi un oponent serios al americanilor, doar ca Polonia, Franta si Marea Britaniei au alte prioritati si alte temeri, iar Rusia e toata un ranjet cu gandul la perspectiva izolarii continentului european de SUA, o improbabilitate geopolitica la momentul actual.
http://www.dw.com/ro/frica-de-rusia-%C5%9Fi-revenirea-greciei-la-momentul-churchill/a-18575159
Varoufakis invoca pretextul imposibilitatii tiparii si distribuirii drahmei, dar din cate am citit, grecii detin o tiparnita de bani in Holargos, cartier al Atenei, o tiparnita functionala si eficienta, si au si capacitatea distribuirii banilor desi o perioada drahma ar merge in paralel cu euro iar tranzactiile bancare ar functiona fara moneda fizica.
“It is certainly physically capable of doing so: the Greek central bank owns a press in Holargos, a suburb of Athens, that once printed drachma and is currently one of 14 high-security currency printing works across the eurozone producing euro banknotes.”
http://www.theguardian.com/world/2015/jul/06/return-drachma-greece-print-own-euros
Varoufakis si Tsipras nu sunt de loc niste naivi, si nici reincarnari ai eroilor din antichitatea greceasca.
Sa pretinzi ca nu ai stiut cu cine ai de-a face la masa negocierilor? Ce poti sa mai spui la asa declaratie?! Si abia cu o saptamana inainte de finish ai realizat? Cand tu ai facut timp de 5 luni doar joculete tactice?
Probabil cei doi au trait pe o insula pustie greceasca pana acum 2,3 ani si hop si ei, naivitatile intruchipate, in politica de nivel inalt.
Stiau de la inceput ce carte joaca, ce sanse au si mai ales cu cine joaca. Pe cei doi greci ii suspectez de orice, nu insa de naivitate si viziuni donquijoteşti.
Dar, ca de obicei in istorie…audentes fortuna iuvat iar fricosii se impiedica singuri.
@enkidu:
Pliz, nu din Iancu. Tot ce scrie e de o propaganda feroce si dezgustatoare, sa fim iertati.
In rest, de acord, mai ales cu celalalt comentariu. Cu implicarea SUA tot nu inteleg – caci nici nu cautam implicare pe fata a SUA in treaba asta. Pur si simplu din acest joc pare ca Germania iese castigatoare si inca intr-o maniera categorica, ce pecetluieste zona euro asa cum nu le placea americanilor sa fie.
http://www.gandul.info/international/dupa-ce-nu-s-a-transformat-in-da-bbc-adreseaza-guvernului-tsipras-o-intrebare-cheie-care-a-fost-scopul-referendumului-14579568
referendumul a fost oricum f util, dupa mine. A aratat, ca o hartie de turnesol, cat de ‘democratica’ este de fapt EU. Adica nu doar in sens de nereprezentativitate, ci in sens de ANTI-demos. Cat de mult le pasa celor de la Brxl ca oamenii stau sa moara de foame. Nu doar ca nu le pasa, dar asta se pare ca si urmaresc.
@admin
ma gandeam eu ca la Iancu asa va fi reactia si am cumpanit de cateva ori daca sa dau sau nu linkul, insa era frumos citatul lui Hannah Arendt, cel cu rolul istoriografului, si zic hai sa insist plus ca trebuie sa audiem si cealalta parte.
cum adica Germania vrea sa pecetluiasca zona euro intr-un mod care nu pe placul SUA?
vrea grecia afara din eurozona?
no way…vor doar dutziuplina de partid.
pana si Stalin a recunoscut importanta Greciei:
“Joseph Stalin stated his unqualified opposition to the “Greek uprising”. Stalin explained to the Yugoslav delegation that the situation in Greece has always been different from the one in Yugoslavia, because the US and Britain would “never permit [Greece] to break off their lines of communication in the Mediterranean.” (Stalin used the word svernut, Russian for “fold up”, to express what the Greek Communists should do.)”
https://en.wikipedia.org/wiki/Greek_Civil_War#End_of_the_war:_1949
cel mult partida euro-atlantica ar ramane la ideease mai jos, exprimata de Kissinger in 1974:
“The Greek people are anarchic and difficult to tame. For this reason we must strike deep into their cultural roots: Perhaps then we can force them to conform. I mean, of course, to strike at their language, their religion, their cultural and historical reserves, so that we can neutralize their ability to develop, to distinguish themselves, or to prevail; thereby removing them as an obstacle to our strategically vital plans in the Balkans, the Mediterranean, and the Middle East.”
http://www.savarian.com/2010/03/kissinger-on-greece.htmls
P.S.
90% din acord privind Grecia adoptat..
10% cica tine de politica
??
Iar referendumul nu a avut decat un singur scop: sa arate tuturor ca in Grecia, Tsipras are toate cheile, ca e cel mai puternic si doar cu el trebuie negociat.
Cred ca Germania vrea Grecia afara din UE pentru ca e tara ortodoxa.Probabil li s-or fi propus si grecilor ceva compromisuri cu legi ca cele homosexuale si n-au au fost de acord.
A pomenit cineva intr-un articol despre lucratul pamantului.Cineva trebuie sa munceasca si pamantul, daca se construiesc numai zgarie nori, robori si masini ce vor mai manca oamenii?Toata lumea zice ca sa munceasca numai pana la pamant nu de parca ar fi o rusine sa munceasca pamantul.Noi avem o bunatate de pamant, Dumnezeu a fost bun cu noi, dar acum este cam in paragina.
La commedia e finita:
https://www.youtube.com/watch?v=H70qycTD4Lg
http://www.agerpres.ro/externe/2015/07/12/grecia-progrese-in-discutiile-din-eurogrup-negocierile-continua-intre-liderii-statelor-din-zona-euro-19-13-16
http://www.consilium.europa.eu/en/meetings/eurogroup/2015/07/12/
@enkidu:
Nu zisai asta, ci ca pozitia Germaniei in cadrul acestor negocieri a fost foarte tare. Ei au mers, si ii cred, pana la extrem pe optiunea Grexit, ca un fel de preintampinare a “santajului” cu acelasi nume pe care l-ar fi putut exercita cealalta parte. Au aratat si au demonstrat ca pot propune asa ceva chiar si dupa capitularea grecilor. Asta (nu Grexitul) face ca pozitia Germaniei in zona euro sa fie puternica si sa se consolideze. De aia spuneam ca partea greaca, pentru a putea face fata pe subiectul negocierilor (nu pe diverse mize interne ale vietii politice elene), trebuia sa mearga cu declararea falimentului ca optiune si sa fie gata sa o sustina pana la capat, cu toate riscurile.
https://www.youtube.com/watch?t=412&v=OJ1ex9N_HwQ
Sa vedem cum va incepe si urmatorul razboi …
O vad pe Merkel ca un purtator de cuvant al UE, toti occidentalii isi doresc iesirea Greciei din UEcare este ca un cui al lui Pepelea.Grecia este de mult in UE si a venit si randul ei sa voteze legi ca eutanasierea,carduri si pasapoarte biometrice, homosexualitate .Numai ca grecii fiind ortodocsi nu doresc astfel de anomalii , iar tarile ortodoxe din UE stanjenesc restul UE sa se desfasoare complet pe aceste legi si mai bine exclud aceste tari.Spunea cineva azi la antena 3 ca de la UE s-au trimis advertismente catre Romania ca ar fi in aceeasi situatie ca Grecia, datoria Romaniei fiind de 150 miliarde.In aceeasi situatie ar fi si Portugalia.
@admin
Au inceput, deja, sa penalizeze pozitia dura din negocieri a Germaniei, desi stau sa ma intreb daca aceste declaratii facute in ultimele doua zile (de fapt sunt sigur) nu sunt decat jocuri de rol si imagine pentru public, si in special pentru cel grec:
“Ajunge! Trebuie sa ajungem la un acord.” declara astazi pm italian Renzi.
http://m.mediafax.ro/externe/lideri-ue-condamna-pozitia-dura-a-germaniei-in-negocierile-ultimei-sanse-de-salvare-a-greciei-renzi-ajunge-trebuie-sa-se-ajunga-la-acord-14580692
“A pomenit cineva intr-un articol despre lucratul pamantului.Cineva trebuie sa munceasca si pamantul, daca se construiesc numai zgarie nori, robori si masini ce vor mai manca oamenii?”
@mada, o buna parte dintre alimente vor proveni din laboratoare. Pana acum stiu de existenta carnii “crescute” in laborator si de faptul ca, tot in mod artificial, poate fi reprodus orice fel de lapte. Cat despre agricultura, pamantul va fi lucrat cu ajutorul masinilor fara sofer iar fermele vor fi administrate de roboti dotati cu inteligenta artificiala.
Asa este.