ORBAN LA MOSCOVA: ACORD NUCLEAR DE 10 MILIARDE EURO/ PUTIN da semnale pozitive Romaniei?/ BASESCU si GAZPROM, arma strategica a Rusiei/ MOLDOVA – probleme cu Gagauzia si Transnistria/ UCRAINA incrimineaza orice forma de PROTEST. Bulgaria nu e nici ea departe

Afacerea GAZPROM (Rusia) – BASESCU. Arma letala a lui Putin in Romania si GAZELE DE SIST

Anti-rusism a la Basescu: GAZPROM-ul putinian si-a facut intrarea in Romania, ca prima tara din UE, legalizandu-si achizitiile la “intaiul notar al tarii”: Ioana Basescu

*

CE SE INTAMPLA PE FRONTUL DE EST?

• Cotidianul: Viktor Orban aruncă Ungaria în brațele Rusiei. “Tătucii” de la București și Budapesta, între Gazprom și Rosatom

La Budapesta guvernează un politician care știe mereu ce este mai bine pentru țara sa. Știe cel mai bine ce avioane multirol trebuie cumpărate, care bănci trebuie ”alungate”, ce contracte energetice trebuie semnate, cine este cel mai bine să-i ”colonizeze” țara și ce pusee naționaliste și ”unioniste” trebuie provocate în țările vecine pentru a se vedea reales. Sună cunoscut?

La Budapesta nu este vorba despre zacaminte de aur care sa fie exploatate prin metode controversate, de zacaminte de gaze de sist oferite spre explorare unei companii americane, ci de infrastructura nucleara a tarii oferita peste noapte, fara consultare si fara studii stiintifice prealabile, Rusiei.

Un acord nuclear cât 10% din PIB și o politică energetică pe zeci de ani

Pe 14 ianuarie, in prima zi a Anului Nou pe stil vechi, premierul Ungariei, Viktor Orban, a fost primit la Moscova de presedintele Federatiei Ruse, Vladimir Putin, pentru a stabili clar ca Budapesta va renunta la o licitatie internationala pentru modernizarea singurei sale centrale nucleare si, in schimb, va acorda Rusiei toate drepturile pentru tot complexul de lucrari.

Acordul la care au ajuns Orban si Putin implica un imprumut pe 30 de ani de circa 10 miliarde de euro din partea Rusiei si o miza uriasa: centrala nucleara de la Paks produce acum aproape 50% din energia electrica din Ungaria. Dupa modernizare, centrala va produce de doua ori mai multa energie. Presa occidentala vorbeste, avand in vedere data acordului, despre un Mos Gerila rus care oferi Ungariei 10 miliarde de euro, dupa imprumutul de 15 miliarde de dolari oferit Kievului pentru a mentine Ucraina departe de UE si cel de 2 milairde de dolari ”aruncat” Belarusului.

Orientarea brusca a Ungariei lui Viktor Orban catre Rusia s-a facut pe furis, departe de ochii opiniei publice si a opozitiei. Presa de la Budapesta nu a aflat decat ”pe surse”, cu o zi inaintea vizitei la Moscova, ca Orban va oferi Rusiei un proiect in valoare de peste 10% din PIB-ul tarii sale. Presa de opozitie scrie ca Orban nu ar fi primit o finantare atat de generoasa din partea niciunei companii nucleare cu exceptia Rosatom, pentru ca deficitul bugetar al Ungariei arata mult prea rau in acest moment. Or, generozitatea Rusiei nu vine decat cu un pret: fie cumpararea centralei de la Paks, fie impartirea profitului, fie avantajarea oamenilor de afaceri rusi in diverse achizitii strategice in Ungaria.

Nepszabadsg: Ungaria, în brațele ursului rus

La Budapesta, cotidianul Nepszabadsag a publicat joi un editorial in care vorbeste despre colonizarea energetica a Ungariei.

”Sa retinem data: 14 ianuarie 2014. Atunci s-a stabilit definitiv ca Ungaria nu este o democratie in sensul european al termenului. In caz contrar ar fi de neconceput ca am fi putut lua o asemenea decizie care implica destinul tarii pe mai multe decenii – asa cum prevede modernizarea centralei nucleare de la Paks (la 100 de kilometri de Budapesta) – fara dezbatere publica, fara consultare stiintifica si fara vreun studiu. Doar prin vointa personala a premierului.

Viktor Orban este un expert in materie: cu achizitionarea avioanelor Gripen din Suedia, in septembrie 2001, a facut la fel. Ignoram mereu ce se intampla in culise, dar afacerea mirosea a coruptie. Afacerea de azi este de un alt calibru, atat ca pret, cat si ca efecte. Nu este vorba de a alege ce avioane de vanatoare zboara pe deasupra noastra, ci de alimentarea cu energie pe decenii intregi.

Societatea ar trebui sa accepte o decizie opaca. Ar trebui sa-l credem pe Viktor Orban care spune ca Ungaria are nevoie de alte doua reactoare si ca cea mai buna solutie este ca ele sa fie construite de de agentia rusa Rosatom, printr-un credit rus rambursabil in 30 de ani.

Premierul nostru a obtinut o asemenea victorie in lupta pentru independenta energetica, incat vom fi dependenti de gazele si energia nucleara rusa mai mult ca niciodata. Dupa Ucraina, la finalul lui noiembrie, UE a mai suferit o infrangere. La 25 de ani dupa caderea comunismului, Orban crede ca Ungaria este ma sigura in bratele ursului rus. Cine ar fi putut crede? O fi crezut-o macar el insusi, acum 25 de ani?”

O miză economică uriașă

Ca centrala nucleara de la Paks are o importanta strategica deosebita nu o arata doar ponderea uriasa in productia totala de energie in Ungaria. Este esential ca multe din companiile care ridica PIB-ul Ungariei au contracte cu aceasta centrala pentru energie ieftina (Daimler AG, Volkswagen AG, Audi AG, Suzuki Motor Group, General Motors Co.) Grav este ca proiectul oferit Rusiei este atat de impovarator financiar, incat preturile energiei dupa incheierea modernizarii centralei nucleare ar putea fi mai mare si ar putea alunga din Ungaria multe asemenea companii, mai cu seama daca Rusia nu si-ar putea onora integral obligatia de a investi 10 miliarde de euro.

Dupa returnarea in avans a imprumutului FMI si practic ”alungarea” reprezentantilor Fondului la Budapesta, dupa mai multe renationalizari a unor companii privatizate in anii ’90 si impunerea unor taxe suplimentare pentru bancile straine, premierul Viktor Orban se indreapta acum catre o cooperare energetica cu Rusia, nu numai in privinta costructiei gazoductului South Stream, ci si in plan nuclear.

Acordul strategic cu Rusia a fost prezentat populatiei ca o parte dintr-un amplu program de reducere a pretului energiei. Este vorba de actiunea guvernului ungar de a infiinta o companie energetica nationala – MVM – care a achizitionat deja mai multi operatori straini si autohtoni de pe piata energiei (printre care si compania care cumpara gaze din Rusia importate de E.ON) si care va avea sarcina de a negocia, in 2015, un contract mai favorabil cu Gazprom. MVM, o companie pe care criticii lui Orban o suspecteaza ca sifoneaza bani publici catre sustinatorii guvernului, este cea care se va ocupa si de constructia gazoductului rus South Stream in Ungaria.

Un posibil calcul electoral meschin

Criticii lui Orban sunt suprinsi insa de secretomania si graba cu care a actionat premierul in relatia cu Putin. Explicatia tine de alegerile parlamentare din aceasta primavara, sustin analistii. Viktor Orban, la fel ca in 2002, nu doreste sa-si murdareasca mainile facand campanie electorala si prefera sa joace rolul premierului care stie ce e mai bine pentru tara lui, actionand pe plan extern, fie ca este vorba de relatia cu Rusia, de declaratii ce dau apa la moara nationalistilor maghiari din Romania sau de vizitele in China si unele tari arabe, ce vor avea loc in curand. Pe de alta parte, graba cu care s-a ajuns la acordul ungaro-rus a fost pusa pe seama faptului ca Orban incearca sa treaca acordul prin parlament atat timp cat mai are actuala majoritate zdrobitoare, pana la alegerile din aprilie-mai.

Guvernul de la Budapesta se apara si spune ca Orban a fost la Moscova pentru ca nu se cadea sa refuze o invitatie facuta de Vladimir Putin, ca si cum presedintele Rusiei s-ar fi trezit intr-o buna dimineata cu o mare dorinta de a-l vedea pe premierul Ungariei si i-a trimis repede o invitatie. Socialistii si partidul de centru-stanga Egyutt 2014 (Impreuna 2014), principalele forte de opozitie, au cerut detalii privind acordul negociat de Orban. Tot ce le-a transmis guvernul este ca acordul a fost negociat pe parcursul anului 2013, cu alte cuvinte nicio lamurire, desi este vorba despre un proiect care poate determina politica energetica a Ungariei pentru cateva decenii, iar masina de vot din Parlament il va aproba. Este o mostra de democratie a la Viktor Orban.

Vocea Rusiei își freacă palmele, Wall Street Journal își roade unghiile

Cum prezinta guvernul de la Budapesta acest acord. ”Cel mai important acord din ultimul deceniu”, potrivit sefului de cabinet al lui Viktor Orban. Un proiect care va crea 10.000 de locuri de munca si va produce o crestere de 1% a PIB-ului, sustine guvernul.

Cu aceleasi surle si trambite si un cunoscut limbaj de lemn anunta si Vocea Rusiei acordul bilateral: ”Vladimir Putin a dat o înaltă apreciere dinamicii cooperării dintre cele două ţări, ţinând cont de faptul că Rusia este cel mai mare partener economic şi comercial al Ungariei în afara UE.”

Presa occidentala interpreteaza acordul nuclear dintre Rusia si Ungaria drept o noua ”tradare” a Vestului venita din partea lui Viktor Orban. The Wall Street Journal a publicat un articol extrem de critic la adresa lui Orban, insistand pe caracterul sau duplicitar si pe intoarcerile de 180 de grade facute in ultimii ani. Orban a fost cel care, in 2007, acuza guvernul socialist ca face eforturi pentru a ”readuce Ungaria in sfera de influenta rusa” acceptand participarea la proiectul South Stream. In 2008, acelasi Orban a catalogat drept ”lovitura de stat” faptul ca premierul socialist Ferenc Gyurcsany a ocolit Parlamentul cu proiectul South Stream. Acum insa, aflat la putere, Viktor Orban este de acord sa ofere Rusiei un proiect nuclear a carui valoare este de peste 10% din PIB-ul Ungariei si prin care fostul inamic devine cel mai important partener de afaceri.

• Digi24: Rusia se aşteaptă la o cooperare mai strânsă cu România

Rusia se aşteaptă la o cooperare mai strânsă şi reciproc avantajoasă cu România. A spus-o preşedintele Vladimir Putin atunci când a primit scrisorile de acreditare din partea noului ambasador român la Moscova, diplomatul Vasile Soare.

Liderul de la Kremlin a declarat că este gata să lucreze pentru a aprofunda relaţiile politice, economice şi umanitare între Rusia şi România, a scris agenţia de presă ITAR-TASS. Diplomat de carieră, Vasile Soare a fost între 2002 şi 2008 ambasador al României în Kazahstan, Kîrgîzstan şi Tadjikistan.

Premierul Victor Ponta declara la sfârșitul anului trecut că în 2014 trebuie redeclanşată şi regândită relaţia cu Rusia, în termeni pragmatici şi economici, şi a pledat pentru stabilirea unor obiective de politică economică externă pe care s-a arătat disponibil să le discute cu liderii opoziţiei, precum Cătălin Predoiu sau Mihai-Răzvan Ungureanu.

Ambasadorii sunt numiți prin decret prezidențial, la propunerea MAE.

În vara anului trecut, Traian Băsescu a declarat la Digi24, pe tema relațiilor României cu Rusia: „Și noi și rușii trebuie să înțelegem că avem interese în regiune. Rusia este o țară mai mare, are interese mai mari, dar avem și noi interese și trebuie respectate”.

„Nu sunt un politician cu încredere în Moscova, cum nici Moscova nu are încredere în mine”, a adăugat el.

Relațiile Rusia-România sunt împotmolite la nivel politic

Preşedintele României nu a mai fost la Moscova de la începutul primului său mandat, în 2005, an în care Traian Băsescu s-a dus de două ori în Federaţia Rusă. O dată în februarie 2005, apoi în mai 2005, când a participat la manifestările consacrate comemorării a 60 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Părea începutul unei relaţii personale bune cu preşedintele de atunci al Rusiei, actualul premier Vladimir Putin, dar la puţin timp după aceea, Traian Băsescu declara, în septembrie 2005, că „de-a lungul istoriei, Marea Neagră a fost considerată mai mult sau mai puţin un lac rusesc”, o declaraţie de natură să irite Moscova.

Pe de altă parte, Rusia a criticat, în ultimii ani, amplasarea bazelor militare americane pe teritoriul României, apoi scutul antirachetă, după cum, în repetate rânduri, partea română a criticat decizia Rusiei de a-şi mentine prezenţa militară în Transnistria.

Timp de 17 ani, niciun şef de stat rus nu a vizitat România. Prima vizită a unui preşedinte rus în România a avut loc în aprilie 2008, când Vladmir Putin a venit la Bucureşti pentru a participa la summitul Consiliului NATO-Rusia, un forum de consultare şi cooperare la lucrările căruia Putin nu mai participase de la constituirea sa, în 2002. Cu această ocazie, Putin a avut o întrevedere bilaterală cu Traian Băsescu, pe care l-a invitat în Rusia, dar vizita nu s-a concretizat nici până în prezent.

La nivel de prim-miniştri, ultima vizită consemnată de agenda diplomatică bilaterală datează din iulie 2004, când Adrian Năstase a mers la Moscova.

• Antena3:

Băsescu: Declaraţia lui Putin este un mesaj pozitiv (VIDEO)

Declaraţia preşedintelui rus Vladimir Putin, care a spus că îşi doreşte „o cooperare mai consistentă” cu România, reprezintă un mesaj pozitiv, a afirmat Traian Băsescu, în timpul unei declaraţii de presă la Palatul Cotroceni.

„Declaraţia preşedintelui Putin este un mesaj pozitiv. Cred că este pasul următor după ce la nivelul CSAT-urilor celor două state s-a semnat un acord de cooperare pe probleme de securitate, antiterorism, prevenirea atacurilor cibernetice şi aşa mai departe”, a spus Băsescu.

„Poate fi un pas înainte şi eu sunt convins că problema Moldovei trebuie discutată şi cu Moscova, nu numai cu Bruxelles-ul, dar primii care trebuie s-o discute cu cărţile pe masă şi fără complexe sunt politicienii de la Chişinău”, a continuat preşedintele.

De altfel, în ceea ce priveşte problema Transnistriei, Băsescu este de părere că „cel mai puternic element de negociere este Chişinău-Moscova”.

Prezent în studioul emisiunii Subiectiv, Sorin Roşca Stănescu consideră că declaraţia făcută de Vladimir Putin „este cea mai serioasă din punctul de vedere al colaborării pe care a făcut-o un vârf al politicii de la Moscova în ultimii 23 de ani” şi nu crede că aceasta „i-a fost adresată domnului Băsescu, ci guvernului român”.

Ce se ascunde în spatele decoraţiilor făcute de preşedintele Băsescu

Ceea ce se numea “decizie inedită” a preşedintelui Băsescu în urmă cu un an se poate descifra uşor astăzi, după ancheta Gazprom-PDL-Ioana Băsescu.

Pe 31 ianuarie 2013, preşedintele Traian Băsescu îl decora cu ordinul Steaua României pe şeful OMV, Wolfgang Ruttenstorfer.

Ulterior, Wolfgang Ruttenstorfer trece de la OMV la Gazprom.

Informaţiile au fost prezentate joi, la emisiunea Sinteza zilei, de la Antena 3.

Gazprom a ajuns la 10 benzinării în România şi are un buget de 150 de milioane de euro, pentru anul 2015

Afacerea Gazprom-PDL-Ioana Băsescu: O reţea de evazionişti cu puternice conexiuni politice şi protecţie la nivel înalt a profitat din plin de interesele în România ale unui gigant în petrol şi gaze naturale. A obţinut sume uriaşe din deschiderea uşilor pe teritoriul românesc. Partea leului din afacere a luat-o notarul Ioana Băsescu. Prin cabinetul său, au fost legalizate multe din tranzacţiile colosului în România.

***

• Jurnalul: De la RUŞI VIN BANII! IOANA BĂSESCU, notarul agreat de Gazprom în multe din tranzacţiile efectuate în România (VIDEO)

O anchetă jurnalistică a echipei Observator Antena 1, desfăşurată în mediul afacerilor din domeniul combustibililor, a dezvăluit că biroul notarial al fiicei lui Traian Băsescu, Ioana, este locul în care s-au desfăşurat multe dintre tranzacţiile încheiate de colosul rus Gazprom, prin care acesta a cumpărat benzinării în România.

Conform sursei citate, în 2011, după o vizită la Moscova, motivată de necesitatea renegocierii unui contract privind importul de gaze naturale din Rusia, ministrul Economiei din guvernul Boc, pedelistul Ion Ariton, anunţa că Gazprom este gata să investească în România, urmând ca ruşii să dezvolte o reţea de 150 de benzinării.
În 2012, Gazprom a achiziţionat prima benzinărie în România, în localitatea Veştem din judeţul Sibiu, România devenind astfel prima ţară din Uniunea Europeană în care lângă gaze naturale ruşii au comercializat şi carburanţi.

Constantin Şufană, primul dintre proprietari care a vândut benzinăria Gazprom-ului, a declarat jurnaliştilor de la Antena 1 că tranzacţia a fost legalizată prin biroul notarial al Ioanei Băsescu, fiica preşedintelui Traian Băsescu. Şufană este cuscrul lui Pavel Ghişe, patronul Ana Oil, firma implicată în dosarul evaziunii de milioane de euro patronată de Sorin Blejnar, Codruţ Marta şi Viorel Comaniţa. “Prima dată când ne-am dus, de fapt ne-am dus de două ori, am semnat în două tranşe, acolo am văzut-o (pe Ioana Băsescu – N.R). Ni s-a recomandat acolo (Ioana Băsescu – N.R) şi imediat mi-am dat seama! Ştiam, adică auzisem, că nu eram nici noi proşti, am auzit că ar fi, că ar avea, că dânsa (Ioana Băsescu – N.R) a venit după, cu escortă. Ne-am uitat şi noi, că Ioana Băsescu nu-i oricine! Cu atât mai mult ni s-a întărit convingerea că e ceva legal“, a declarat ziariştilor Constantin Şufană.

Constantin Şufană spune că nu cunoaşte cum s-a ajuns la această situaţie, lăsând să se subînţeleagă că acest lucru i-a fost impus. “Nu ştiu, chiar nu ştiu. Să nu mă întrebaţi, pentru că nu am depins noi de ea. Nu ştiu de cine s-a hotărât. Am semnat acolo (la biroul notarial al Ioanei Băsescu – N.R.), dar nu ştiu prin ce înţelegere. La Bucureşti acolo s-au făcut toate actele”, spune Şufană. “Vă daţi seama că, dacă toate contractele se fac prin ea, e şmecherie! Eu am pus problema aşa: Mă, dacă toate se fac prin ea, la cât se plătesc comisioane şi taxa de notar, eu mi-am spus aşa, e omecherie! Va daţi seama, dacă se cumpără 50 de staţii , fa-ţi socoteala, acolo sunt 60-70 de milioane, dacă-i dă 1% , nu?”, a mai declarat jurnaliştilor Constantin Şufană.

Investigatorii precizează că au încercat, fără succes, să obţină şi un punct de vedere din partea Ioanei Băsescu şi că sub umbrela clauzelor de confidenţialitate, filiala NIS Petrol a declinat solicitările jurnaliştilor privind contractele legalizate prin intermediul biroului notarial al Ioanei Băsescu.

Pentru aducere aminte, chiar tatăl notarului, Traian Băsescu, afirma într-o declaraţie publică faptul că Gazprom are interese oculte în România: “Este clar ca Gazprom, guvernul Federaţiei Ruse are interese ca România să nu-şi exploateze resursele energetice! Gazprom are tot interesul ca România sa nu exploateze nici gazele din Marea Neagră, nici gazele de şist! De ce? Pentru că, după evaluări, sunt cantităţi mult mai mari decât ar avea nevoie România deci poate suplini parte din piaţa Gazprom!”. Fireşte, interesele Gazprom sunt mult mai uşor de înţeles atunci când se discută doar în familie, fără extrapolări la nivelul bugetului întregii ţări.

[….]

• Bogdan Dragomir: Gazpromul – principala arma a Rusiei secolului XXI

Rusia a avut mereu o mentalitate de mare putere si aspiratii inalte. Chiar daca imediat dupa prabusirea Imperiului Sovietic in 1991, Rusia a intrat intr-un con de umbra, astazi ea tinde sa redevina la stralucirea si la forta de alta data. Principalul element al revirimentului Rusiei este potentialul energetic urias pe care il detine, iar varful de lance este chiar Gazpromul. Gazpromul este cea mai mare corporatie a Rusiei, cel mai mare producator si exportator mondial de gaze naturale si nu in ultimul rand, cea mai eficienta arma a Rusiei moderne.

Desi dupa prabusirea URSS in 1991 au fost multi „intreprinzatori” care au incercat sa profite de situatia neclara din Rusia acelor zile, niciunul dintre ei nu a reusit sa preia controlul asupra Gazpromului, care a ramas sub control majoritar de stat. Prin Gazprom, Putin a inceput dupa anul 2000 reconstructia Rusiei.Desi s-a incercat de multe ori preluarea Gazprom de catre afaceristi privati, doua personaje au reusit sa impiedice privatizarea Gazpromului; este vorba de Victor Stepanovici Cernomirdin(fost ministru al industriei gazelor din URSS) si de Viaceslav Seremet. Astazi, Gazpromul este cea mai mare corporatie ruseasca, este una dintre cele mai mari corporatii de pe planeta si cel mai mare producator si exportator de gaze naturale de pe planeta. Totodata, Gazpromul detine cele mai mari rezerve de gaze naturale, estimate la peste 34% din rezervele mondiale (unele statistici arata chiar peste 50%).

Spuneam ca prin Gazprom, Putin a inceput reconstructia Rusiei. Aflat sub control majoritar de stat (51,5% din actiuni), Gazpromul este o corporatie transnationala de stat. A fost si este folosit perfect ca o arma de catre Putin in ceea ce astazi este numit razboiul gazelor.

Cateva situatii in care Gazpromul a fost folosit ca o arma politica:

–                          2004, in urma revolutiei portocalii din Ucraina, Gazpromul a majorat preturile la gaze pentru aceasta tara cu peste 300% si a anulat orice subventie acordata acestui stat.

–                          A cumparat 51% din Beltransgaz folosindu-se de presiunea pretului.

–                          A incheiat contracte de exclusivitate prin care achizitioneaza toata cantitatea de gaze exportata de statele din CSI (Kazahstan si Turkemistan)

–                          Controleaza 51% din RusUkrEnergo, societate ce controleaza transportul si tranzitul gazelor prin conductele ucrainiene.

Astazi Gazpromul si-a diversificat domeniile de activitate, pe langa exploatarea si transportul gazelor din Rusia, are investitii in diverse domenii precum petrol (detine Sibneft – societate ce a fost preluata intr-un mod ilicit de catre investitori rusi imediat dupa prabusirea URSS-ului, si care a fost preluata de catre Gazprom in urma unor presiuni, Caspian Oil Company, Druzhba), sport (detine cluburile de fotbal Zenit Sankt Petersburg, Shalke 04 si Steaua Rosie Belgrad), industria gazelor (Archimgaz, ArmRosGazprom, AVTOGAZ, Beltransgaz, Ditangaz, Daltransgaz, Europol Gaz, Gazflot, Gazmash, Gaz-Oil, Gaasum Oy, KazRosGaz, Eesti Gaas, Gastransit), bancar (Gazprombank, Gazprom Finance BV, Gazprom Energoholding), media (Gazprom Media), industrie (Gazpromavia), si in acelasi timp are participatii la diverse companii sau in diverse activitati.

Totodata, Gazpromul a incheiat parteneriate cu diverse state, prin care a cumparat sau a achizitionat drepturi de exploatare asupra unor zacaminte de gaze sau petrol in state ca Venezuela, Bolivia, Libia, Algeria, India, Vietnam, Kazahstan, Kirghistan, Uzbekistan, la care se adauga cele din Rusia.

In prezent, presedintele Gazprom este Alexei Miller, un bun prieten al domnului Putin, si totodata un fost coleg.

[…]

• Hotnews: VIDEO Traian Basescu: In Gagauzia maine se desfasoara o mare adunare a alesilor locali care intentioneaza sa faca o declaratie de independenta, iar pe 2 februarie se preconizeaza un referendum

Presedintele Traian Basescu a declarat ca nu s-a dus la intalnirea de joi cu presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, in calitate de “avocat” al Republicii Moldova, ci pentru a atrage atentia ca trebuie accelerate procesele de apropiere cu UE, prezentand “situatiile de risc” care pot afecta parcursul european al tarii vecine.

Sefu statului a semnalat drept cel mai important risc situatia din Transnistria, apreciind ca formatul de negociere 5+2, care viza gasirea unei solutii favorabile conceptului de integritate teritoriala si suveranitate, “s-a dovedit ineficient” si, mai mult, “a creat conditii pentru consolidarea asa-zisei statalitati transnistrene”.

“Acest format nu a rezolvat nimic si trebuie gasite solutii de discutii directe cu asa-zisele autoritati transnistrene si cu Moscova”, a declarat Basescu, mentionand totodata ca a ridicat si “problema greutatilor, sicanelor care se fac scolilor de limba romana si am rugat sa se conceapa o interventie a UE pentru rezolvarea dreptului pe care il au romanii din Transnistria de a invata in romana”.

Presedintele a mai precizat ca a “atentionat si asupra celui de-al doilea focar de instabilitate, Gagauzia”, unde “maine se desfasoara o mare adunare a alesilor locali care intentioneaza sa faca o declaratie de independenta”. “Maine ar urma sa aiba loc aceasta adunare, iar pe 2 februarie, contrar deciziei judecatoriei de la Comrad, se preconizeaza un referendum pentru independenta Gagauziei”, a declarat Traian Basescu.

De asemenea, seful statului a anuntat ca l-a rugat pe presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy – urmand sa aiba de asemenea si discutii cu presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, la inceputul lunii februarie – “sa analizam posibilitatea gasirii unor resurse financiare europene si, in cazul in care sunt resurse necheltuite, sa fie alocati accelerarii procesului de interconectare energetica a Moldovei la Romania”. […]

• Adevarul: Premierul Iurie Leancă: „Suntem gata să oferim Transnistriei o autonomie largă“

Prim-ministrul Iurie Leancă spune despre conflictul transnistrean că nu trebuie soluţionat printr-un plan general şi brusc, dar pe paşi mici, concreţi, „conştientizând limitele până la care putem merge“. În acest sens, premierul afirmă că Chişinăul poate fi oferi o autonomie largă regiunii, după modelul Cataloniei.

„Nu intenţionăm să inventăm bicicleta. Suntem gata să oferim regiunii o autonomie largă, dar astfel încât statul să rămână integru şi funcţional, ca pârghiile de funcţionare a statului să nu fie paralizate. Bineînţeles că am putea să prezentăm un document ambiţios, dar nu cred că va avea mari perspective. Exemplul Sudanului, adus de Şevciuk (Evgheni Şevciuk, liderul autoproclamatei regiuni transnsitrene, n.r.), nu e cea mai bună soluţie în opinia mea. Suntem o ţară europeană şi trebuie să căutăm soluţii europene, cum ar fi Catalonia (regiune autonomă din nord-estul Spaniei, n.r.)“, a afirmat Iurie Leancă pentru publicaţia „Vedomosti“.

Potrivit oficialului, Tiraspolul nu va purcede la „divorţul civilizat“ amintit anterior de liderul transnistrean, întrucât „nu există premise strategice şi economice în acest sens“.

„Când ni se spune că Transnistria nu este interesată de Zona de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, ne mirăm, pentru că asta e o nouă oportunitate de dezvoltare pentru companiile din stânga Nistrului. Vor apărea mai multe locuri de muncă, tehnologii noi, un sistem de asistenţă socială. Până la urmă, asta înseamnă un grad înalt de stabilitate economică. Circa 70% din exportul din regiune este direcţionat  în dreapta Nistrului şi în UE. Cum s-ar putea anula acest fapt, pur şi simplu?“, mai adaugă şeful Cabinetului de Miniştri, precizând că cei de la Chişinău încearcă să rezolve conflictul într-un mod cât mai puţin politizat, „dar problema rămâne actuală“.

• Cotidianul: Orice formă de protest a fost incriminată. Reacțiunea puterii de la Kiev atinge cote paranoice

Parlamentarii ucraineni apropiaţi ai preşedintelui Ucrainei, Viktor Ianukovici, au reuşit joi, 16 ianuarie, să obţină aprobarea unui proiect de lege controversat prin care se încearcă diminuarea protestelor antiguvernamentale, informează BBC, citat de Timpul.md.

Noua lege aprobată de Parlamentul din Ucraina interzice amplasarea neautorizată a corturilor în spaţiul public, precum şi răspunderea penală în cazul calomnierii oficialilor guvernamentali. Modificările legislative care au drept scop restrângerea activităţii legale a protestatarilor aflaţi în Piaţa Independenţei din Kiev au fost votate mai degraba printr-un spectacol al mâinilor, decât prin procedura corectă de numărare a voturilor. Legile au fost votate după ce deputaţii din partidul condus de Ianukovici, alături de comunişti şi de câţiva independenţi au făcut front comun pentru abrobarea proiectelor. Nu au lipsit nici încăierările între parlamentarii puterii şi cei ai opoziţiei, unul dintre oficiali fiind lovit violent in faţă.

Prima lege aprobată prevede o amendă, ce ajunge pana la 1275 de dolari, sau chiar detenţie pentru cei care instalează în mod neautorizat corturi sau amplificatoare în locurile publice. Apoi, cea de-a doua lege trecută îm parlamentul ucrainean prevede pedepse de aproape un an de muncă în folosul comunităţii pentru calomnierea oficialilor guvernamentali. Pedepsele pentru tulburarea ordinii publice pot ajunge si pana la 15 ani de inchisoare, potrivit noii legi.

Deputații din Ucraina au adoptat ieri, 16 ianuarie, amendamente la legea organică privind telecomunicațiile. Acum, pentru achiziționarea cartelei SIM a oricărui operator de telefonie mobilă din Ucraina, cetățenii trebuie să semneze un contract. Prin urmare, de astăzi, 17 ianuarie pentru a cumpăra o cartelă SIM ucrainenii trebuie să prezinte pașaportul, scrie Timpul.md.

Acest proiect de lege permite Comisiei Naționale să interzică accesul abonaților la site-urile care conțin informații ce contravin legii din Ucraina. De asemenea, acest proiect de lege cuprinde sancțiunile pentru calomnie și extremism. Pentru aceste schimbări deputații au votat prin ridicarea mâinii. Această procedură vice-președintele parlamentului a explicat-o prin faptul că deputaților partidului de guvernământ le-au fost retrase legitimațiile.

Decizia de a interzice temporar (până pe 8 martie) manifestaţiile in centrul capitalei a fost luată de un tribunal din Kiev încă pe 8 ianuarie, dar publicată miercuri, 15 ianuarie. Tribunalul dă şi o definiţie a manifestaţiilor interzise, cele la care se folosesc „megafoane, pancarte şi corturi”. Cu toate acestea, protestele nu s-au oprit. In fiecare noapte, in centrul Kievului se afla intre 500 si 2.000 de protestatari, potrivit Euobserver.

In fata acestor noi reglementari, Statele Unite iau în calcul impunerea unor sancţiuni şi restricţii privind obţinerea vizelor pentru cetăţenii ucraineni după ce autorităţile din ţară vecină au intervenit violent în timpul protestelor antiguvernamentale, dupa cum a anuntat adjunctul secretarului de Stat american pentru Europa şi Eurasia, Victoria Nuland.

Departamentul de Stat al SUA are deja o lista cu 10-20 de oficiali ucraineni, printre care si actualul ministru de Interne, carora urmeaza sa le fie interzisa intrarea pe teritoriul SUA sau sa le fie inghetate conturile bancare, in cazul in care situatia din Ucraina se deterioreaza.

Si unii diplomati din statele UE considera ca asemenea sanctiuni impuse oficialilor din Uacraina ar putea avea un efect vizibil. ”UE sufera de un complex Belarus. Dar situatia din Ucraina este total diferita. Aici, oligarhii pro-Ianukovici au mult mai mult de pierdut daca intra pe lista neagra a UE”, spune un diplomat european, citat de Euobserver. Totusi, spre deosebire de actiunile Washingtonului, UE a preferat pana acum sa se limiteze doar la declaratii privind situatia din Ucraina.

• Hotnews: Guvernul de la Sofia ia la tinta ONG-urile din Bulgaria: Pana la 8 ani de inchisoare pentru cetateanul bulgar dintr-o organizatie straina care “aduce prejudicii” Bulgariei

Proiectul noului Cod penal al Bulgariei, aprobat de Guvernul de la Sofia si transmis Parlamentului, sperie organizatiile non-guvernamentale de la sud de Dunare cu pedepse cu inchisoarea de pana la 8 ani pentru cetatenii bulgari care lucreaza pentru organizatii straine si care “aduc prejudicii” Bulgariei. Executivul bulgar sustine ca pedepsele sunt valabile doar in stare de razboi.  

Consiliul de ministri bulgar a aprobat miercuri noul proiect de Cod penal, a relatat sec agentia Novinite, precizand ca actualul cod este in vigoare din anul 1968 si a fost amendat de aproape 100 de ori.

Organizatia Amnesty International atrage atentia, in schimb, ca un articol din proiectul guvernamental de Cod penal introduce pedepse cu inchidoare de până la opt ani pentru “un cetățean bulgar, care este în serviciul unei țări sau organizații straine, sau al unei organizatii aflate sub control sau management străin, cu scopul de a face aduce prejudicii Republicii”.  

Amnesty International reclama ca prevederea propusa, de Guvern, Parlamentului ridica riscul ca aceasta sa fie folosita pentru a reduce la tăcere activiștii critici pentru drepturile omului.

“Este greu de crezut ca Guvenul vrea sa obtina cu aceasta legislatie altceva decat un ciomag deasupra capetelor sefilor de ONG-uri critice. Dispozițiile sale sunt incredibil de vagi și nu sunt definite nicăieri în lege”, a declarat Jezerca Tigani, director adjunct pentru Europa și Asia Centrală al Amnesty International. Organizatia non-guvernamentala a lansat si un apel la Parlamentul Bulgariei sa respinga proiectul propus de Guvern privind Codul penal.

La randul sau, preşedintele Comitetului Helsinki bulgar, Krassimir Kanev, acuza ca Guvernul din Bulgaria vrea să aplice “pedepse severe pe un temei juridic arbitrar”, potrivit DW.

“Termenii nu sunt bine definiti. De exemplu, ce înseamnă organizaţie străină sau aflată sub control străin? Şi ce se înţelege prin <<serveşte>> sau prin <<aduce prejudicii Bulgariei>>?”, intreaba el.

Si Fundatia Friedrich-Naumann s-a aratat impotriva acestui paragraf din proiectul Guvernului.

“Textul e absurd. Cum sunt definiţi termenii-cheie în baza cărora este stabilită infracţiunea? Chiar şi angajaţii mei din biroul de la Sofia vor fi în pericol, dacă paragraful 305 va fi păstrat”, a reclamant Daniel Kaddik, coordonatorul proiectului pentru Europa de Sud-Est al Fundaţiei Friedrich-Naumann, citat de DW.

Propunerea de Cod penal a Guvernului de la Sofia vine la o saptamana dupa ce Fiscul bulgar a lansat o investigatie la ONG-ul Comitetul Helsinki bulgar pentru a identifica sursele de venit ale organizatiei de aparare a drepturilor omului.

Guvernul bulgar: Pedepsele se aplica doar in caz de razboi

Ministerul bulgar al Justitiei, Zinaida Zlatanova, a catalogat drept absurde acuzatiile ONG-urilor, ea precizand ca sanctiunile la care fac referire acestea se aplica doar in stare de razboi.

“Juriştii şi toţi ceilalţi experţi vă pot confirma că paragraful 305 se înscrie în pachetul de măsuri valabil numai în cazul instituirii stării de război”, a spus oficialul de la Sofia, potrivit DW. Articolul 305 al proiectului de cod priveste infractiunea de “tradare”, iar prevederile care au ingrijorat ONG-urile sunt la alin. 3. Intr-adevar, la primele doua aliniate, se face referire infractiuni de tradare in starea de razboi, insa la aliniatul 3 nu apare cuvantul razboi.

• Hotnews: HARTA INTERACTIVA Sindromul Putin: 8 tendinte in Europa Centrala si de Est. Ce face Romania

Proiectul de Cod penal propus, zilele trecute, de Guvernul bulgar, care ameninta ONG-urile cu inchisoarea de pana la 8 ani, aminteste de masurile luate in anul 2012 in Rusia lui Vladimir Putin. HotNews.ro prezinta o harta a influentei rusesti in regiunea central-sud-est-europeana, care cuprinde atat state membre ale UE, tari aspirante la aderare, precum si state insurubate in zona de influenta rusa. Romania pare sa fi ramas piesa lipsa din puzzle-ul influentei lui Putin in regiune.

Bulgaria. Organizatia Amnesty International atrage atentia ca un articol din proiectul guvernamental de Cod penal, transmis miercuri de Guvern la Parlament, introduce pedepse cu inchisoare de pana la opt ani pentru “un cetatean bulgar, care este in serviciul unei tari sau organizatii straine, sau al unei organizatii aflate sub control sau management strain, cu scopul de a face aduce prejudicii Republicii”.  Ministerul bulgar al Justitiei, Zinaida Zlatanova, a catalogat drept absurde acuzatiile ONG-urilor, ea precizand ca sanctiunile la care fac referire acestea se aplica doar in stare de razboi. Paragraful relamat de ONG-uri nu mentioneaza insa starea de razboi.

Legislatia aminteste de masurile luate in 2012 de Rusia lui Putin, care prevedeau ca toate ONG-urile straine de pe teritoriul Federatiei Ruse sa fie obligate sa se inregistreze drept “agenti straini” si sa fie supuse unor audituri exhaustive. De altfel, Bulgaria continua sa se apropie de Rusia, in special prin proiecte economice strategice. Guvenul socialist Oresharski a reluat tema constructiei unei centrale nucleare la Belene, pe malul Dunarii, cu firma ruseasca Atomstroyexport.

Tot in domeniul energetic, Bulgaria este implicata in proiectul gazoductului Southstream, condus de Rusia, care a subminat practic conducta Nabucco in care era implicata Romania. Legaturile dintre cele doua tari slave sunt insa mult mai vechi, avand radacini in doctrina panslavista promovata de Rusia Tarista. Si in perioada comunista, Bulgaria avea legaturi mai stranse cu Uniunea Sovietica decat majoritatea statelor-satelit.

In prezent, lideri din establishment-ul de la Sofia, mai ales din zona guvernamentala socialista, sunt strans legati de Rusia, un exemplu fiind seful Partidului Socialist European, fostul premier bulgar Serghei Stanisev, care s-a nascut in Ucraina sovietica si a facut studii la Moscova. 

Revenind la planul energetic, Guvernul de la Sofia continua sa se opuna exploatarii gazelor de sist pe teritorul Bulgariei, unde au interese companii americane. In schimb, Guvernul de la Sofia si-a exprimat intentia de a construi un nou reactor nuclear la Kozlodui, cu compania americana Westinghouse.

Ungaria. Marti, Ungaria si Rusia au incheiat un acord de cooperare privind constructia a doua reactoare nucleare la centrala de la Paks. Prin acordul semnat, la Moscova, de premierul ungur Viktor Orban si de presedintele rus Vladimir Putin prevede ca Rusia sa puna la dispozitia Ungariei un credit de 10 miliarde de euro pentru constructia reactoarelor. Acordul reprezinta, practic, o incredintare directa a lucrarii catre compania rusa Rosatom, cu incalcarea normelor europene in domeniul achizitiilor publice. Intelegerea arata abilitatea lui Putin de a folosi controlul Rusiei asupra resurselor de energie pentru a-si extinde puterea dincolo de tarile fostei Uniuni Sovietice, noteaza Bloomberg. 

Ca si Bulgaria, si Ungaria este parte in proiectul rusesc Southstream. In decembrie 2013, Comisia Europeana a avertizat ca acordurile interguvermanetale ale tarilor UE participante la Southstream incalca legislatia UE, executivul european oferindu-le tarilor membre asistenta in renegocierea acordurilor cu Moscova. Croatia, Slovenia si Austria sunt alte tari membre UE care au semnat acorduri interguvernamentale cu Moscova in cadrul Southstream.

Cipru. In septembrie 2013, Rusia a acceptat sa-i restructureze Ciprului un imprumut din anul 2011 de 2,5 miliarde de euro, reducand dobanda de la 4,5% la 2,5% pe an pentru statul membru al zonei euro. De asemenea, in urma rezolutiei Bank of Cyprus, din 2013, deponentii rusi au primit actiuni in schimbul banilor pierduti, astfel incat au ajuns cei mai mari actionari ai principalei banci cipriote. Potrivit unor rapoarte ale serviciilor secrete germane, citate de Deutsche Welle, Ciprul este un important centru de spalare a banilor muradri din Rusia. In 10 ianuarie 2014, Guvernul cipriot a aprobat un draft prin care da unda verde unui acord care va permite Rusiei sa foloseasca baza aero-navala Andreas Papandreou din Paphos, a relatat presa cipriota, din surse confidentiale. Facilitatile oferite Rusiei includ permisiunea de aterizare si stationare a aparatelor de zbor pentru motive umanitare si in situatii de urgenta. In schimb, Rusia este considerata un aliat de nadejde al Ciprului in Consiliul de Securitate al ONU, pe fondul diferendului cu autoproclamata Republica Turca a Ciprului de Nord, recunoscuta doar de Turcia, membru de baza al NATO. Ciprul gazduieste unele dintre cele mai importante baze militare ale Marii Britanii la Marea Mediterana.

Romania. Bucurestiul pare sa fie piesa lipsa din acest puzzle-ul central-sud-est european al lui Putin. Romania va gazdui interceptorii scutului american antiracheta, la Deveselu, judetul Olt, in urma unui acord bilateral semnat la Washington in septembrie 2011. Tot atunci, cele doua tari au incheiat Declaratia Comuna privind  Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI. In schimb, in noiembrie 2013, Romania a semnat o serie de acorduri bilaterale cu China, neangajante financiar, in domnii diverse: energie, agricultura, transporturi. Comisia Europeana a avertizat atunci Romania si celelalte 27 state UE ca orice negociere biltareala cu Beijingul tebuie sa respecte cadrul comunitar in domeniu. De asemenea, duminica, 12 ianuarie 2014, premierul Victor Ponta a declarat la Antena 3 ca intentioneaza o relansare a relatiilor cu Rusia. “China, o tara care nu doar importam noi de acolo, dar putem sa exportam. Deschiderea exportului pentru mancare de exemplu, pentru alimente e un lucru extraordinar. Investitii financiare in crearea de locuri de munca. Chiar si cu Rusia. Stiu ca e un subiect pe care in general l-au ocolit”, a spus Ponta.

La randul sau, joi, la Moscova, presedintele rus Vladimir Putin a declarat ca asteapta “cooperare mai semnificativa si reciproc avantajoasa” cu Romania. “Suntem gata sa lucram impreuna pentru a aprofunda relatiile politice, economice si umanitare” intre Rusia si Romania a declarat Putin, citat de agentiile Tass si Ria Novosti. El a facut aceste declaratii la primirea scrisorilor de acreditare din partea noului ambasador al Romaniei la Moscova, Vasile Soare.

Ucraina. Administratia Ianukovici a refuzat sa semneze Acordul de Asociere cu UE, la summitul Parteneriatului Estic, de la Vilnius. In schimb, Ucraina a incheiat un acord cu Rusia in decembrie 2013, prin care Moscova pune la dispozitie Kievului un imprumut de 15 miliarde de euro si ii acorda o reducere la pretul gazelor. Kievul strange legaturile si cu Beijingul. In septembrie 2013, firma chinezeasca Xinjiang Production and Construction Corp (XPCC) anunta ca a semnat un acord in valoare de peste 2 miliarde de euro cu KSG Agro, cea mai mare companie agricola din Ucraina, pentru inchirierea unor suprafete agricole de 100.000 de hectare in regiunea Dnepropetrovsk. Presa internationala a mentionat, insa, ca in viitor chinezii vor inchiria pe 50 de ani in total 3 milioane de hectare de teren arabil in Ucraina, ceea ce reprezinta 9% din suprafata agricola a tarii europene. KSG Agro a negat zvonurile ca ar fi vandut acest teren Chinei, afirmand ca a ajuns la un acord cu chinezii pentru a moderniza 3.000 de hectare si “poate in viitor sa se extinda gradual pentru a acoperi mai multe zone”.

Compania chineza a precizat ca va ajuta la construirea unei autostrazi in Crimeea si a unui pod peste stramtoarea Kerci, care va lega Crimeea de peninsula Taman din Rusia. Altfel, incepand cu anul 2014, Ucraina urmeaza sa livreze Chinei 2 milioane de tone de porumb, in contul unei datorii de 3 miliarde de euro pe care Kievul o are la chinezi.

Republica Moldova. Chisinaul a parafat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeana, la Vilnius, insa pentru a intra in vigoare documentul trebuie sa fie si semnat (lucru pe care l-a refuzat Ucraina, in cazul ei). Practic, Republica Moldova se afla in situatia Ucrainei de dinainte de Vilnius, presiunile Rusiei fiind asteptate sa se intensifice. Joi, 16 ianuarie, presedintele Romaniei, Traian Basescu, i-a spus sefului Consiliului European, Herman Van Rompuy, ca formatul 5+2 de negociere a solutionarii conflictului Transnistrean ar trebui inlocuit cu un altul, pentru ca “si-a dovedit ineficienta”. “Acest format nu a rezolvat nimic si trebuie gasite solutii de discutie directa cu asa-zisele autoritati transnistrene si cu Moscova, care detine un control militar, sa spunem, pe teritoriul Transnistriei, in calitate de forta de prevenire a incidentelor armate, dar n-as spune ca doar acest rol a fost exercitat de militarii rusi de pe teritoriul Transnistriei”, a spus Basescu dupa dicutia cu Rompuy.

El a ridicat  si problema sicanelor la care autoproclamatele autoritati de la Tiraspol supun scolile de limba romana din Transnistria si l-a pe presedintele Consiliului European “sa conceapa o interventie a Uniunii Europene pentru sprijinirea autoritatilor de la Chisinau sa rezolve dreptul pe care il au romanii din Transnistria de a invata in limba romana”. Formatul 5+2 reuneste Republica Moldova si Transnistria (ca parti), OSCE, Federatia Rusa si Ucraina ca mediatori, precum si SUA si UE, ca observatori.

La randul sau, premierul Republicii Moldovei, Iurie Leanca, s-a declarat dispus ca autoritatile de la Chisinau sa acorde Transnistriei o autonomie, pe modelul regiunii Catalunia din Spania. Astfel, cei 300.000 de cetateni moldoveni de peste Nistru, dar si firme rusesti de acolo ar putea beneficia de apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeana, a mai spus Leanca. In context, Traian Basescu a indemnat Chisinaul sa discute cu Rusia in problema Transnistreana, seful statului roman aratand, de fapt, printre randuri, ca nu este cazul unor negocieri directe Bucuresti-Moscova in aceasta chestiune. 

Intre timp, locuitorii din Gagauzia, unitatea teritoriala autonoma din sudul Republicii Moldova, sunt asteptati la urne in doua referendumuri simultane, pe 2 februarie, pentru a decide daca sunt de acord cu parcursul european al Republicii Moldova si daca Gagauzia va adopta o lege prin care sa-si poata exercita dreptul la autodeterminare fata de Republica Molodva, in cazul in care Chisinaul ar renunta la statutul de stat independent al Moldovei. In schimb, Chisinaul contesta organizarea referendumurilor tinute de autoritatile autonome de la Comrat, aratand ca temele scoase la consultare populara au caracter national, ci nu unul local. 

Belarus. In decembrie 2013, Rusia a anuntat ca va oferi Belarusului un imprumut de 2 miliarde de dolari. Presedintele bielorus, Alexander Lukasenko, a dat asigurari ca banii se vor intoarce parctic in economia Rusiei, in conditiile in care 70% din economia Belarusului se bazeaza pe importuri din federatie. La randul lui, Vladimir Putin a precizat ca Rusia isi va ajuta aliatul tinand cont de ceea ce se intampla pe pietele financiare internationale. Belarusul este partener al Rusiei in Comunitatea Statelor Independente, Comunitatea Economica Eurasiatica, Organizatia Tratatului de Securitate Colectiva.

Serbia. In martie 2013, Moscova a anuntat ca va acorda Serbiei un imprumut de 400 de milioane de dolari. De asemenea, Serbia participa la proiectul Gazprom Southstream. In iunie 2013,  liderii Uniunii Europene i-au dat Serbiei unda verde pentru a incepe, pana in ianuarie 2014, negocierile de aderare, dupa ce Belgradul a acceptat un acord de normalizare a relatiilor cu Kosovo, in aprilie.

captura hotnews