PARINTELE TANASE DESPRE INCERCARI, PRONIE, MILOSTENIE, BOGATI SI SARACI: “Lipsa de timp este un semn foarte dur al sfarsitului lumii”

30-01-2012 7 minute Sublinieri

Pr. Nicolae Tanase Valea Screzii Valea Plopului

Interviu cu preotul Nicolae Tanase: PARINTELE A 287 DE COPII

de Silviu-Andrei Vladareanu

Parintele Nicolae Tanase nu are nevoie de prezentare. Nu cred sa fie cineva care sa nu fi auzit de Valea Plopului, de Valea Screzii, de copiii de acolo sau de activitatea Pro Vita. Recent toate canalele de stiri ne anuntau insa despre un incendiu teribil care a mistuit una din casele din tabara de la Valea Screzii. A ars sala de mese, bucataria, camara de alimente. Cu numai cateva zile inainte de Craciun. Asa am hotarat sa vorbim cu Parintele Tanase despre ispite, despre bogatia materiala, despre bogati si saraci si despre criza…

– Va marturisesc ca ideea aces­tui interviu a aparut atunci cand am aflat ce s-a intamplat in tabara de la Valea Screzii, unde a ars acea casa cu totul. Asadar, o intrebare directa: De ce avem ispite?

– As porni de la felul in care Dumnezeu cheama omul. Prima data Dumne­zeu il cheama prin cuvant: „Vino la Mine!”. Apoi il cheama prin oameni. Sunt oameni care te indeamna: sa faci binele, sa mergi la bi­serica. Chiar si clopotele ar fi o treia forma de chema­re a lui Dumnezeu: chemare la biserica, la rugaciune, la rugaciune pentru unul care nu mai este. Te poate che­ma Dumnezeu si prin gla­sul constiintei. Si mai exis­ta o chemare pe care parin­tele Arsenie Boca o scrie si o analizeaza si asupra careia ne avertizeaza. Anume, che­marea care ustura.

– In general, cand vorbim des­pre ispite, vorbim mai mult teore­tic, pentru ca nu vorbim in chiar cli­pa in care traim ispita. Si atunci e mai usor sa teoretizam cum ar trebui sa ne comportam cand vine ispi­ta. Pe sfintia voastra va vad linistit si relaxat, cu toate ca, in momentul de fata aveti o situatie destul de grava. Altii ar fi disperati…

– Trebuie sa ne gandim putin la eveniment si la in­terventia lui Dumnezeu in eveniment. De ars a ars. Dar vantul batea de la dreap­ta la stanga, la stanga fiind casa de copii si apoi a batut de la stanga la dreapta, nemaifiind pericol. Deci Dum­nezeu a fost acolo. La acea data nu dadusem inca in folosinta partea de sus a casei. Se stie de ce. Dumnezeu a pazit lucrul acesta. Daca nu moare nimeni, celelalte se refac. Pe de alta parte, acum am vazut o data in plus cum sunt reactiile oamenilor. Si reactiile oamenilor sunt convingatoare pentru noi.

– Primiti ajutoare de la multi oameni?

– Primim foarte mult. Insa speram ca ce primim admi­nistram cum trebuie. Uneori primim alimente de un singur fel care, fiind perisabile, nu ar putea fi consumate in timp util. Sau haine care nu se sunt de folos in asa canti­tate. Si atunci ii mai ajutam si pe cei din sat si din satele din jur, pentru ca, asa cum se vede, Romania are pro­bleme materiale, financiare.

– Suntem in criza…

– Nu vorbesc de criza in sine pentru ca nu ma pricep, dar Romania are probleme. De altfel, si Asociatia Provita si Centrul Social pentru Nascuti si Nenascuti din ca­drul parohiei exista pentru ca este nevoie. Cand nu o sa mai fie nevoie, e posibil sa nu mai existe.

– Pentru ca foarte multe ispite privesc direct averea, v-as intreba: Este bogatia o piedica pentru man­tuire sau nu?

– Poate fi. Daca te lipesti de bogatie, ea poate fi o pie­dica. Daca putem respec­ta poezia „Daca” a lui Kipling, daca putem sa pier­dem totul si apoi sa o luam de la inceput, este bine. Daca nu, insemna ca sun­tem lipiti... Si Scriptura numara bo­gati si saraci.

– Iov a fost foarte bogat. Si Solomon a fost foarte bogat. Si amandoi sunt in randul sfintilor.

– Da, insa unul pentru un motiv, celalalt pentru alt motiv. Solomon a ajuns in rai izgonit din iad, cum spu­ne traditia. Pentru ca s-a apucat sa ridice templu in iad. Cum spuneam, si Scrip­tura numara bogati si sa­raci. Niciodata nu e acuzata insa bogatia. Pentru ca, de fapt, bogatia este a lui Dumnezeu. Bogatul este acuzat cand nu se considera pe sine un simplu administrator. Cu aceasta atitudine apare si vina.

– Ati pomenit mai devreme de criza. Este legata criza de aceasta atitudine a bogatilor?

– Eu as aminti de minunea facuta de Sfantul Spiridon in Cipru intr-o vreme de se­ceta. Saracii cu multi copii, mureau de foame, pentru ca, desi puteau sa cumpe­re grau, bogatii nu-l scoteau la vanzare, pentru a-i creste pretul. Atunci Sfantul Spiridon s-a rugat si toate ham­barele bogatilor au fost go­lite de suvoaiele de apa care au dus graul in curtile sara­cilor.

Deci criza este intot­deauna provocata de bogati, nu de saraci. De aceea pe cei saraci criza uneori nici nu-i afecteaza. Si asa, si alt­fel, ei au tot atat. In acelasi timp, nu avem ceva impotri­va bogatilor. Bogatii de toate felurile pot sa angajeze pe cei saraci si prin asta sa le ofere un salariu, un venit. Au rostul lor precis. Adica: „Eu sunt bogat pentru ca sa te ajut si pe tine” sau „Tu o sa devii bogat, eu o sa devin sarac si tu o sa fii cel care o sa ma ajute pe mine”. Cum? Nu neaparat prin miloste­nie, ci prin orice forma prin care ma fac cumva partas la veniturile tale.

– Mai precis, cum sa ii ajute, asa­dar, bogatii pe cei saraci?

– Sunt doua lucruri apa­rent contradictorii: Hristos zice: celui ce cere, da-i”, nu-l intreba, iar Sfantul Ioan Gura de Aur [Vasile cel Mare] zice: sa asude banul milosteniei in mana ta”. De fapt, nu sunt contra­dictorii. Celui care nu me­rita, in sensul ca utilizeaza banul aiurea, aceluia trebu­ie totusi sa ii dai. Mai putin, dar trebuie sa-i dai. Pentru ca Hristos a zis: „celui ce cere, da-i”. Pe de alta parte, daca vrei ca ceea ce dai sa fie bine folosit, adica chiar sa ajuti, atunci „sa asude banul milosteniei in mana ta”. Sfantul Ioan Gura de Aur [Vasile cel Mare, n.n.] dadea. Insa banul asu­da in mana lui. Adica il ti­nea pana analiza bine. Tre­buie aici? Cat trebuie aici? Ce o sa faca omul acesta cu banii? Cand dai, avantajul e al tau.

– Mantuitorul spune „ca mai les­ne este a trece camila prin urechile acului decat sa intre bogatul in im­paratia lui Dumnezeul”…

– Anumiti bogati nu vor intra in Imparatia Cerurilor pentru ca nu vor sa intre. Pentru ca, pur si simplu, isi pun singuri piedici. Este ca in pilda aceea in care un om a mers la biserica legandu-si pe umeri o barna lunga de vreo 4-5 metri. Si-a legat-o bine si s-a dus la biserica. Cand sa intre in biserica, nu a putut. Abia a putut sa intre pe lateral. Cand sa se inchi­ne la icoane, nu a putut. in­tre timp a mai lovit pe cati­va din biserica cu barna lui, a mai zgariat si peretii… Asadar, cand te-ai hotarat sa faci ceva, trebuie sa te lepezi de multe sau de toate. Pe de alta parte, sunt unii saraci, sau sa le spunem mai bine oameni cu bani pu­tini sau angajati cu un sala­riu mic, care, neintelegand, il judeca pe patron care in general este un om bogat: ca are masina de un anumit fel, ca mananca asa, ca se duce in concediu acolo, ca petre­ce Revelionul acolo… si il clevetesc, cel putin in gand. Dar nu e asa. Patronul pana sa ajunga acolo, la acel ni­vel, a riscat mult, s-a imprumutat, pe urma nu a avut timp liber ani de zile, poate. Acum a ajuns la un nivel. in acest moment, daca nu uita nici de unde a plecat, nici de Dumnezeu, nici de felul in care Il poate ajuta pe Dum­nezeu, e de ajuns.

– Il putem ajuta pe Dumnezeu!?

– Da. Lumea nu stie mul­te lucruri. Spre exemplu, lumea nu stie ca Dumne­zeu are frati. Trebuie stiut ca Dumnezeu are frati si pe Dumnezeu Il ajuti prin fra­tii Lui. Cine sunt ei? Sara­cii. Cei in nevoie.

– Dar daca Dumnezeu ne iubeste pe toti, nu ar fi mai simplu sa ne faca pe toti bogati?

– Nu. E ca si cum ne-ar face pe toti cunoscatori de detoate. Sau toti cunosca­tori ai unui singur lucru. De exemplu, sa fim toti profe­sori universitari la aceeasi materie. Sa nu existe ciz­mar, sa nu existe nimic alt­ceva. Toti sa aiba numai aceasta inclinatie si numai aceasta posibilitate. Aici vorbim de talant si de talent. Or, daca fiecare avem alta chemare si alta pregatire, in felul acesta avem nevo­ie unul de altul. Daca avem nevoie unul de altul, ne res­pectam. Daca ne respectam, incepem sa ne iubim, pentru ca inceputul iubirii este res­pectul.

– Deci si saracii au nevoie de bo­gati, si bogatii au nevoie de saraci…

– Da.

– Cum sunt bogatii Romaniei?

– Daca luam bogatii Ro­maniei, vorbesc intre cei 300, o sa vedeti ca ei se im­part in doua sau trei catego­rii. Prima categorie este a acelora care nici nu vor sa auda de milostenie. A doua categorie este a celor care ajuta o data si gata. In ge­neral insa, cine da a mai dat si va mai da. A treia catego­rie cuprinde, asadar, pe ace­ia care ajuta constant, care studiaza unde ajuta si care fac binele fara televiziune si fara mass-media in ge­neral. Acestia, destul de pu­tini, frecventeaza Biserica, ies in fata rar si numai de nevoie. Au o familie echili­brata, care traieste obisnuit. Din pacate, sunt putini. Eu i-am cunoscut. Ramai uimit de felul in care un om care manevreaza sute de mii de euro are aceasta simplitate si aceasta grija.

– In multe cazuri, in Romania bo­gatia este asociata cu hotia…

– Bogatia poate veni pe cai cinstite si pe cai necin­stite. Am cunoscut si bogati din acestia care sunt la zi cu impozitele.

– Si care sunt si morali?

– Am cunoscut si bogati care nu accepta venituri din tigari, alcool si altele. Care nu se preteaza la aspecte imorale din care sa obtina venituri. Asta e foarte im­portant. Conteaza de unde vin banii. Observati si ca unii bo­gati se spanzura. Apare si­nuciderea. De ce? Pentru ca nu reusesc sa mai contro­leze. Sunt unii care ne-au ajutat de-a lungul vremii si care au dat bani fara sa vina sa vada. Sau au venit foar­te rar si au stat numai cate­va minute. Nici cafea nu au putut bea.

– De ce?

– Pentru ca nu au timp. Nu mai au timp. Iar lip­sa de timp este un semn foarte dur. Sunt Sfinti Parinti si scriitori bisericesti care spun ca lipsa de timp este semn al sfarsitului lumii. Observati ca bogatii nu au timp. Bogatii cu cap isi fac insa timp. Cei fara cap, desi nu sunt rai, nu reusesc sa faca imparteala. Asa cum unii crestini nu reusesc sa faca imparteala intre ruga­ciune, informare, distractie, televizor etc, asa bogatii fara cap nu reusesc sa faca o separare precisa, sa gaseas­ca un echilibru intre timpul dedicat acolo si timpul dedi­cat dincolo.

– Acolo, adica afacerilor, si dinco­lo, adica lui Dumnezeu ?

– Lui Dumnezeu… si Dumnezeu cuprinde multe. De exemplu, viata de fami­lie. Divortul in randul bogatilor este des. Schimbarea nevestelor este o problema. Bineinteles, nu la toti. Am cunoscut oameni bogati, si nu ma refer numai la boga­tie in bani lichizi, ci si la ci­neva care a investit, care a pus la punct o intreprinde­re care merge, care este stabila, oameni bogati care la ora 5 isi inchid telefoanele si pana dimineata urmatoare nu au probleme de afaceri. Asta e bine, pentru ca asa vor rezista timp indelungat.

Sunteti bogati la Pro Vita?

– Sigur ca da. Daca avem 403 suflete in ingrijire din­tre care 287 copii…

– Ma refeream strict la bogatia materiala…

– 26 de case inseamna bo­gatie.

– Si cereti mai mult de la Dumne­zeu?

– Mi-am dorit ca cineva sa fie miscat teribil, sa vina si sa lase o mostenire imensa, sa imi dea bani sa cumpar tere­nuri, ca sa nu ne mai inghe­suim pe garla asta din Valea Screzii, unde suntem acum. Sa cumpar teren si sa le fac case la toti copiii, cum am si ince­put. Dar aste e doar o dorinta, nu poate sa fie si o cerere, pen­tru ca nu stim daca e bine.

AJUTAŢI VALEA PLOPULUI SA RENASCĂ DIN CENUSA!

Marti 13 decembrie 2011, un incendiu violent a izbucnit in Valea Plopului, la asezamantul de caritate initiat si sustinut de efortul constant al parintelui Nicolae Tanase. Binecunoscut mediilor crestin-ortodoxe ca fiind unul dintre cei mai activi preoti care sprijina drepturile copiilor nascuti, dar si nenascuti, parintele Tanase a reusit ca in cativa ani sa adune in localitatea prahoveana peste 400 de suflete: copii abandonati, mame alungate cu copiii lor, asistenti maternali. Asociatia Pro Vita a derulat nenumarate programe de salvare a copiilor nedoriti, a celor abandonati, a celor cu anumite deficiente. Este, poate, cea mai convingatoare asociatie de acest fel din Romania.

Nefericita intamplare survenita in toiul iernii creeaza acum mari probleme, deoarece, pe o suprafata de 800 mp au ars rezervele de alimente, dotarile existente, sala de mese si alte importante anexe. 30 de pompieri cu 4 autospeciale s-au luptat din rasputeri cu focul, fara sanse de a recupera mare lucru din furia flacarilor. Copilasii se uitau neputinciosi cum incendiul mistuia totul…

Dragi prieteni, asezamantul din Valea Plopului trebuie sa renasca. Din cenusa. La propriu!

Ajutati cu donatii in conturile Asociatiei Pro Vita pentru nascuti si nenascuti, cod fiscal 7250977.

R042 RNCB 0211 0118 4390 0001, deschis la BCR Sucursala Valenii de Munte – RON

R085 RNCB 0211 0118 4390 0003, deschis la BCR Sucursala Valenii de Munte – EUR

R015 RNCB 0211 0118 4390 0002, deschis la BCR Sucursala Valenii de Munte – USD

R031 RNCB 0211 0118 4390 0005, deschis la BCR Sucursala Valenii de Munte – CAD

(in:Lumea credintei”, nr. 1 (102)/ ianuarie 2012)

Legaturi:


Categorii

Pagini Ortodoxe, Parintele Tanase (Valea Plopului)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

10 Commentarii la “PARINTELE TANASE DESPRE INCERCARI, PRONIE, MILOSTENIE, BOGATI SI SARACI: “Lipsa de timp este un semn foarte dur al sfarsitului lumii”

  1. “Rogu-ma acum, de vrei sa le ierti pacatul acesta, iarta-i; iar de nu, sterge-ma si pe mine din cartea Ta, in care m-ai scris!”(Capitolul-Vitelul de aur 32/32)
    http://www.biblia-ortodoxa.ro/vechiul-testament/iesirea-a-doua-carte-a-lui-moise/
    “Mi-am dorit ca cineva sa fie miscat teribil, sa vina si sa lase o mostenire imensa, sa imi dea bani sa cumpar tere­nuri, ca sa nu ne mai inghe­suim pe garla asta din Valea Screzii, unde suntem acum. Sa cumpar teren si sa le fac case la toti copiii, cum am si ince­put. Dar aste e doar o dorinta, nu poate sa fie si o cerere, pen­tru ca nu stim daca e bine”.
    “Eu sunt Păstorul cel bun. Păstorul cel bun Îşi dă viaţa pentru oi”.(Ioan 10/11)

  2. as dori un nr.de telefon daca se poate

  3. @ Georgeta:

    Asta nu putem.

  4. Pingback: “Familia ortodoxa”: INTERVIU CU PARINTELE NICOLAE TANASE DESPRE FEMEIE, SEXUALITATE, CASATORIE, TELEVIZOR… -
  5. Pingback: Parintele Nicolae Tanase: O VIATA IN SLUJBA COPIILOR [VIDEO] - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  6. Pingback: ”Ajuta Romania”: reportaj TVR despre PARINTELE TANASE de la Valea Screzii [VIDEO] - Recomandari
  7. Pingback: Reportaj “Gandul” in satul cu “29 BISERICI SI FARA CANALIZARE”. La parintele Nicolae Tanase acasa sau o LECTIE DE JURNALISM - Recomandari
  8. Pingback: PARINTELE NICOLAE TANASE: „În culcarea pe o ureche că suntem noi un popor ales, VOM AVEA UN SFÂRȘIT CA AL EVREILOR. NOI VOM FI ÎNLOCUIȚI. De ce? Pentru că nu realizăm pe ce fel de pământ stăm, pe cât sânge stăm și cum în acest pământ
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare