Parlamentul a votat cultivarea ORGANISMELOR MODIFICATE GENETIC (OMG) in arii naturale protejate! Va fi Romania “GRANARUL OMG” al Europei? Ne transformam si in “desertul verde” Monsanto…

3-07-2013 8 minute Sublinieri

omg bucuresti

Parlamentul României a adoptat în urmă cu câteva zile o lege care permite cultivarea plantelor modificate genetic în ariile protejate de interes comunitar, sit Natura 2000. Legea a fost trimisă la Preşedintele României pentru promulgare. 

Articolul I punctul 15, alineatul (4) al articolului 52 se modifică şi va avea următorul cuprins: “„(4) În ariile naturale protejate, de interes comunitar, naţional şi internaţional este interzisă cultivarea plantelor superioare modificate genetic. Excepţie fac ariile naturale protejate de interes comunitar, sit Natura 2000, în baza avizului emis de Academia Română.”

Amendamentul de mai sus face parte din Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.164/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2005 privind protecţia mediului.

Textul inițial al respectivului alineat (4) din articolul 52 era: “(4) În ariile naturale protejate sunt interzise: orice activități de obținere, cultivare, depozitare, prelucrare, comercializare a organismelor vii modificate genetic”. 

Camera Deputaţilor a reprezentat for decizional, iar pe data de 28 iunie a fost trimis pentru promulgare.

Reţeaua Natura 2000 este o reţea europeană de zone naturale protejate care cuprinde un eşantion reprezentativ de specii sălbatice şi habitate naturale de interes comunitar. A fost constituită nu doar pentru protejarea naturii, ci şi pentru menţinerea acestor bogăţii naturale pe termen lung, pentru a asigura resursele necesare dezvoltării socio-economice.

La definirea acestor situri nu s-a plecat de la ideea unei protecţii stricte, care să interzică activitatea umană. Dimpotrivă, se consideră că în foarte multe situaţii activităţile umane de gospodărire a resurselor naturale pot continua.

Natura 2000 este o reţea ecologică constituită din situri Natura 2000 de două tipuri: Arii Speciale de Conservare (SAC – Special Areas of Conservation) constituite conform Directivei Habitate şi Arii de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA – Special Protection Areas), constituite conform Directivei Păsări.

Suprafaţa totală a propunerilor de situri Natura 2000 (pSCI + SPA) reprezinta 17,84% din suprafaţa României. O buna parte din aceste situri se suprapun peste ariile naturale protejate de interes naţional (parcuri naţionale, parcuri naturale si rezervaţii).

Arătam în numărul trecut cât de agresivă a devenit compania americană agro-industrială Monsanto în S.U.A., în ciuda efectelor nocive atestate ale produselor sale (care sunt, în principal, organisme modificate genetic). O astfel de dominaţie a fost posibilă printr-un complex conjugat de interese între gigantul producător de O.M.G., instituţiile de supraveghere ale siguranţei alimentare din S.U.A. şi decidenţii politici. Monsanto nu urmărește, însă, doar invadarea pieţelor agro-alimentare cu produse modificate genetic.

Obiectivul său este mult mai ambiţios: monopolul seminţelor – iniţial, prin pătrunderea pe piaţa seminţelor cu O.M.G. protejate de drepturile de proprietate intelectuală sau brevet, iar apoi, într-o etapă ulterioară, după ce concurenţii sunt eliminaţi și politica drastică a brevetelor va obliga fermierii să achiziţioneze seminţe în fiecare sezon, prin dominarea completă a acesteia. Pentru a îndeplini acest obiectiv, Monsanto caută cu înfrigurare să pună stăpânire pe pieţele globale, cu efecte dezastruoase pentru fermierii care cad în capcana companiei. Cea mai greu de pătruns este, deocamdată, Europa, însă se pare că Monsanto și-a găsit un cal troian perfect: România.

Imperiul Monsanto?

Aceeași strategie ca în S.U.A. este aplicată și pe plan internaţional, cu precădere în ţările din „lumea a treia”. Astfel, în America Latină și în Asia culturile de O.M.G. ale Monsanto au cotropit, pur și simplu, terenurile agricole, au distrus culturile locale, naturale – și nu doar atât, ci și modul tradiţional, familial de producţie agricolă existent în acele locuri. Sub mirajul recoltelor bogate și facile, agricultorii au cumpărat seminţele tratate genetic, amăgiţi de propaganda care promitea rezultate profitabile și, totodată, scutirea de efortul îngrijirii și protejării de dăunători. În scurt timp, seminţele modificate genetic s-au răspândit fie sistematic, fie accidental, iar fermierii s-au văzut supuși aceloraşi condiţii constrângătoare, care le interzic păstrarea „seminţelor brevetate”, iar produsele agricole modificate genetic au început să-și facă simţite efectele asupra consumatorilor. E de reţinut, o repetăm, că nu doar lanţul seminţe-produse a fost grav perturbat de achiziţionarea seminţelor modificate, ci și un mod anume de a face agricultură.

În Mexic, de pildă, introducerea culturilor de porumb modificat genetic a dus la contaminarea tuturor culturilor de porumb din ţară. Deși ţara a interzis cultivarea soiurilor de O.M.G., totuşi, în urma tratatului de comerţ liber încheiat de S.U.A. cu Mexic și Canada, porumbul Monsanto a cucerit piaţa locală prin importuri. Fiind subvenţionat masiv de administraţia S.U.A., porumbul „industrial” (cum este numit de localnici) este și mult mai ieftin decât cel produs local. Astfel s-a ajuns la șocanta situaţie în care în ţara de origine a porumbului, în care se cultivau de mii de ani numeroase soiuri locale, nu mai există în prezent porumb neafectat de genele O.M.G. Ţăranii mexicani, practicanţi ai unei agriculturi de subzistenţă, care își cultivau porumbul pentru tortilla zilnică și pentru a păstra seminţe pentru sezonul următor, se văd în situaţia de a practica, mai nou, o agricultură de rezistenţă în faţa imperialismului multinaţionalelor.

În America de Sud, după ce au fost introduse iniţial în Argentina (prima ţară care a dat „undă verde” culturilor modificate genetic), culturile de O.M.G. s-au răspândit mai apoi fulgerător în Paraguay și Brazilia. Practic, Monsanto a încurajat folosirea seminţelor modificate genetic prin contrabandă, punând guvernele ţărilor în faţa unui fapt împlinit, forţându-le mâna pentru legalizarea noilor produse agro-alimentare. Fermierii brazilieni care se împotrivesc culturilor Monsanto numesc ogoarele însămânţate cu produsele acestei companii „deșertul verde”, deoarece plantele modificate distrug ecosistemul Nebraska_Sandhills_NE97_Hooker_County_3-2terenurilor agricole pe care sunt cultivate. În plus, culturile Monsanto sunt monoculturi – ele sunt menite unei producţii industriale și cultivării pe suprafeţe întinse. Monoculturile sunt incompatibile cu agricultura ţărănească, în care predomină un mod de producţie diversificat (soiuri diverse de grâne, legume etc.) și neuniform.

În altă regiune a globului, în India, s-a ajuns la adevărate tragedii umane. Fermierii cultivatori de bumbac au fost amăgiţi cu perspectiva obţinerii unor recolte substanţiale în urma plantării seminţelor tratate genetic, ce ar fi protejat plantele împotriva unui parazit. Aşa că seminţele Monsanto au fost achiziţionate în masă. Curând, însă, s-a observat că bumbacul rezultat de la aceste seminţe a dezvoltat o boală ce s-a extins, în scurt timp, și la culturile de bumbac nemodificate/organice. A devenit tot mai greu să găseşti seminţe organice, Monsanto ajungând să controleze aproape în totalitate piaţa bumbacului din India – cu toate că seminţele sale se vând de patru ori mai scump! Achiziţionarea acestora nu e posibilă decât dacă ţăranii se împrumută la bancă. Dacă recolta e proastă din cauza noii boli „marca” Monsanto, ţăranii se văd în situaţia să devină datori vânduţi. Problemele întâmpinate de fermierii indieni au dus la fenomene sociale absolut tulburătoare, printre care o adevărată epidemie de sinucideri – care a făcut, între 1997-2010, nu mai puţin de 199.132 de victime!

Asediu asupra Europei. Comisia Europeană pe post de berbece, România pe post de cal troian

Monsanto nu se mulţumește doar cu S.U.A. și ţările din „lumea a treia”. O adevărată bătălie, despre care am mai scris în paginile acestei reviste, se duce pentru legalizarea produselor acestei companii pe pieţele din Europa. Recent, o instituţie guvernamentală americană ce se ocupă de comerţul exterior a criticat dur reglementările europene care „privează consumatorii din întreaga lume de accesul la produsele agricole americane” – proclamate, propagandistic, drept „sigure şi de bună calitate”, chiar dacă sunt modificate genetic… Aceste remarci nu sunt întâmplătoare: S.U.A. și Uniunea Europeană duc negocieri pentru instituirea unei zone de comerţ liber între cele două regiuni. Principalul diferend este chiar situaţia culturilor de O.M.G., încă nepermise în Europa.

S.U.A. a adus în sprijinul său una din instituţiile europene cheie din domeniu: Autoritatea Europeană pentru Securitatea Alimentelor (EFSA), care a dat numai avize pozitive pentru produsele americane modificate genetic. Mai mult de-atât, EFSA tocmai a invalidat rezultatele unui studiu realizat în Franţa, timp de mai mulţi ani, la Universitatea din Caen, asupra toxicităţii porumbului modificat genetic de Monsanto, prin testarea unor șobolani. Rezultatele au fost șocante, după cum am văzut în numărul trecut al revistei: cobaii au dezvoltat tumori cancerigene de mărimea unei mingi de ping-pong. Pe lângă sprijinul EFSA, șeful Comisiei Europene, J-M Barroso, este un cunoscut susţinător al organismelor modificate genetic. Problema eurocraţilor și a conducătorilor guvernelor din Europa este existenţa unui puternic curent de împotrivire al fermierilor europeni faţă de aceste culturi, iar în ţările unde aceștia au un rol social, economic și politic important (Franţa, Germania), guvernele încă sunt reţinute în a le trece cu vederea revendicările.

Perspectiva „invadării” Europei de către corporaţia americană este însă cât se poate de reală. Poate fi amânată, însă nu înlăturată. După cum am văzut, Monsanto poate cuceri pieţele naţionale nu doar prin cultivare directă, ci şi prin diverse alte mijloace: importuri, contrabandă…

Între timp, chiar dacă „metropola” europeană nu poate fi încă cucerită, Monsanto ocupă periferia: România. Compania americană a făcut un adevărat desant în ţara noastră. Deţine deja unităţi industriale de producţie a seminţelor de porumb și rapiţă, în Ialomiţa, și are ca obiectiv oficial însămânţarea cu porumb modificat genetic a 300.000 de hectare – adică 11% din suprafaţa agricolă totală însămânţată cu porumb pe plan naţional. Planul americanilor este bine gândit: ţara noastră are una din cele mai întinse suprafeţe cultivate de porumb, producţia agricolă în acest domeniu fiind a doua pe plan european. Așadar, strategia e clară: transformarea pământurilor româneşti în terenuri de culturi modificate genetic, pentru a deveni, din „grânarul Europei”, „grânarul de O.M.G.” al acesteia. Pentru că Monsanto nu vor fi lăsaţi să cultive aşa ceva în ţări ca Franţa, Germania sau Austria…

Pe lângă aceste planuri ambiţioase, corporaţia americană și-a cumpărat un larg sprijin lobbistic în ţară, conform telegramelor Wikileaks făcute publice anii trecuţi. Oameni politici, experţi, fermieri, jurnaliști, academicieni au fost pur și simplu plătiţi – iar unii chiar angajaţi! –pentru a promova interesele companiei americane, pentru a face propagandă organismelor modificate genetic și pentru a nega faptul că aceste produse ar avea efecte nocive asupra sănătăţii. Doi foști miniștri ai Agriculturii – Valeriu Tabără și Ștefan Fuia – au lucrat, în trecutul recent, chiar în cadrul Monsanto România. Pe lângă acestea, din păcate, există și asociaţii ale fermierilor care, atrași de un prezumtiv avantaj competitiv, acceptă legalizarea și folosirea pe scară largă a seminţelor tratate genetic.

Acest plan merge în paralel cu presiunile care se fac pentru eliminarea agriculturii de subzistenţă și comasarea terenurilor agricole. Închipuiţi-vă cum ar arăta ţara noastră cu milioane de hectare de porumb modificat genetic, cu supravegherea poliţienească a Monsanto pentru a păzi „seminţele brevetate” și cu mici oaze de gospodării ţărănești pierdute într-un deșert imens al marilor corporaţii/ferme! Și, apoi, gândiţi-vă încă odată la seminţe…

„Neo-iobăgia” Monsanto

În secolul al XIX-lea s-au realizat unele cercetări sociale despre starea ţărănimii de după împroprietărirea lui Cuza. S-a remarcat un fenomen bizar: în unele regiuni, obștile de răzeși practicau arendarea pământului, pe care, ulterior, îl lucrau tot ele. Cu alte cuvinte, ţăranii își arendau pământul pentru a lucra ei înșiși pe același pământ! Explicaţia acestui comportament aparent aberant, care transforma ţăranul în iobag, a fost dată de H.H. Stahl: seminţele – sau, mai degrabă, lipsa acestora.

Țăranilor li se dăduse pământ, însă nu și seminţe, iar pentru procurarea acestora trebuiau bani. Pentru a face rost de bani, ţăranii îşi arendau pământurile – și, astfel, se puteau împrumuta la bancă și puteau începe lucrările pe propriile lor pământuri…

Iată, așadar, încă un mic exemplu despre rolul strategic pe care îl au aceste mici seminţe în producţia agricolă, relaţiile de proprietate și raporturile economice din societate. Bineînţeles că lipsa aprovizionării cu seminţe nu a fost o scăpare naivă a responsabililor României acelor vremi, ci o politică intenţionată, prin care ţăranii puteau fi reintroduși în raporturi de dependenţă faţă de marii proprietari (sau, mai degrabă, faţă de marile trusturi de arendași).

Dacă astfel de metode se practicau în secolul al XIX-lea, oare în vremurile noastre ce metode vom vedea puse în practică de către companii precum Monsanto, ce nu au nici un fel de scrupule?

Ne predăm?

Rezumând, lucrurile stau foarte prost: există presiuni pentru comasare, agenţi ai Monsanto la toate nivelele, fermieri dornici de profit, sate (și safe-levels-of-monsanto-herbicide-and-gm-crop-linked-to-cancer_strict_xxlpământuri) părăsite, iar singurul obstacol mai serios, legislaţia europeană, e pe cale să dispară, la presiunile americanilor și comisarilor europeni. La acest nivel, credem că omeneşte nu putem face prea multe, afară de a pune în faţa Domnului „sărăcia, şi nevoile, și neamul”, rugându-L să ne miluiască și să nu ne lase cu totul în mâinile „celor slăviţi ai pământului”.

Pentru a încerca totuşi o acţiune concretă, putem resuscita vechile și bunele obiceiuri ale strămoșilor: formarea propriilor stocuri de seminţe și evitarea celor din comerţ, produse industrial. Iar pentru cei dintre noi trăitori în orașe – încurajarea, sub orice formă, a micilor producători, începând cu simpla dar vitala achiziţie de la aceștia și de nu la supermarket-uri, căutând să întreţinem legături directe cu satul și producătorii agricoli locali, evitând să apelăm la intermediari. E important să înţelegem că este vitală păstrarea pământurilor (iar nu vinderea acestora pe-o nimica toată!), păstrarea culturilor probate și a soiurilor locale, și menţinerea modului de producţie familial, destinat nevoilor, nu obţinerii de profit.

La nivel discursiv, trebuie să arătăm că ţara noastră nu este interesantă doar pentru marile corporaţii producătoare de O.M.G., ci și pentru cei care doresc mai multă agricultură biologică. Aici putem contracara, arătând de ce este potrivită România pentru o asemenea producţie, și nu pentru experimente genetice care pustiesc totul în urma lor, ca plaga lăcustelor de odinioară.

Agricultură de subzistenţă ziceam? Nu, mai degrabă agricultură de rezistenţă!

Articol publicat în Revista Familia Ortodoxă nr. 53 (Iunie 2013)

***


Categorii

1. DIVERSE, Agricultura/ Satul romanesc, Organisme modificate genetic (OMG), Razboiul impotriva Romaniei, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

7 Commentarii la “Parlamentul a votat cultivarea ORGANISMELOR MODIFICATE GENETIC (OMG) in arii naturale protejate! Va fi Romania “GRANARUL OMG” al Europei? Ne transformam si in “desertul verde” Monsanto…

  1. Parlamentul Romaniei, care ar trebui sa ne reprezinte, ne arata adevarata fata si lipsa
    de respect. In loc de adoptarea unor legi bune pentru populatie, ne arata adoptarea
    unor legi periculoase si rele de otravire a populatiei. Se vede ca n-au inteles nimic
    acesti parlamentari prin adoptarea acestei legi a plantelor modificate genetic(OMG);
    prin asta, ne arata ca nu le pasa de noi, ci doar de propriile interese. Bine ar fii
    sa se mai faca curat in acest parlament, sa ramana doar oamenii cu frica de Dumnezeu.

    Sa fim atenti la etichetele produselor pe care le cumparam si sa ne ferim de chimicalele
    si aditivii din produsele alimentare. La piata, sa nu cumparam fructe si legume aratoase,
    ca sunt pline de chimicale; sa cumparam fructe-legume romanesti mai mici in dimensiuni si
    mai nearatoase. Sa ne ajute Dumnezeu, sa facem alegerea cea buna.

    Dumnezeu sa ne ajute si sa ne ocroteasca de tot ce-i rau!

  2. Pingback: PARINTELE IUSTIN – “Cuvant cu putere multa” despre PERVERTIREA ROMÂNILOR: “Omul nostru se lasa mintit, cauta senzationalul, daca un lucru nu i se prezinta ca iesit din comun, umflat, mincinos, nici nu-l ia in seama” (VIDEO)
  3. Pingback: PARINTELE IUSTIN – “Cuvant cu putere multa” despre PERVERTIREA ROMÂNILOR: “Omul nostru se lasa mintit, cauta senzationalul, daca un lucru nu i se prezinta ca iesit din comun, umflat, mincinos, nici nu-l ia in seama” (VIDEO)
  4. Pe lîngă îndrăciții de azi, de la putere, cei de pe vremea lui Ceaușescu par niște îngeri.

  5. Pingback: Consilier prezidential despre STRATEGIA BASESCIANA PE AGRICULTURA. Romania ar trebui sa devina MARE PRODUCATOR REGIONAL prin cultivarea …ORGANISMELOR MODIFICARE GENETIC - Recomandari
  6. Pingback: ASPARTAM, “DULCEA NENOROCIRE” – INDULCITORUL CANCERIGEN, MAI NOCIV SI DECAT ZAHARUL/ Ce să mancam ca sa prevenim cancerul si oboseala/ COLORANTUL CANCERIGEN RAMANE IN “COLA”/ Importanta micului dejun - Recomandari
  7. Pingback: Vom trai intr-o ROMÂNIE MODIFICATA GENETIC? - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare