PONTA ameninta cu o CATASTROFA daca Parlamentul va RESPINGE proiectul RMGC/ Mihai Gotiu despre starea de spirit a protestelor pentru ROSIA MONTANA si votul in alb/ PROTESTE LA CAMPENI

25-09-2013 12 minute Sublinieri

ponta-RMGC

Respingerea de către Parlamentul României a proiectului Roşia Montană ar fi o “catastrofă” pentru România, pentru că ar fi un “mesaj împotriva investitorilor străini”, a declarat premierul Victor Ponta la un seminar organizat de Reuters. “Dacă Parlamentul va decide să nu se facă acest proiect, nu va fi o mare problemă (din punct de vedere economic), dar dacă România oferă mesajul că suntem împotriva investitorilor străini, împotriva exploatării potenţialului nostru, acest lucru ar fi o catastrofă pentru România”, a declarat Ponta, în engleză, cu ocazia Summitului pentru Investiţii în Europa de Est, organizat de Reuters. “Roşia Montană este un proiect foarte important ca simbol, nu în primul rând din punct de vedere economic”, a subliniat Ponta. “Trebuie să profităm de resursele noastre naturale, bineînţeles respectând toate standardele de mediu, dar, dacă acestea se respectă, ar trebui să fim în favoarea explorării”, a precizat Ponta. Premierul României a recunoscut că proiectul Roşia Montană este unul controversat, de aceea este corect să existe o dezbatere publică pe această temă. Însă Ponta i-a îndemnat pe susţinătorii săi din Parlament “să demonstreze încă o dată că România nu îşi neagă propriul drept la dezvoltare”. “Este vorba de dreptul nostru la dezvoltare şi voi continua să lupt pentru asta”, a adăugat Ponta. “Lipsa de curaj a guvernelor anterioare de a aborda proiecte controversate – cred că a fost o greşeală”, a completat Ponta. În altă ordine de idei, Ponta a declarat că nu va permite nicio relaxare a disciplinei fiscale în următorii trei ani, în pofida probabilelor presiuni politice legate de scrutinul prezidenţial din 2014. “Vom opune rezistenţă oricăror tipuri de abordări populiste. Guvernul nostru va fi foarte stabil şi rigid”, a insistat premierul, apreciind că orice tensiuni care ar apărea între partidul său (PSD) şi partenerii din coaliţie nu vor afecta stabilitatea Guvernului.

Nota noastra:

Sunt mai multe manipulari prezente in acest mesaj al premierului. In primul rand, insa, trebuie notat faptul ca Ponta lasa sa se intrevada posibilitatea (cel mult) a respingerii actualului proiect RMGC de exploatare a aurului de la Rosia Montana, insa exclude, pe principiul ca alternativa e o “catastrofa”, respingerea exploatarii aurifere ca atare de catre compania canadiana.  Intr-adevar, Rosia Montana a devenit un simbol, cum a afirmat premierul. Insa un simbol al perpetuarii actualului sistem de praduire a resurselor minerale ale tarii vs. un posibil precedent prin care cel putin un caz de astfel de jaf este stopat prin proteste. Inflexibilitatea premierului provine, desigur, si din “semnalele” pe care le-ar da o astfel de stopare a proiectului RMGC: gazele de sist ar fi urmatoarele pe lista… Exista, asadar, toate indiciile ca se va merge pana la capat cu aceste “proiecte”. In fine, Ponta a vorbit despre “dezvoltare”. Chipurile, daca s-ar opri proiectul RMGC, atunci am interzice… dezvoltarea Romaniei. Oare chiar se asteapta sa-l creada cineva?! Se face dezvoltare in regim de colonie subsahariana? Recent, Academia Romana a actualizat un punct de vedere ferm si fundamentat prin care arata clar ca abia in cazul in care proiectul RMGC s-ar face, am asista la o adevarata catastrofa si am interzice dezvoltarea Romaniei. Si, apropo, la acest proiect nu e doar o problema de “mediu”, asa cum spune premierul si, dupa el, toti purtatorii secundari de vorbe de pe la TV, ci este SI o problema ECONOMICA, asa cum arata amintitul raport al Academiei si cum au aratat si alti economisti, ca Ilie Serbanescu.  Dar puterea functioneaza deja in regimul orwellian al nouvorbei, in care exploatarea neo-colonialista se numeste dezvoltare…

Unul dintre cele mai ”ciudate” drepturi democratice e votul în alb. E un concept extrem de abstract (și puțin dezbătut în România), diferit fundamental de votul anulat. Votul în alb este un vot valid care exprimă o nemulțumire mihai gotiucivică majoră, un protest cetățenesc împotriva unui sistem politic incapabil să ofere o alternativă cât de cât digerabilă pentru a merita susținerea publică. În urmă cu aproape un deceniu, regretatul scriitor lusitan Jose Saramago a construit o distopie (în Eseu despre luciditate) pornind de la acest concept. Trei sferturi din populația unui oraș (o capitală) votează în ab. Alegerile se repetă, dar numărul de voturi în alb crește la peste 80%. Puse în imposibilitatea de a valida scrutinul, autoritățile trec la represalii. Ca măsură extremă, după declararea stării de urgență, autoritățile decid să abandoneze capitala și să o… asedieze. Pentru a le demonstra oamenilor câtă nevoie ar avea de ”conducere”. Doar că ceea ce se întâmplă depășește așteptările autorităților. În lipsa poliției, hoții și vandalii renunță la activitățile lor, în lipsa serviciilor de salubritate, localnicii ies din case și își curăță singuri trotuarele… Vi se pare că totul e doar un exercițiu de imaginație? O ficțiune? Priviți la ce se întâmplă în ultimele săptămâni în România. La zecile de mii de oameni care ies pe străzi în București, Cluj și alte orașe. Vi se pare că e nevoie de Poliție și Jandarmerie pentru a păstra ordinea? Ați auzit de reclamații privind dispariția unor bunuri (deși genul acesta de adunări ar fi ”raiul” hoților de buzunare)? I-ați văzut pe tinerii care, la finalul protestelor, adună mucurile țigărilor ajunse pe jos? Pentru a nu mai vorbi de concertele oferite ”la liber” în piață (oferirea de servicii culturale reprezintă o altă obligație a ”autorităților”). Protestele din România nu s-au inspirat din cartea lui Saramago. Cel mai probabil, cei mai mulți dintre protestatari nu au citit ”Eseu despre luciditate” (altfel, romanul ar fi trebuit să fie un best-seller cu zeci de mii de exemplare vândute, ceea ce nu e cazul). Dar semnificația gesturilor și protestelor este aceeași: un uriaș vot în alb acordat unei clase politice și unui sistem în ansamblul lui. Obișnuiți să trăiască din dihotomii (și ”în cutie”), politicieni și analiști deopotrivă, caută explicații marginale. Fac calcule (cine ar putea câștiga electoral), emit previziuni (cum s-ar putea transforma o mișcare civică într-o mișcare politică), caută cu disperare ”lideri” (pentru a-i putea ataca, decredibiliza și, implicit, pentru a diviza protestatarii), speculează pe marginea timpului probabil (a stării vremii).  Tergiversează în speranța că ploaia sau zăpada i-ar putea salva. Și, într-un final, refuză realitatea.

***

Urmăresc situația de la Roșia Montană de mai bine de zece ani. Atât aspectele legate de uriașa mizerie generată de corupție, cât și modul de formare și de dezvoltare a opoziției civice. Încă din 2007 mi-am permis să estimez că ne aflăm în fața unui caz de mobilizare civică fără precedent și corespondent în România ultimelor decenii. Din toamna lui 2011 (de la ocuparea clădirii fostului Hotel Continental din Cluj și săptămâna de proteste care a urmat la Cluj și București) am afirmat că s-a depășit o limită de suportabilitate socială și că protestele de amploare nu vor mai avea mult timp de așteptat. La începutul acestui an am anunțat intenția Guvernului de a apela la o lege specială pentru a ”rezolva” afacerea (fără a cunoaște în acel moment și forma legii). Încă din vară, când proiectul legii speciale exista doar la nivel declarativ, am avansat și momentul în care va avea lor explozia.”Confruntarea care se va da în toamnă are o miză mult mai mare decât Roşia Montană. Ea va oferi şi o imagine a raportului de forţe, după mai bine de două decenii de “democraţie”, între un stat ale cărui instituţii au fost acaparate de diferite grupări oligarhice (care îşi dispută între ele doar cota parte din profit, având grijă să nu atenteze însă la “funcţionarea” sistemului) şi societatea civilă”, scriam, pe 11 iulie, în articolul intitulat Marea bătălie pentru Roșia Montană se dă la toamnă”. Nu era vorba de ”profeții”, ci de previzionarea unor efecte de așteptat, ținând cont de acumularea progresivă a unei stări de iritare și revoltă, care putea fi constatată ”pe viu” de cei care chiar vroiau să înțeleagă fenomenul la nivelul ierbii și al străzii, nu doar cum apărea filtrat și manipulativ prezentat și comentat în mass-media. Astfel, analizele și comentariile recente (chiar și cele făcute cu bună-credință) mă fac adeseori să zâmbesc. Și nu e vorba de concluzii, ci de premisele false de la care pornesc (s-ar putea ca unele dintre concluzii să se îndeplinească, dar acesta e un lucru care ține mai degrabă de hazard, nu de o fundamentare reală). Abordarea (ideologică) ”de stânga” ignoră o realitate: întreaga mișcare legată de Roșia Montană are la bază apărarea drepturilor localnicilor la proprietate (Alburnus Maior – asociația proprietarilor din Roșia Montană s-a constituit în anul 2000, organizațiile ecologiste intrând în război doi ani mai târziu; ulterior, acestora li s-au adăugat organizații și persoane cu cele mai diferite profesii și ideologii, provenind din cele mai diferite categorii sociale). Alternativele de dezvoltare a Roșiei Montana și a întregii zone a Munților Apuseni țin de valorificarea micii proprietăți private (îndeosebi a proprietății asupra pământului), în mod individual și/sau asociativ, și de afacerile autohtone mici și mijlocii (conceptul de ”economie locală” merită, însă, o dezvoltare mai amănunțită). Abordarea ”de dreapta” încearcă să ascundă sub preș faptul că Afacerea Roșia Montană nu este o ”excepție”, și nici măcar o mostră a capitalismului și corporatismului ”greșit aplicat în România”. E un model importat din corporatismul occidental, o rețetă testată cu succes pe întreg mapamondul (de la mecanismele de lobby angajate, la dereglementările și privilegiile care favorizează corporațiile, la modul în care se obțin – prin corupție instituțională strălucitor ambalată – aceste dereglementări și privilegii). Afacerea Roșia Montană este un caz de corupție, dar o corupție generată de un sistem greșit, nu un caz izolat ori un ”accident”. În privința dezvoltării alternative (de care am amintit mai sus) e nevoie de intervenția statului (în dezvoltarea infrastructurii, în susținerea și protejarea micilor afaceri, în creșterea calității vieții în mediul rural și semi-urban, prin susținerea serviciilor de educație, sănătate și oferte culturale). Abordarea apolitică nu stă în picioare (refuzarea partidismului nu e echivalentă cu apoliticul, revendicările sunt cât se poate de politice – de la demisia unor miniștri până la stoparea unei legi și adoptarea alteia – legea anticianură). Cea mai hilară rămâne abordarea conform căreia cei aflați pe străzi sunt persoane care ”nu merg la vot” (de unde și ideea implicită că politicienii pot ignora revendicările străzii, pentru că, oricum, nu vor fi afectați electoral). Afirmația e cât se poate de fantezistă (ținând cont de caracterul extrem de eterogen al mișcării) și nu ține cont exact de opțiunea de care vorbeam la început: votul în alb. Sancțiunea democratică extremă care nu are cum să fie ignorată (chiar și atunci când e exprimată simbolic, prin proteste în stradă, și nu la urne). Efectul unui vot în alb e de-legitimarea oricărei Puteri politice. Cu eticheta ”ilegitim” nu poți guverna (chiar dacă, teoretic, câștigi alegerile). E un fapt. Desigur, precum în ”Eseu despre luciditate” poți să-ți supui cetățenii unei stări de asediu. Cu un singur efect – conștientizarea de către societatea civilă a impotenței puterii politice* . A faptului că puterea politică nu e necesară și că absența ei nu generează (așa cum le e frică multora) haos. Dimpotrivă, după cum se poate observa la marșurile și protestele din ultimele săptămâni, cu o minimă organizare și cu respectarea unor reguli sociale elementare se poate trăi și fără ”autoritate”. Pentru început, câteva ore pe săptămână. Câteva săptămâni la rând. Apoi luni. Până îți învingi temerile , ți se face poftă de mai mult și începi să te obișnuiești cu asta. Pe termen scurt (și imediat) obiectivul e cât se poate de clar: stoparea proiectului distructiv de la Roșia Montană (respingerea legii speciale e doar un pas în acest război). Pe termen lung, miza e mult mai mare: înțelegerea și conștientizarea faptului că oamenii nu sunt dependenți de puterea politică, ci taman pe dos: puterea politică e dependentă de cetățeni.

Nota noastra:

Puterea politica e dependenta de cetatenica sa ce? Ca sa se autodesfiinteze si sa lase oamenii sa traiasca fara autoritate, intr-un rai anarhisto-cooperatist? Sau ca sa puna in aplicare sau sa raspunda pozitiv unor obiective mai concrete si care, totodata, nu se limiteaza la Rosia Montana? Care ar fi acelea?  Mihai Gotiu este unul din cei mai activi si prolifici jurnalisti pe tema Rosiei Montane. I-am preluat de nenumarate ori materialele redactate pe aceasta tema si prin critica de aici nu dorim sa decredibilizam munca sa de pana acum. Pur si simplu ne-am pus niste intrebari care sunt provocate atat de genul de mesaj transmis cat si, intr-o forma mai generala, de momentul relativ ambiguu in care se gasesc protestele pentru Rosia Montana. Dar faptul ca nu exista un raspuns clar la intrebarile formulate mai sus reprezinta unul din motivele pentru care interpretarea data protestelor actuale de Mihai Gotiu, unul din cei mai importanti activisti pe frontul Rosia Montana “da cu virgula“, e neconvingatoare. Vom enumera mai jos cateva argumente pentru care o astfel de interpretare este necredibila.  Descrierea starii de spirit care ar sta in spatele protestelor pentru Rosia Montana este (nepermis de) incompleta. In primul rosia-15-9rand, nu exista un instrument infailibil de masurare a “suportabilitatii sociale” si nu ai cum sa o fixezi in 2011. De ce nu in 2010, dupa aplicarea austeritatii sadice de catre presedintele Basescu? Oare plafonul de sus al “suportabilitatii” nu a fost atins si anul trecut, cand cu referendumul si cu uriasul pumn in gura luat de milioane de votanti (apropo de vot, care nu era pentru cineva, ci impotriva cuiva, asadar mai aproape de spiritul nuvelei lui Saramago)? In al doilea rand, NICIODATA o miscare sociala (daca asta se urmareste) nu se explica doar prin iritarea sociala. Componenta de psihologie sociala este doar o dimensiune. Faptul ca se acumuleaza o  frustrare sociala (intotdeauna relativa si, redusa la ea insasi, necredibila ca analiza) nu este indeauns pentru a obtine mai mult decat niste explozii – eventual violente – stradale, niste momente trecatoare de defulare. Pentru a avea ceva mai mult sau chiar pentru a reusi, in conditiile frustrarii sociale, mobilizarea oamenilor pentru o cauza, la fel de importanta sau, chiar, si mai importanta decat evaluarea starii de spirit, este dimensiunea strategic-organizationala:  Cine sunt cei care mobilizeaza oamenii si resursele implicate de protestele stradale (resurse insemnand de la timp dedicat cauzei, pana la banii necesari flyerelor sau pricepere juridica pentru obtinerea avizelor necesare protestelor etc.)? Nu stim, pentru ca ei nu vor sa se arate. Se poate intelege ideea tactica a anonimizarii aspectului organizational-strategic, insa daca se insista in aceasta directie chiar si la nivel ideatic, explicativ, ca in textul de mai sus, atunci deja devine dubios.  Sa pretinzi ca flyerele, organizarea, sloganele, obiectivele, paginile de net si de facebook conexe protestelor pentru Rosia Montana sunt “spontane” ar fi ceva deplasat. Nu sunt deloc spontane, ci sunt facute de activisti profesionisti. Prin aceasta nu acuzam si nu facem procese de intentie, ci pur si simplu CONSTATAM. Nu e in regula daca se pune totul in carca multimii iritate care e “frumoasa, desteapta si civilizata” ca strange mucurile de pe jos (de parca nici asta nu este o initiativa premeditata) si stie sa fie pasnica. Si e pacat ca cei implicati in organizarea protestelor lucreaza asa netransparent, in cele din urma; asta nu face decat sa confirme si sa alimenteze neincrederea sau ostilitatea celor care dezavueaza indignarea oamenilor pe motiv ca in spate stau Soros, guvernul Ungariei, serviciile secrete romanesti sau straine sau, pentru unii, chiar Basescu. Apropo de acest aspect strategic, exista unii (Aligica de pilda) care “reproseaza” protestatarilor tocmai faptul ca nu sunt structurati, organizati, ca traiesc doar un moment de “romantism” stradal. Aceasta critica e una gresita sau falsa: e limpede ca exista organizare si structurare (weekendul trecut s-a realizat un program de entertainment stradal destul de complex care a implicat doua “eventuri“- lantul uman si marsul biciclistilor. Si pentru asta trebuie coordonare si programare din timp). Ce nu e deloc limpede este CE URMARESC pe termen mediu si lung acesti organizatori. Si daca e cineva care nu ne crede cand accentuam rolul important al acestei dimensiuni, atunci sa incerce cu amicii sai (oricat de convinsi ar fi de o nobila cauza) sa scoata lumea in strada si sa faca asta organizat, pasnic, programatic, in timpul liber (ca doar nu e activist profesionist). Ca, altfel, din punct de vedere al psihologiei sociale, starea de indignare ar fi “coapta”, nu?! Prin urmare, in al doilea rand, cand devine limpede ca actuala putere va merge pana la disperare cu proiectul RMGC, sa tratezi fantezist despre cum se poate… auto-guverna societatea ca un fel de obiectiv substiantial al miscarii sociale stranite este de o naivitate care, vorba lui Leon Bloy, nu se scuza barbosilor 🙂 (Gotiu are ceva barba asa ca se potriveste). Pana una alta cu Rosia Montana nu s-a obtinut nimic si e bine sa fie limpede pentru toti acest lucru. Atitudinea recenta a lui Ponta e un semnal de alarma in acest sens. S-a obtinut doar mobilizarea unor segmente sociale pentru aceasta cauza. Apoi, daca se reuseste, totusi ce se doreste mai departe? Uitam, de pilda, de gazele de sist? Isi propune, totusi, cineva, o agenda mai cuprinzatoare dar si mai realista, cum ar fi stoparea vinderii pe nimic a resurselor minerale si propunerea unor obiective majore  – companiile strategice si cele monopoliste sa ramana la stat, de pilda? Abia apoi s-ar putea discuta daca aceste obiective care ar tine de o elementara urgenta ar putea fi transformate intr-o viziune mai larga, de model de dezvoltare alternativ fata de capitalismul corporatiilor.

Gluma cu personalităţi multiple ” eu în calitate de deputat etc.” a obosit. Să observăm că zilele astea se întîmplă ceva mai mari oscilaţii pe o scară a stabilităţii psihice publice. De exemplu, SIE sugerează ferm prin comisiile care-i audiază că sînt forţe străine care vor să influenţeze mişcarea anti-exploatare. Meleşcanu a ieşit de la comisia Roşia Montană cu un mesaj clar menit plasării publice: există ţări prietene care au interese anti-exploatare. În rest, explicat 10 minute că nu poate de fapt să spună nimic, pentru că-s informaţii secrete. A mai anunţat că comisia lui peşte prăjit nici nu l-a întrebat de tranzacţii bursiere, dacă sînt măcar vizate. Nici politicienii români nu sînt implicaţi. ilie sarbuO audiere de formă cu un mesaj clar. Totul e secret cu o excepţie: că ungurii ne sapă din Vest şi ruşii din Est. Apoi, interesant mesajul transmis de Ilie Sârbu. Tot din gama paranoidă, des întîlnită în critica mişcărilor de stradă din Balcani: “extremiştii!”:

Oamenii nu asta aşteaptă de la noi. Mâine poate să apară o grupare fascistă cu 500.000 de oameni şi atunci ce facem devenim fascişti sau comunişti. Noi trebuie să fim lucizi că avem în spate această forţă imensă, nu o are nicio instituţie a ţării”, a precizat pesedistul.

Pe forţa aia imensă nu v-aţi bazat nici o clipă, n-aţi fost în stare să vă asumaţi voturile primite. Iar dacă vă durea de fascişti, vă uitaţi ce de declaraţii cu coloratură fascistă au ieşit din parlamentul ăla de-a lungul timpului. Cît despre schema cu “cele două extreme”… e fumată.

Traian Băsescu a susţinut dintotdeauna eutanasierea câinilor sălbatici de pe străzi. Traian Băsescu a susţinut dintotdeauna exploatarea aurului de la Roşia Montană de către golzii corporaţi. Le susţinea şi acum un an, când Curtea Constituţională a hotărât că dl. Băsescu se poate şterge cu voturile a 7,4 milioane de români. A existat cine n-a votat. Unde erau atunci toţi câinofilii care acum zbiară şi se dau cu curul de pământ la uşa CCR că nu sunt luaţi în seamă, în vreme ce acelaşi preşedinte Zegrean de anul trecut face bancuri? Dar cei care ies acum în Piaţa Universităţii pentru ca voturile lor în favoarea salvării Roşiei Montane să conteze? Câinii şi cianura înseamnă mai mult decât eutanasierea a milioane de români în calitatea lor de cetăţeni?

Peste 1.000 de persoane s-au strans, miercuri seara, la un restaurant din Campeni unde membrii Comisiei parlamentare au o intalnire cu opozantii proiectului de la Rosia Montana si au blocat iesirea parlamentarilor, strigand “Hotii” si “Uniti, salvam Muntii Apuseni”, in zona fiind mobilizati jandarmi, anunta corespondentul Mediafax. Membrii Comisiei parlamentare Rosia Montana s-au intalnit, miercuri seara, la un restaurant din Campeni, cu opozantii proiectului, respectiv cu reprezentanti ai unor ONG-uri, societati comerciale si asociatii profesionale. In momentul in care au incercat sa iasa din restaurant, cei 13 parlamentari au fost impiedicati, iesirea fiind blocata de alte o mie de persoane care se opun proiectului minier. Oamenii au incercat sa forteze cordoanele de jandarmi, strigand “Hotii” si “Uniti, salvam Muntii Apuseni”. Dupa ce parlamentarii au stat circa 15 minute in curtea restaurantului, jandarmii au reusit sa elibereze drumul, astfel ca acestia au putut pleca, protestatarii reusind sa loveasca de cateva ori microbuzul in care se aflau acestia. In curtea restaurantului, la ora transmiterii acestei stiri se afla ziaristi care nu reusesc sa iasa din cauza multimii, protestele continuand. La intalnirea care se desfasoara intr-un restaurant din Campeni participa membrii Comisiei speciale parlamentare Rosia Montana, reprezentanti ai unor ONG-uri care se opun proiectului minier, ai unor societati comerciale din zona, reprezentanti ai comunitatii, precum medici, un preot si un notar public, dar si ai unor asociatii profesionale si ai crescatorilor de animale. Participantii la intalnire i-au informat pe membrii Comisiei speciale parlamentare Rosia Montana ca se opun proiectului minier deoarece il considera periculos, iar pe de alta parte afacerile si vietile lor ar fi afectate daca ar incepe exploatarile. Reprezentantul unei societati comerciale care produce mobilier a declarat ca afacerea sa va intra in faliment. “Simpla suspiciune ca produsele noastre au lemn dintr-zona contaminata i-ar determina pe clienti sa nu le mai cumpere”, a spus acesta, adaugand ca Ucraina nu are o industrie de prelucrare a lemnului din cauza accidentului de la Cernobil. “Cine isi va asuma desfiintarea unor locuri de munca in fabricile noastre? Afacerile noastre nu inseamna dezvoltare durabila?”, a intrebat reprezentantul societatii comerciale care produce mobilier. La randul sau, presedintele Federatiei Micilor Fermieri, Aurel Stan, a afirmat ca agricultura reprezinta “o indeletnicire importanta” a localnicilor, insa dezvoltarea exploatarii miniere ar insemna ca agricultura din Muntii Apuseni sa se opreasca din dezvoltare, iar produsele sa fie contaminte cu cianuri si cu praf de metale grele. Reprezentantul unui ONG ecologist, Ioan Utiu, a afirmat ca, in cazul in care proiectul ar porni, dispersia prafului de metale grele s-ar face pe o suprafata de 300 de kilometri. “O exploatare de genul acesta nu ar trebui sa aiba loc intr-o zona locuita cum este cea a Muntilor Apuseni. Exista problema folosirii cianurii, dar ingrijorarea mea este legata si de praful cu metale grele, iar dispersia acestuia s-ar face pe o suprafata de 300 de kilometri. Haideti sa facem o afacere impreuna: luam apa care iese din iaz, o imbuteliem si o servim la Parlament. Dumneavoastra ati bea din ea? Va spun eu ca nu”, le-a spus Utiu parlamentarilor. In paralel, la poarta restaurantului s-au adunat cateva sute de protestatari care scandeaza lozinci impotriva proiectului minier: “Nu ne tratati cu cianura”, “Vrem natura, nu cianura” si “Apusenii nu gusta cianura”. Printre protestatari se afla si cateva mame cu copii in carucioare, pe care au amplasat afise cu mesaje precum: “Vreau sa cresc fara cianura”. Miercuri, la Rosia Montana se afla 13 din cei 19 parlamentari din Comisia speciala parlamentara. Senatorul Darius Valcov, presedintele Comisiei speciale parlamentare pentru Rosia Montana, spunea, dupa ce a vizitat o parte din obiectivele din zona, ca va fi o decizie foarte greu de luat pentru ca, indiferent care va fi aceasta, vor exista suparari.

campeni-protest

***


Categorii

1. ȘTIRI, Opinii, analize, Revolte populare, revolutii, ROSIA MONTANA

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

14 Commentarii la “PONTA ameninta cu o CATASTROFA daca Parlamentul va RESPINGE proiectul RMGC/ Mihai Gotiu despre starea de spirit a protestelor pentru ROSIA MONTANA si votul in alb/ PROTESTE LA CAMPENI

  1. Concluzia la comentariile pe marginea articolului lui Mihai Gotiu este ca aceste proteste sunt conduse / manipulate, iar Gotiu are de fapt o viziune anarhista?

    Sa fie asta motivul pentru care politicienii nici nu se sinchisesc de oamenii care iasa in strada (intre care ma numar si eu)? Sunt asa de siguri pe ei pentru ca stiu ca jocurile sunt (foarte bine) facute?
    Ma tot intreb in ultima vreme de ce Ponta a ales acest mod de a aduce in discutie Rosia Montana: o lege cu 1000 de bube, strigatoare la cer, ca o sfidare fatisa. Esta legea asta o provocare planificata pentru a provoca tulburari sociale cu un scop mai teribil chiar decat Rosia Montana?

    O gramada de intrebari la care nu am un raspuns clar.

    Sorin

  2. @Sorin:

    Concluzia la comentariile pe marginea articolului lui Mihai Gotiu este ca aceste proteste sunt conduse / manipulate, iar Gotiu are de fapt o viziune anarhista?

    Ar fi prea simplist sa spunem ca sunt manipulate si atat. Trebuie explicat mai bine, si incercam sa o facem. Ideea este ca toti ortodocsii care participa NU TREBUIE SA-SI FACA ILUZII SAU SE LASE CUPRINSI DE EMOTIA MULTIMII, ORICAT DE POZITIVA AR FI. Trebuie sa fim constienti ca aceste proteste NU SUNT SPONTANE, chiar daca ele sunt pornite cu un pretext si o cauza buna, chiar daca exista un fond social. Ca ele sunt, totusi, directionate si conduse de niste ORGANIZATORI care au conceptii nu doar straine ortodoxiei, dar, deseori, inclusiv agende anti-ortodoxe.

    Cei care sunt ortodocsi si care participa la aceste proteste o fac, in cea mai mare parte, mai ales in tara (la Campeni, de pilda, sau la Barlad), din nevoia de a isi face auzita vocea, lucru in sine pozitiv, dar insuficient (nu duce la rezultate concrete si, in cel mai bun caz, poate doar sa duca la o constientizare – nu ”trezire” – mai adecvata a oamenilor). Ei se vor pierde in valul acestor proteste pentru simplul fapt ca tonul si directia il da altcineva. Altceva ar fi fost daca, de pilda, biserica s-ar implica de sine statator si structurat, organizat si unitar in aceste probleme. 🙁 Dar acest lucru nu se va intampla.

    Mai sunt unii care participa, in orasele mari, in Bucuresti, la proteste, si care isi pot aroga cu usurinta titlul de ”hipsteri” ortodocsi. Cu o ie nu se face insa primavara si nici nu se schimba ceva propriu-zis in tara, oricat de mult ne-am poza si afisa pe facebook.

    Cat despre Gotiu, el poate sa aiba orice viziuni doreste sa aiba, important este sa le intelegem noi sensul si avem o atitudine reflexiva fata de ce se intampla.

    Sa fie asta motivul pentru care politicienii nici nu se sinchisesc de oamenii care iasa in strada (intre care ma numar si eu)? Sunt asa de siguri pe ei pentru ca stiu ca jocurile sunt (foarte bine) facute?
    Ma tot intreb in ultima vreme de ce Ponta a ales acest mod de a aduce in discutie Rosia Montana: o lege cu 1000 de bube, strigatoare la cer, ca o sfidare fatisa. Esta legea asta o provocare planificata pentru a provoca tulburari sociale cu un scop mai teribil chiar decat Rosia Montana?

    E posibil ca raspunsul la aceste intrebari sa fie mult mai prozaic: pur si simplu RMGC a cumparat atata lume politica incat astia nici confruntati cu amenintarea unor agitatii sociale nu mai dau inapoi. Si e posibil, intr-adevar, ca proiectul sa fi fost facut special asa prost, insa nu ca sa sfideze neaparat, ci ca sa pretinda, dupa ce o ”coafeaza”, ca i-au fost aduse imbunatatiri semnificative….

  3. Catastrofa este “sugerata” de analiza STRATFOR pentru Romania, din care reiese clar ca urmeaza negocierea granitelor. Si prin urmare, sa vindem Rosia Montana (si nu doar) cat mai e a noastra…

    Q: e posibil ca altii sa o fi vandut deja ? (cu conditia sa le revina de drept)

    Complicata situatia, cu atat mai mult pentru un stat in descompunere si o populatie in haos

  4. Ponta e disperat ca o sa-i spuna stapinii lui ca nu e o sluga destul de priceputa si ca ar putea fi dat deoparte ca sa vina o sluga si mai obedienta…Oare ce se intimpla cu acesti oameni care sint pusi la putere?Care este pretul pentru care li se permite sa parvina la ,,putere”?Felul acesta de disperare indirjita l-am mai vazut si la Nastase sau Basescu…si la altii.Parca ar fi fiare incoltite,isi misca ochii in stinga si-n dreaptade parca s-ar apara;ei TREBUIE sa reuseasca ce li s-a cerut,cu orice pret,poate sa dispara si tara,si poporul.Cred ca acesti indivizi nu mai sint stapini pe mintea si sufltul lor.

  5. http://www.hotnews.ro/stiri-esential-15645963-eurodeputatul-satu-hassi-premierul-victor-ponta-are-imagine-foarte-roza-tema-mineritului-cianuri-finlanda.htm

    Europarlamentara finlandeza ecologista Satu Hassi a scris pe blogul sau despre recentele declaratii ale premierului Victor Ponta facute pe marginea exploatarii miniere aurifere cu cianuri din Finlanda. Satu Hassi crede ca premierul roman si-a facut prea repede o imagine “foarte roza” despre exploatarea cu cianuri din tara sa si afirma ca aceste aprecieri sunt nefondate si se bazeaza pe “o dezinformare totala”.

    “In primul rand, exista zeci de mine in Finlanda, dar cianura nu este folosita in 52 de mine, ci doar in cateva. In al doilea rand, utilizarea cianurii in minele de aur finlandeze nu s-a facut in conditii de siguranta. Agnico-Eagle, proprietarul canadian al minei de aur din Laponia, Kittila, a fost sustinatorul cel mai vocal al utilizarii cianurii, si a sustinut ca cianura este utilizata intr-un proces complet inchis. Acest lucru s-a dovedit a fi fals, in apa reziduala din mina Kittila Suurikuusikko, continutul de cianuri a depasit limita permisa. Pentru poporul roman ar putea fi, de asemenea, relevant sa stie ca minele finlandeze nu sunt situate in zonele dens populate. De exemplu, in Kittila densitatea populatiei este de 0,78 persoane pe km patrat. “, spune eurparlamentara Satu Hassi pe blogul sau.

  6. ” Respingerea de către Parlamentul României a proiectului Roşia Montană ar fi o “catastrofă” pentru România, pentru că ar fi un “mesaj împotriva investitorilor străini” ”
    Adica nu conteaza ca se otraveste mediul, important e ca investitorii sa se simta cat mai in largul lor, si nu conteaza ce efecte au in romania investitiile lor, ci important e ce efecte au asupra profitului lor. Se vede clar ca clasa politica din romania este aservita unor forte straine, cu interese straine. Ce dezvoltare ne promite de fapt sistemul ? Ca de 23 de ani au distrus tot ce puteau in tara, si au creat locuri de munca care se sprijina pe importuri si investitii straine, iar cand ( inevitabil ) se va destrama UE, noi cu ce vom ramane ? La orase, lumea muncea in fabrici, care acuma nu mai sunt, apoi, cand ne vom desparti de UE, si importurile si investitiile vor inceta, unde vor mai munci oamenii ? Vor ramane someri, nu vor mai avea nici cum sa se duca la tara sa munceasca in agricultura caci nu vor avea bani cu care sa poata cumpara si investi, deci vor fi blocati in orase falimentare. Cam asta ne promite din punctul meu de vedere, sistemul actual. Deci, celor care mai au minte, le urez : fratilor, apucati-va si strangeti bani, puneti deoparte bani albi pentru zile negre, caci veti avea mare nevoie de ei.

  7. Pingback: Protestele pentru Rosia Montana continua, dar TENTATIVELE DE MANIPULARE SUNT TOT MAI VADITE. Idealistii strazii, “friptura buna” pentru ANIMALE POLITICE ca Traian Basescu si Alina Mungiu Pippidi - Recomandari
  8. Pingback: Aviz naivilor cu privire la MITUL SPONTANEITATII protestarii populare. Srdja Popovic, liderul revolutiei anti-Milosevici: REVOLUTIA SPONTANA DE SUCCES ESTE O MINCIUNA. NU EXISTA ASA CEVA [video, conferintele TED] - Recomandari
  9. Pingback: COMISIA ROSIA MONTANA VA RESPINGE actualul proiect guvernamental RMGC doar pentru A REVENI CU O OFERTA CE NU POATE FI REFUZATA… - Recomandari
  10. Pingback: “LIDERII” PROTESTELOR ANULUI 2013: militanti de profesie, veleitari, “rebeli” fara cauza. Si ceva “laboratoare sociale” de “redesteptare a tinerilor” cu fonduri de la SOROS - Recomandari
  11. Pingback: Alburnus Maior acuza: PREMIERUL SI PRESEDINTELE FAC LOBBY PENTRU RMGC/ Manipularile mizerabile ale SRI/ Basescu vs Pippidi sau “ANTICORUPTIE” in loc de ENERGIE si RESURSE/ Ministrul Dan Sova – AVOCAT PENTRU GABRIEL RESOURCES? (VIDEO) - R
  12. Pingback: “LIDERII” PROTESTELOR ANULUI 2013: militanti de profesie, veleitari, “rebeli” fara cauza. Si ceva “laboratoare sociale” de “redesteptare a tinerilor” cu fonduri de la SOROS | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare