PREȚUL CARANTINEI (II): Potrivit LE FIGARO, în țările sărace 6000 DE COPII ar putea să moară în fiecare zi/ THE GUARDIAN: 18.000 de bolnavi de cancer ar putea muri în următorul an în Marea Britanie/ Director de spital din Deva: „Adevărații bolnavi mor cerșind ajutor”/ MONICA POP critică strategia pacienților NON-COVID din starea de urgență

Sursa grafic: https://www.facebook.com/naturallivingandparenting/photos/a.720342234660944/3596335763728229/

Cătălin Sturza/ Adevărul

Le Figaro: Lupta împotriva Covid-19 ar putea ucide indirect până la 6.000 de copii în fiecare zi în următoarele luni

Lupta împotriva coronavirusului ar putea avea efecte indirecte devastatoare în special în țările sărace, provocând în mod indirect moartea a 6000 de copii în fiecare zi în următoarele șase luni, scrie „Le Figaro”.

Cotidianul francez citează UNICEF, care trage un semnal de alarmă asupra efectelor colaterale ale măsurilor restrictive pentru combaterea Covid-19, și cere măsuri urgente. Articolul din Le Figaro îl puteți citi la acest link.

În cel mai rău dintre cele trei scenarii dintr-un studiu realizat de Universitatea Johns Hopkins, până la 1,2 milioane de copii sub cinci ani care trăiesc în 118 țări ar putea muri timp de șase luni din cauza perturbării serviciilor medicale prin eforturile de combatere a răspândirii Covid-19, a declarat UNICEF. Aceste decese s-ar adăuga la cele 2,5 milioane de copii din această grupă de vârstă care mor deja la fiecare șase luni în aceste țări.

În aceeași perioadă, până la 56.700 de femei ar putea, de asemenea, să moară din cauza lipsei accesului la servicii medicale pre și post-partum, pe lângă cele 144.000 de femei care mor din aceleași cauze în prezent. Această situație tragică ar anihila „zeci de ani de progres în reducerea deceselor care pot fi prevenite la copii și mame”, declară Henrietta Fore, directorul UNICEF. “Nu trebuie să permitem ca mamele și copiii să devină victimele colaterale ale luptei împotriva virusului”, care a luat deja viețile a aproape 290.000 de oameni din întreaga lume, a adăugat ea într-un comunicat.

În țările în care sistemele de sănătate sunt precare, Covid-19 perturbă accesul la servicii medicale, la medicamente și la alimente și pune presiune asupra resurselor umane și financiare, sarată studiul citat, publicat în Lancet Global Health.

Măsurile de combatere a noului coronavirus – carantină, restrângerea liberei circulații a cetățenilor, restricții de călătorie – și anxietatea în rândul populației reduc numărul de vizite în spitale și a accesării serviciilor medicale vitale. Studiul se referă în special la îngrijirea pre și postnatală, la nașteri, vaccinări, precum și la serviciile de prevenire și de tratament. UNICEF mai arată că, până la jumătatea lunii aprilie, este posibil ca mai mult de 117 milioane de copii din 37 de țări să nu fi fost vaccinați împotriva rujeolei, după ce campaniile de vaccinare au fost întrerupte din cauza măsurilor restrictive legate de combaterea Covid-19.

Și în România accesul la servicii medicale de bază a fost perturbat din cauza măsurilor restrictive Covid-19. Am văzut, de exemplu, un articol recent din Libertatea în care un director de spital trage un semnal de alarmă asupra faptului că unitățile Covid-19 stau „mai mult goale”, în timp ce restul bolnavilor „nu au unde să se trateze”. Articolul arată că „doctorii sunt obligați să mintă că pacienții sunt suspecți de coronavirus, ca să le salveze viața celor care au afecțiuni grave, altele decât COVID-19.”

Să ne amintim și că în România, 51% dintre copii sunt expuși riscului de sărăcie și de excluziune socială. România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește ponderea copiilor aflați în această situație, conform unui raport Eurostat citat de Mediafax.

The Guardian: criza coronavirus ar putea să provoace 18.000 de decese de cancer din cauza lipsei accesului la tratament

The Guardian avertizează că 18.000 de oameni ar putea să moară, în următorul an, în Marea Britanie, din cauza accesului întârziat la diagnostic și tratament, provocat de măsurile de combatere a noului coronavirus.

Aproape 18.000 de persoane bolnave de cancer ar putea să moară în Marea Britanie după ce măsurile de combatere a pandemiei de coronavirus au impus spitalelor să suspende tratamentul și să descurajeze pacienții să solicite îngrijiri oferite de Serviciul de Sănătate Publică (NHS). Reiau mai jos câteva idei ale articolului, pe care îl puteți citi în întregime la acest link.

Experții în domeniul cancerului susțin că un număr suplimentar de 6.270 de persoane din Anglia care au fost recent diagnosticate cu diverse forme ale bolii ar putea muri din cauza acesteia în următoarele 12 luni, ca urmare directă a perturbărilor cauzate de măsurile contra noului coronavirus. Același studiu, care i-a luat în conisderare pe toți bolnavii de cancer din Marea Britanie, a arătat că numărul total al victimelor ar putea fi de 17.915.

Aceasta ar reprezenta o creștere cu 20% a numărului de decese în rândul bolnavilor de cancer înregistrate anual în Anglia, conform ultimelor statistici disponibile.

Noua analiză aruncă mai multă lumină asupra consecințelor la scară mai largă ale pandemiei în ceea ce privește sănătatea. Centrul de Sprijin pentru Cancer Macmillan a arătat că aceste concluzii sunt „extrem de îngrijorătoare” și a spus că lupta împotriva cancerului nu ar trebui să cadă „la coada listei de priorități” timpul crizei coronavirusului.

Trimiterile urgente ale medicilor generaliști pentru testele de cancer au scăzut cu 76%, iar programările pentru chimioterapie cu 60% de la declanșarea pandemiei în luna februarie, în ciuda faptului că NHS a insistat asupra faptului că tratarea cancerului „ar trebui să continue fără să fie afectată”. Serviciul de Sănătate Publică speră să reia operațiile de cancer în viitorul apropiat, dar se confruntă cu o întârziere mare.

Cercetarea, realizată de la University College London (UCL) și Data-Can, un hub de cercetare în domeniul sănătății pentru diagnosticul și tratamentul cancerului în Marea Britanie, este prima care cuantifică impactul potențial al întârzierii de către NHS a mai multor forme de tratament pentru cancer, inclusiv a testelor de diagnostic și a operaților. Și a faptului că mulți oameni nu doresc să riște să intre în spital ca nu cumva să se infecteze cu noul coronavirus. Cercetarea se bazează pe date din registrele de sănătate ale unui număr de peste 3,5 milioane de pacienți din Anglia.

În timp ce unele dintre decesele suplimentare ar putea fi printre persoanele cu cancer care contractează Covid-19, altele vor apărea din cauză că diagnosticul sau tratamentul au fost întârziate, concluzionează cercetătorii.

„Descoperirile noastre demonstrează potențialul grav al consecințelor colaterale ale măsurilor de răspuns la pandemia Covid-19, care pot avea un impact negativ asupra pacienților cu cancer sau suferind de alte afecțiuni de sănătate”,a spus dr. Alvina Lai, autor principal al studiului și lector în analiza datelor de sănătate la Institutul de informatică medicală al University College London.

Prof. Peter Johnson, cel mai bun specialist în ceea ce privește cancerul al NHS, a declarat săptămâna trecută că persoanele cu posibile simptome de cancer care întârzie să solicite îngrijiri s-ar putea confrunta cu consecințe grave.

Aproape opt din 10 dintre cazurile suplimentare de deces vor fi persoane diagnosticate recent cu cancer, care au și cel puțin o altă boală cronică, precum probleme cardiace, hipertensiune arterială, obezitate sau diabet, a concluzionat studiul finanțat de NHS.

Prof. Mark Lawler, de la Queen’s University Belfast și conducător științific al Data-Can, a declarat: „Rezultatele sunt îngrijorătoare. Credem că țările trebuie să înțeleagă rapid modul în care această criză îi afectează pe cei care suferă de cancer, altfel riscăm să îi adăugăm pe cei care mor de cancer și de alte boli la numărul crescând de victime ale pandemiei Covid-19.

Prof. Harry Hemingway, autor principal și directorul Institutului de informatică medicală al University College London, a declarat: „Impactul general al crizei Covid-19 asupra deceselor la pacienții cu cancer ar putea fi substanțial. Există numeroși factori care sunt relevanți aici, inclusiv schimbări rapide ale protocoalelor de diagnostic și tratament, măsuri de distanțare socială, schimbări în comportamentul oamenilor în ceea ce privește solicitarea asistenței medicale și impactul economic al Covid-19, precum și decesele cauzate de infecția cu Covid-19.”

Un pacient cu cancer de intestin a declarat pentru „The Guardian” că a făcut o scanare CT, dar că următoarea procedură de diagnostic – o colonoscopie – a fost amânată pentru o perioadă nespecificată, deoarece secția de endoscopie a spitalului s-a închis până la încheiera sau atenuarea crizei Covid-19.

„Sunt foarte furios când mă gândesc că că am fost dat la o parte pentru a trece în prim-plan victimele coronavirusului. Înțeleg că mi se dă practic o condamnare la moarte prin faptul că nimeni nu va lua în seamă cazul meu.

O altă persoană a spus că operația mamei sale pentru a îndepărta o tumoră a vezicii urinare de 3 cm a fost întârziată timp la opt săptămâni, deoarece secția de urologie a spitalului a fost închisă ca parte a pregătirilor pentru cazurile Covid-19. „Acest lucru este mai rău decât orice coșmar pe care mi l-aș fi imaginat în cel mai rău moment al vieții mele”, a spus persoana respectivă.

Directorul executiv al Macmillan, Lynda Thomas, a declarat: „Această cercetare arată posibila dimensiune reală a daunelor directe și colaterale cauzate de coronavirus asupra sănătății națiunii noastre și a vieții oamenilor care trăiesc cu afecțiuni precum cancerul. Este extrem de îngrijorător faptul că vom observa probabil o creștere a deceselor în rândul persoanelor nou diagnosticate cu cancer.”

„Solicităm tuturor guvernelor să oprească împingerea cancerului la coada listei de priorități și să se asigure urgent că serviciile pentru tratarea cancer primesc tot ceea ce au nevoie pentru a își reveni și pentru a depăși cât mai repede cu putință sincopele provocate de măsurile de combatere a pandemiei. Aceasta înseamnă să dispui de personalul adecvat, de echipamente de protecție și de testarea pentru a oferi îngrijiri sigure.”

LIBERTATEA (14 mai)

Director în spital COVID-19: “Adevărații bolnavi mor cerșind ajutor pe la spitalele apropiate”. Medicii mint că pacienții cu afecțiuni grave sunt suspecți de coronavirus, să le poată salva viața

Corina Laura Feier, directorul economic al Spitalului din Deva, susține că ”cei 1.200 de oameni ai personalului medical au tratat doar 97 de oameni, dintre care peste 80% asimptomatici”, în condițiile în care ceilalți bolnavi nu au unde să se trateze.

Și dă exemplu unei prietene, actrițe, care, diagnosticată cu astm și pneumonie, a trebuit să se trateze acasă. Actrița Roxana Olsanschi, din Deva: ”La Deva nu puteam să mă duc, că era doar pentru pacienți cu coronavirus. La Orăștie nu aveau pneumolog, la Hunedoara spitalele erau pline. Nu aveam unde să mă duc”.

Directorul economic al Spitalului Județean Deva confirmă că unitatea medicală a stat mai mult goală, pentru că a fost obligată să trateze numai pacienții cu SARS-CoV-2. Un medic dintr-un alt spital susține, sub protecția anonimatului, că doctorii sunt obligați să mintă că pacienții sunt suspecți de coronavirus, ca să le salveze viața celor care au afecțiuni grave, altele decât COVID-19.

„Nu mai pot să tac. Spitalul din Deva, cu peste 700 paturi și un personal de peste 1.200 de oameni, tratează 97 de bolnavi COVID, din care peste 80% asimptomatici. Adevărații bolnavi mor cu zile, cerșind ajutor pe la porțile spitalelor apropiate… Cât va mai rabdă pământul???”

Directorul economic al spitalului din Deva

Este strigătul de indignare al Corinei Laura Feier, director economic al Spitalului din Deva, care a fost până pe 7 mai spital COVID-19. Unitatea medicală cea mai mare din județ nu a primit decât bolnavi infectați cu SARS-CoV-2. Numărul maxim de pacienți a fost de 200-300, timp de aproape două luni.

“Sunt fapte, așa au fost făcute regulile. Nu știm de ce și nici nu cred că suntem singurii din țară”, adaugă directorul economic al spitalului din Deva.  (…)/ integral pe libertatea.ro

ANTENA3

Dr. Monica Pop, despre pacienții non-Covid: ‘A fost o greșeală! Au fost pacienți care și-au pierdut viața’

Doctorul Monica Pop, șef de secție la Spitalul de Oftalmologie din București, este revoltată de faptul că pacienții non-Covid au fost privați de tratamente în perioada stării de urgență.

Medicul a mărturisit că a încercat personal să intervină pentru câteva cazuri grave, însă fără succes.

”Nu este spus adevărul în ceea ce privește ignorarea pacienților non-Covid în perioada asta. Nu mai dați vina pe medici pentru că ei au vrut să lucreze și îmi pare foarte rău că nu avem posibilitatea să arătăm ordinul prin care ni se interzicea să facem orice fel de intervenții și consultații la persoanele care nu sunt acute, care nu au urgență. Cum poți să știi dacă un bolnav are urgență dacă nu poți să-l consulți?”, spune Monica Pop.

”Sunt 500 de spitale de stat în această tară, 42 sunt nominalizate pentru suport Covid, iar restul nu au lucrat decât urgențe. Au fost pacienți care și-au pierdut viața. Într-adevăr, rețelele oncologice au funcționat pentru tratament, dar celelalte nu.”, susține medicul.

Monica Pop consideră că aceasta ”a fost o greseală strategică foarte mare”, din cauza căreia ”au fost pacienți care și-au pierdut viața”.

Ea a spus că a încercat personal să intervină pentru pacienți în situații dificile, însă fără succes: ”Am intervenit personal pentru o pacientă cu cancer ovarian și nu am găsit un chirurg”.