VICTIMELE „COLATERALE” ȘI EVITABILE ALE ÎNCHIDERII SPITALELOR NON-COVID – Ion Cristoiu și Monica Pop (Video). Asociațiile bolnavilor de cancer: „Opriți acest genocid și deschideți spitalele până nu este prea târziu!”/ Avocatul Poporului explică de ce Spitalele Covid-19 sunt LOCURI DE DETENȚIE și de ce trebuie monitorizate pentru RELE TRATAMENTE

Monica Pop: în pandemie numărul celor ce au murit de alte boli a fost dublu decât cei de Covid-19

O crimă – închiderea policlinicilor și a spitalelor non-Covid pe timpul pandemiei

Hotnews:

Numărul deceselor zilnice cauzate de cancer s-ar fi dublat sau chiar triplat în timpul pandemiei, ajungând la 300-400 pe zi în România – asociațiile de pacienți

Bolnavii de cancer nu au acces la diagnostic și tratament în această perioadă, fiind “victime colaterale” în lupta cu COVID-19, atrag atenția reprezentanții Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, cea mai mare asociație care reprezintă bolnavii de cancer din România, într-o scrisoare deschisă. Din cauza lipsei de acces la tratament, “afecțiuni oncologice care ar fi putut fi vindecate s-au transformat rapid în cancere incurabile, au avansat din stadii incipiente în stadii terminale”, afirmă reprezentanții FABC.

Cancerul este a doua cauză de mortalitate în România, după bolile cardiovasculare, și are o medie de 142 de decese pe zi în țara noastră, conform datelor oficiale Globocan.

Reprezentanții Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer susțin că această cifra “s-a dublat sau triplat” în ultimele luni. Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer a ajuns la această concluzie după ce a făcut o paralelă cu un studiu realizat în Marea Britanie, ce arată că numărul deceselor la pacienții oncologici a explodat în perioada pandemiei, în condiții similare cu țara noastră – acces restrâns sau întârziat la tratament pentru acești pacienți – a explicat Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, pentru HotNews.ro.

“Un pacient care stă o lună-două fără tratament sau i se întârzie chimioterapia sau radioterapia sau operația, peste o lună poate să aibă metastaze”, a mai declarat Cezar Irimia, pentru HotNews.ro.

“Cine raspunde pentru aceste decese evitabile?”, se întreabă reprezentanții bolnavilor de cancer, care lansează un apel către autorități: “Opriți acest genocid și deschideți spitalele până nu este prea târziu!”

Redăm integral textul scrisorii deschise adresate de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, cea mai mare asociație care reprezintă pacienții oncologici din România:

“Deschideți spitalele până nu este prea târziu!

Lipsa accesului la diagnostic și tratament pentru pacienții cu suspiciune de cancer, victime colaterale în lupta cu COVID-19

Am început anul 2020 copleșiți de amenințarea unui nou virus și îl vom încheia cel mai probabil sufocați de cancer. În ultimele trei luni, lupta împotriva COVID-19 s-a extins și în spitalele de pneumologie, iar majoritatea pacienților cu suspiciune de cancer pulmonar nu au mai avut acces la bronhoscopii și drept urmare la confirmarea diagnosticului și a unui tratament adecvat care să le salveze viața. Cancerul pulmonar avansează galopant, într-o dinamică similară pandemiei. E un cancer perfid, care, pe fondul crizei din sistemul de sănătate, pare scăpat de sub control. Situația este similară pentru toti pacienții cu suspiciune de cancer, pe toate formele acestei patologii. Dacă nu se acționează rapid și nu se facilitează accesul la diagnostic, vom avea încă un segment numeros de victime colaterale ale unui sistem care s-a dovedit neputincios să lupte pe doua fronturi cu COVID-19 și cu afecțiunile oncologice, iar în cazul deceselor prin cance, numărul este de ordinul zecilor de mii. Acesta poate fi de fapt al doilea val al pandemiei de COVID-19, pentru care trebuie să ne pregătim cu toții.

Măsurile pentru prevenirea și limitarea îmbolnăvirilor cu noul Coronavirus (COVID-19) au salvat mii de vieți, cu siguranță. În egală măsură însă, coroborate cu lipsurile din sistemul de sănătate la nivel de resuse, organizare eficientă, infrastuctură, disponibilitate, empatie, au condus la un risc crescut de mortalitate prin cancer, tocmai prin lipsa de confirmare a diagnosticului în timp util. Afecțiuni oncologice care ar fi putut fi vindecate s-au transformat rapid în cancere incurabile, au avansat din stadii incipiente în stadii terminale. În cazul cancerului pulmonar, Ministerul Sănătății și Comisia de Pneumologie consideră că diagnosticul unui caz nou ‘reprezintă în principiu o urgență și nu poate fi amânat până la încheierea pandemiei. Prin urmare, pacienții cu suspiciune de cancer pulmonar trebuie să facă investigațiile necesare diagnosticului (examen CT, bronhoscopie cu biopsie, evaluare afuncției pulmonare și a statusului cardiac) prin internare într-un serviciu de pneumologie non-Covid sau programare a investigațiilor în ambulator’.

În realitate, în toată această perioadă o singură unitate medicală, respectiv Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, a realizat bronhoscopii, însă și acesta a funcționat la capacitate minimă. Restul unităților sanitare care ar fi putut să asigure acces la investigațiile specifice, nu s-au putut organiza în direcția asigurării unor circuitele funcționale pentru pacienții aflați în căutarea unui diagnostic. Astăzi încă nu se fac bronhoscopii, astăzi încă nu se fac tratamente chirurgicale, astăzi înca nu ne găsim medicamentele care pot face diferența între viață și moarte. În aceste condiții, este de așteptat ca o mare parte a celor peste 11.000 de pacienți diagnosticați în fiecare an cu cancer bronho-pulmonar, să piardă oportunitatea de a începe un tratament, să ajungă din stadii avansate în stadii terminale ale bolii și astfel să le fie compromisă șansa la viață. Acestora li se vor adauga persoanele care deși au simptome specifice unui cancer pulmonar – infecţii pulmonare repetate, creşterea intensităţii tusei, greutate în respiraţie – nu au avut acces la servicii de medicină primară și nu au putut ajunge la un medic specialist. Dacă situația accesului la servicii medicale nu revine la normalitate, toți acești pacienți se vor număra probabil printre cei care primesc un diagnostic de cancer pulmonar abia dupa deces. Iar de cancer pulmonar mor peste 10,000 de oameni anual în România, aproape 20% din numărul total al deceselor prin cancer.

Daca inainte de pandemie, mureau zilnic 142 de pacienti din patologia oncologică (conform Globocan 2018), astazi, cu ce am semnalat anterior, această cifră s-a dublat sau triplat! Si cine raspunde de aceste decese evitabile?

În România, nimeni! Cine să se ocupe de pacienții cronici, dacă Ministerul Sănătății nu mai există, ci doar Ministerul Covidului? Nimeni! Opriți acest genocid si deschideți spitalele până nu este prea târziu!”

Stiripesurse:

Ministrul Sănătății, EXPLICAȚI HALUCINANTE despre cozile la care stau bolnavii de cancer: Consultațiile se fac cu programare

Mii de români bolnavi de cancer stau la cozi interminabile, asta, acuma, în stare de alertă, căci în stare de urgență mulți din ei nu au avut parte nici de tratamente. Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a spus, vineri, referitor la pacienții care au cancer și care au stat la cozi ce se întindeau pe sute de metri, la Institutul Oncologic din Cluj, pentru a fi consultați, că orice control se face pe bază de programare, la care este fixată o anumită oră, conform Mediafax.

„Vom face niște verificări în teren și vom putea spune. Din câte știu, nu doar la Cluj, ci peste tot, tot ce înseamnă pacient cronic, pacient oncologic chemat la un control, chemat la o evaluare trebuie să aibă o programare, trebuie să fie cu oră, ca să fim siguri că acel pacient nu vine să stea în poartă și acel medic coboară să vadă acel pacient”, a spus Tătaru, vineri, aflat într-o vizită la Spitalul din Alba.

Sute de persoane au stat la coadă în fața Institutului Oncologic din Cluj-Napoca în așteptarea triajului epidemiologic și a testului pentru coronavirus, la începutul acestei săptămâni.

Pacienții oncologici au venit din mai multe județe, pentru a-și relua tratamentele întrerupte pe durata stării de urgență, când nu au putut merge la spitalul clujean sau au fost programați pentru operații.

„Am venit cu soția care are o tumoare și trebuie să facă tratamentul la trei săptămâni. Iar cu o zi înainte trebuie să facă testul COVID. Am stat trei ore la cortul unde se face testul, iar după o oră ni s-a spus să mergem la alt cort, iar toată lumea s-a îngrămădit dincolo, nu s-a mai respectat nimic, nicio ordine și nicio distanță”, a spus un bărbat.

Conducerea Institutului Oncologic nu a putut fi contactată.

Prefectul județului Cluj, Mircea Abrudean, a declarat pentru MEDIAFAX că problema este cauzată de faptul că la Institutul Oncologic vin peste 500 de persoane pe zi, majoritatea din alte județe, care trebuie să intre la triajul epidemiologic.

Agerpres:

Guvern: Avocatul Poporului să retragă solicitările către spitalele unde sunt internate persoane diagnosticate cu COVID

Guvernul solicită Avocatului Poporului să retragă solicitările transmise spitalelor în care sunt internate persoane diagnosticate cu COVID-19 de a comunica informaţii şi documente justificative legate de modul în care sunt trataţi pacienţii şi de organizarea instituţiilor spitaliceşti, considerând că asimilarea spitalelor destinate tratamentului SARS-COV-2 cu locurile de detenţie este “o deformare a realităţii”.

Într-un comunicat al Guvernului remis AGERPRES, Executivul apreciază implicarea Avocatului Poporului în monitorizarea respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti care derivă din legislaţia naţională, precum şi din tratatele internaţionale la care România este parte.

În comunicat se arată că asimilarea spitalelor destinate tratamentului SARS-COV-2 cu locurile de detenţie este “o deformare a realităţii, o alăturare de rea credinţă a unor situaţii care nu au nimic în comun”.

Avocatul Poporului (AP) a transmis joi un comunicat de presă în care precizează că monitorizează respectarea drepturilor pacienţilor din spitalele COVID, menţionând că persoanele internate nu au posibilitatea părăsirii acestora decât în baza deciziei unei autorităţi şi că instituţia “are obligaţia să supravegheze tratamentul aplicat oricărui cetăţean aflat în locuri de detenţie”.

AP informează că, în activitatea sa de monitorizare, a solicitat mai multe informaţii şi documente şi a cerut ca pacienţii să fie informaţi cu privire la desfăşurarea monitorizării spitalului de către Avocatul Poporului, dar şi cu privire la posibilitatea de a accesa şi completa on line un chestionar întocmit de AP.

Digi24:

Ludovic Orban: Avocatul Poporului se comportă mai mult ca avocatul PSD

Arafat spune că verificarea „torturii” în spitale putea fi evitată. Reacția adjunctului Avocatului Poporului

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a declarat la Digi 24 că verificarea “torturii” în spitale putea fi evitată. “Există drepturile pacienților. (…) Putea să se meargă pe drepturile pacientului și dacă ele sunt respectate. Dacă nu se revine pe treaba asta, credeți-mă că o să faceți medicii să nu mai ia decizii. Spitalul este un loc de tratament sau de măsuri medicale”, a spus secretarul de stat.

“Care este pericolul acestui document? Nu e ideea că vrea cineva să știe cum au fost decise tratametele și internările, dar legătura cu cuvântul tortură înseamnă că un spital este considerat că a fost un loc de detenție, înseamnă că medicul este considerat potențial torționar. Acest lucru s-a înțeles de către colegii noștri”, a declarat Raed Arafat.

Adjunctul Avocatului Poporului: Termenul de „tortură” este dur, dar așa se cheamă domeniul pe care îl coordonez
Raluca Alexandru, adjunctul Avocatului Poporului a explicat la Digi24 de ce pe afișele de informare a pacienților din spitale și aparținătorilor acestora este folosit termenul de „tortură”.

Raluca Alexandru, adjunctul Avocatului Poporului: „Cred că s-a înțeles greșit sensul acestor adrese având în vedere mandatul pe care îl exercit, acela de coordonator al mecanismului de prevenire al torturilor în locurile de detenție. Într-adevăr, aici sunt niște cuvinte dure prin sensul pe care îl avem noi uzual.

Trebuie să avem în vedere faptul că prin definițiile date de actele normative naționale și internaționale discutăm de loc de detenție – primul termen care cred că s-a înțeles eronat. Aici discutăm de locul de detenție așa cum este el definit de legislația națională și internațională și nu de sensul lui uzual.

Locul de detenție conform prevederilor internaționale se înțelege orice loc în care persoanele sunt private de libertate în baza unei decizii a unei autorități, la cererea acesteia sau cu acordul expres sau tacit. Mai mult, privarea de libertate înseamnă orice formă de detenție, ori plasarea unei persoane – și aici ne încadrăm într-un loc public sau privat – pe care nu îl poate părăsi după voia sa prin decizia oricărei autorități judiciare, administrative sau de altă natură.

În contextul legislației naționale specifice în această perioadă de epidemie cu coronavirus am considerat necesar să facem această monitorizare a acestor spații.

Termenii utilizați sunt duri, pentru că așa se numește domeniul pe care îl coordonez – domeniul de prevenire a torturii.

Domeniul pe care îl coordonez trebuie să verifice dacă există tratamente degradante sau rele tratamente sau orice alte tratamente care intră în mandatul meu. În niciun caz nu vorbim despre tratamente de tortură.

Noi vrem să informăm pacienții pe toate căile cu privire la faptul că aceștia au posibilitatea de a accesa și completa un chestionar întocmit de MNP – domeniu pe care îl coordonez, direct pe site-ul instituției Avocatul Poporului.

Era normal să informăm că spitalele sunt monitorizate. Afișele din spitale sunt destinate pacienților și aparținătorilor. Am vrut să ne asigurăm că pacienților le sunt respectate demnitatea și drepturile fundamentale”.

Aflat în studioul Digi24, Raed Arafat a precizat că demersul instituției Avocatul Poporului putea evita termenii duri ca „tortură” sau „monitorizare” a spitalului. Șeful DSU spune că există o legislație în domeniu care se referă la „drepturile pacienților”. (…)/ integral pe digi24.ro

Mediafax:

Renate Weber a explicat de ce Avocatul Poporului monitorizează spitalele pentru „prevenirea torturii ori tratamente specifice locurilor de detenţie”

Avocatul Poporului, Renate Weber, afirmă că, în accepţiunea legislaţiei internaţionale şi interne, orice loc în care persoană este lipsită de libertate, de unde nu poate să plece prin voinţă proprie, este considerat loc de detenţie, în timp ce prin Mecanismul Naţional de Prevenire se urmăreşte respectarea drepturilor şi demnităţii persoanelor aflate în acele locuri.

„În contextul actual, trebuie avut în vedere faptul că persoanele internate în spitalele Covid nu au posibilitatea părăsirii acestora decât în baza deciziei unei autorităţi. Mai mult decât atât, în aceste spitale sunt internaţi atât pacienţi simptomatici, dar şi asimptomatici şi suspecţi de Covid, aceştia neavând posibilitatea refuzului internării”, spune Renate Weber.

Potrivit Avocatului Poporului, în baza mandatului şi în aplicarea acestuia, MNP (Mecanism Naţional de Prevenire, aflat între atribuţiile Avocatului Poporului) are obligaţia să monitorizeze tratamentul aplicat oricărei persoane aflate în „locurile de detenţie, iar prin activitatea de monitorizare se doreşte asigurarea că persoanelor internate le sunt respectate drepturile fundamentale, dar şi demnitatea”.

În consecinţă, Avocatul Poporului a decis să monitorizeze spitalele şi a solicitat mai multe informaţii şi documente de la acestea, şi în plus, a solicitat ca pacienţii să fie informaţi cu privire la desfăşurarea monitorizării spitalului de către Avocatul Poporului, dar şi cu privire la posibilitatea de a accesa şi completa on line un chestionar. (…)/ integral pe mediafax.ro