ȘI DACĂ MĂȘTILE NU DOAR CĂ NU AJUTĂ, DAR CHIAR DĂUNEAZĂ? Ce spun unele studii și unii medici despre purtarea măștilor pentru combaterea epidemiei/ CUM PROCEDEAZĂ ALTE ȚĂRI CU TERMOSCANAREA?

CONTRAMUNDUM:

Cu mască, fără mască

„Noua normalitate” are drept simbol ubicuu masca aplicată riguros pe figură.Cine refuză să o poarte sau pur și simplu este neglijent, va fi obligat la plata unei amezi de 2500 de lei, adică salariul mediu pe economie. Ni se repetă constant că măștile salvează vieți și că prin purtarea lor îi protejăm pe cei din jur. În „noua normalitate” am devenit cu toții suspecți de purtători de viruși ucigași. Trecem acum peste faptul că apare o încălcare cam barbară a drepturilor și libertăților noastre fundamentale. Așa că ne concentrăm atenția pe argumentul științific, căci purtarea măștilor, ni se spune, are un fundament științific. Știința ne spune cum să interacționăm în siguranță cu cei din jurul nostru.

Însă la fel ca și în alte situații, nu ni se oferă decât niște afirmații făcute în numele științei, sau, în cel mai bun caz, doar o parte, foarte redusă, dintr-o dezbatere științifică, mult mai complexă și mai diversă decât ni se lasă vreodată a înțelege în media mainstream. Așadar, care este adevărul în privința măștilor? Funcționează ele, ne ajută cu ceva, îi ajută pe cei din jurul nostru, avem argumente copleșitoare pentru a le impune și a trece cu șenilele peste libertatea oamenilor?

Să începem, deci, cu o cercetare academică, foarte recentă, din mai 2020, publicată sub auspiciile Agenției de Sănătate Publică a SUA („Center for Disease Control and Prevention”), intitulată „Măsuri nonfarmaceutice contra pandemiei în spațiile publice non-medicale”. Concluzia studiului este următoarea: „nu am găsit dovezi care să demonstreze că măștile de față sunt eficiente în reducerea transmisiei virusului confirmat în laborator, indiferent dacă măștile sunt purtate de persoana infectată sau de persoane din comunitatea mare pentru a reduce susceptibilitatea lor.” Cu toate acestea și în pofida absenței dovezilor, Agenția de Sănătate Publică recomandă acum utilizarea măștilor.

O lucrare științifică publicată în anul 2017 în revista „Clinical Infectious Disease” având drept subiect eficacitatea măștilor purtate de medici și asistenți contra infecțiilor respiratorii a ajuns la concluzia că dovezile în favoarea purtării de mască „nu sunt relevante din punct de vedere statistic” deși autorii au grijă să observe că absența acestor dovezi ar putea fi determinată de lipsa unor studii mai amănunțite (?). Dar până la acele dovezi trebuie să admitem, alături de autorii studiului, că măștile nu funcționează contra infecțiilor respiratorii.

Denis Rancourt, care conduce o asociație civică nonguvernamentală din Canada, a făcut o trecere în revistă a literaturii științifice legate de această problemă, iar concluziile sale nu lasă loc de îndoieli: cea mai mare parte din studiile științifice dovedește că măștile nu sunt eficiente împotriva infecțiilor respiratorii. Mai mult, în cadrul aceluiași efort, Rancourt analizează lucrări academice din fizică și biologie care demonstrează de ce este puțin probabil ca măștile să funcționeze indiferent de forma și modelul lor.

Să vedem acum ce părere au unii epidemiologi, virusologi și cercetărori reputați cu privire la măști.

Potrivit profesorului emerit Sucharit Bhakdi, unul dintre cei mai citați oameni de știință germani, fost profesor de virusologie la cele mai importante universități germane, măștile purtate de populație sunt inutile, dar s-ar putea să aibă un efect dăunător pentru că pot colecta „bacterii”.

În opinia președintelui Asociației Medicale a Medicilor din Germania, profesorul Frank Ulrick Montgomery, măsura de introducere a măștilor în transportul public și în magazinele din Germania este o greșeală. Mai mult, Montgomery a avertizat că măștile pot deveni un pericol atunci când nu sunt purtate cum trebuie.

Dr. Russell Blaylock, un neurochirurg american consacrat, profesor și autor a mai multor cărți, a avertizat într-un articol recent cu privire la pericolele asupra sănătății, rezultate din purtatul măștii. Conform lui Blaylock, masca, pe lângă multe alte neajunsuri, îl poate face pe un individ infectat cu un virus respirator să devină și mai bolnav prin mărirea cantității virale din căile respiratorii.

Desigur, nu trebuie să ai studii avansate de medicină pentru ști că o mască pe față înseamnă mai puțin oxigen.

Avertismentele acestor cercetători cu privire la pericolul purtării de mască pot lăsa impresia unei hiperbole. Asta însă până când citești o știre precum aceea referitoare la un șofer care a sucombat la volan din cauza faptului că a purtat prea mult timp masca. Iar acesta nu este în mod necesar cel mai evident neajuns. În Oklahoma City decizia administrației locale de a face obligatorie purtarea măștii s-a soldat cu mai multe incidente violente în urma cărora s-a luat decizia de a suspenda această măsură, ceea ce arată pe lângă alte lucruri și faptul că ingerințele se pot extinde doar atâta vreme cât oamenii le acceptă într-o formă sau alta.

În concluzie, dacă măștile nu au vreun efect benefic, ci mai mult pot avea consecințe dăunătoare pentru sănătatea celor care le poartă, care mai este rostul în a le purta? Cel mai probabil ele reprezintă un simbol al obedienței noastre voluntare în fața unor dictate militare, ascunse în spatele unei poleiale de știință. De asemenea, ele sădesc neîncrederea socială (vezi îndemnurile la turnătorie din partea autorităților pentru a-i denunța pe „rebelii” care nu se supun) și îi determină pe oameni să se complacă în rolul de milițieni care veghează la binele și sănătatea publică (cine nu o poartă este un „bioterorist” care ne poate infecta) șamd.Nu în ultimul rând, masca ne reamintește în fiecare clipă că statul sau diverse instituții globale (OMS) au devenit de facto proprietarii corpurilor noastre.

***

Dorin Deac:

Măştile chirurgicale dăunează grav sănătății, dacă sunt purtate mai mult timp (problemele pot varia de la scăderea capacității de concentrare, dureri de cap până la hipoxie şi altele – dau mai jos nume experți medicali, puteți să-i vedeți pe înregistrări tv, putem alege să-i credem pe ei sau pe experții… agreați de guvernele infailibile, nici măcar nu discut aici eventuale interese).

Ok. S-a dat ordin (nebazat pe studii ştiințifice riguroase) să se poarte mască pe față în spații închise iar… dacă-i ordin, cu plăcere. Ok. Dar, în spații deschise, cică ar trebui limitat, că-i dăunător. În plus, chiar şi în spații închise… există mii de elevi care urmează să dea bacul sau alții examenul de intrare la liceu. Masca le scade capacitatea de concentrare, inspiră dioxid de carbon, emoții, sufocare etc ce rezultate mai dau? Alte persoane urmează să stea în spații închise la birou 7-8 ore la muncă… la fel, probleme. Dar nu spun eu asta. Spun experți precum medicul Adrian Marinescu, specialist în boli infecțioase, Dr. M Lindsay Grayson, profesor de medicină la Universitatea din Melbourne, care a scris studii fix pe tema măştilor, dr. Russell Blaylock de la Medical University of South Carolina şi mulți alții, îi puteți vedea şi voi pe înregistrări pe youtube etc. Dau mai jos câteva enunțuri scurte. Nu trebuie să mă credeți pe mine, căutați şi voi. Iar dacă voi alegeți – aşa cum am văzut de curând prin oraş sau pe facebook – să faceți jogging cu masca pe față, să urcați pe munte cu masca pe față (am văzut chiar unul care s-a postat pe facebook dând la vâsle cu masca pe față)… vă doresc mult succes.

Mai jos câteva extrase ale medicilor amintiți mai sus.

Legat utilizarea măștii de față, o examinare atentă a literaturii de specialitate, cu analiza a 17 dintre cele mai bune studii recente, a concluzionat: “Niciunul dintre studii nu a stabilit o relație concludentă între utilizarea măştii și protecția împotriva infecției cu virusul”.Adică încă NU există studii care să demonstreze că o mască de cârpă sau mască N95 ar vreun efect asupra transmiterii virusului COVID-19.

Mastile chirurgicale sunt uneori denumite măşti de curtoazie, ceea ce sugerează ca unele persoane le poarta din acelasi motiv altruist: sa-i protejeze pe altii. Dar, dupa cum arata studiile in salile de operare, acest beneficiu este îndoielnic.
Nu exista dovezi puternice care sa sustina purtarea mastilor chirurgicale in public. Centrele de Control si Prevenire a Bolilor din SUA: „In acest moment NU se poate face nicio recomandare pentru folosirea mastii in comunitate de catre persoane asimptomatice, inclusiv cele cu risc ridicat de complicatii, pentru a preveni expunerea la virusurile gripale.”

Există un alt pericol de a purta aceste măști zilnic, MAI ALES DACĂ SUNT PURTATE MAI MULTE ORE. Când o persoană este infectată cu un virus respirator dar nu are mască pe față, va expulza o parte din virus cu fiecare respirație. Dacă însă are mască, în special o mască N95 sau o altă mască strâns potrivită pe faţă, aceasta va inspira în mod constant virusul înapoi, crescând concentrația acestuia în plămâni și la nivelul pasajelor nazale.

Este posibil ca imaginea să conţină: unul sau mai mulţi oameni, cer şi în aer liber.

***

Silvia Uscov:

Un studiu publicat de Baker McKenzie referitor la măsurarea temperaturii în cazul angajaților și vizitatorilor. Unele țări consideră că măsura este proporțională, dar altele consideră că este o măsură excesivă. Iată o situație pe cateva țări prezentate mai jos.

Un studiu publicat de Baker McKenzie referitor la măsurarea temperaturii în cazul angajaților și vizitatorilor. Unele țări consideră că măsura este proporțională, dar altele consideră că este o măsură excesivă. Iată o situație pe cateva țări prezentate mai jos.

„Can an employer lawfully conduct temperature checks of employees and visitors in its premises?”

Franța:

NO.
The French DPA (CNIL) has specifically stated in its online guidance on COVID-19 that mandatory body temperature checks for employees/agents/visitor are NOT PERMITTED.

Germania:

The Data Protection Authority of Rhineland-Palatinate published a statement that it does not deem such temperature checks necessary BECAUSE ELEVATED TEMPERATURE DOES NOT AUTOMATICALLY MEAN THE INDIVIDUAL HAS BEEN INFECTED, neither does normal temperature mean that the individual is not infected. Other measures to protect health and safety are considered more appropriate by the Data Protection Authority of Rhineland-Palatinate, such as home office and instructing the employees to go
see an HCP if they have flu-like symptoms.

Ungaria:
WITH RESPECT TO EMPLOYEES GENERALLY NO, IN CASE OF VISITORS NO.

Luxemburg:

NO.
– Employees’ or other persons’ temperatures would constitute special category personal data – these could only be collected in this way if there is a substantial public interest, or a public interest in the area of public health, in doing so.
(We assume that consent doesn’t work in this context).
– This measure is considered DISPROPORTIONATE by the data protection regulator in the Luxembourg (the CNPD), especially if it is enforced on all employees or visitors as a blanket measure.

Olanda:

NO.
• Employees’ or others’ temperatures would constitute special category personal data – these could only be collected in this way if there is a substantial public interest, or a public interest in the area of public health, in doing so. (We assume that consent doesn’t work in this context).
• There is a significant risk that this measure would be considered disproportionate by the data protection regulator in the Netherlands, especially if it is enforced on all employees or visitors as a blanket measure.
• If there was a significant COVID-19 outbreak in a specific location (e.g., Amsterdam), and the National Health Institute would issue recommendations, this could change the picture. We do not consider this a likely scenario, especially as there is already press coverage on infected individuals having suppressed their fever by taking paracetamol. More
generally an organization would need to be able to demonstrate effectivity of the measure and temperature as a single data point does not seem to be a reliable proxy for COVID-19 infections. In combination with whereabouts and any respiratory symptoms, it is, we understand.

Suedia:

NO.
• Measuring individuals’ body temperature is a significant intrusion of their privacy. Whether employers are entitled to conduct controls and employees’ obligations to undergo such controls are however mainly regulated by employment regulations and is not subject to the Data Protection Authority’s authority as a supervisory authority. Guidance can be
sought from the Swedish Work Environment Authority’s website Arbetsmiljöverkets webbplats or by contacting the
authority via telephone.
• However, if an employer chooses to record personal data from such controls, e.g., in an IT-based visitor system, such processing is however subject to the GDPR and hence the Data Protection Authority’s authority as a supervisory authority. Such processing of personal data is normally not allowed.

***

Activenews:

Studiu al unui medic neurochirurg american despre „pericolul mortal al măștilor”

Purtarea unei măști face ca virusurile exhalate să nu poată ieși și să se concentreze în căile nazale, pentru ca apoi să pătrundă în nervii olfactivi, de unde vor ajunge în creier”, este concluzia prezentată într-un articol din reaseauinternational.net de neurochirurgul american Russel Blaylock, fost profesor asistent de neurochirurgie clinică la Universitatea din Mississippi Medical, și cel care a introdus un nou tratament pentru tumori cerebrale.

Acesta este textul publicat:

„Cercetătorii au descoperit că aproximativ o treime dintre lucrători au dezvoltat dureri de cap prin utilizarea măștii. Majoritatea aveau dureri de cap preexistente, care s-au agravat prin purtarea măștii, iar 60% au avut nevoie de medicamente pentru a calma durerea. Când vine vorba de cauza durerilor de cap, în timp ce baretele măștii și presiunea făcută de aceasta pot fi cauzale, majoritatea dovezilor indică hipoxia și / sau hipercapnia (afecțiune caracterizată prin acumularea excesivă de dioxid de carbon în sânge).

„Știm că masca N95, dacă este purtată ore întregi, poate reduce oxigenarea sângelui cu până la 20%, ceea ce poate provoca pierderea cunoștinței, așa cum s-a întâmplat cu șoferul care era singur în mașina sa, dar purta o mască N95. Omului i s-a făcut rău și a pierdut controlul mașinii, fiind grav rănit. Sunt sigur că avem mai multe cazuri ale persoanelor în vârstă, și nu doar, cu o funcție pulmonară slabă, care amețesc, cad și se rănesc la cap. Desigur, acest lucru poate provoca moartea.

„Un studiu mai recent, pe 159 de profesioniști din domeniul sănătății, cu vârste între 21 și 35 de ani, a relevat că 81% dintre aceștia au avut dureri de cap în timp ce purtau o mască. Unii au avut dureri de cap preexistente la cele mai mari concentrații de virus. Și acest lucru duce la o furtună letală de citokine la un număr de pacienți selectați”.

„Noi dovezi sugerează că, în unele cazuri, virusul poate intra în creier. În cele mai multe cazuri, acesta intră în creier prin nervii olfactivi, care se conectează direct la zona creierului care se ocupă de memoria recentă și de consolidarea memoriei. Când purtați o mască, virusurile exhalate nu vor putea ieși și se vor concentra în căile nazale, vor pătrunde în nervii olfactivi și vor ajunge în creier”.

„Din păcate, nimeni nu spune persoanelor în vârstă și persoanelor cu boli pulmonare, cum ar fi BPOC (boala pulmonară obstructivă cronică), emfizem sau fibroză pulmonară, despre aceste pericole atunci când poartă o mască de față, indiferent care ar putea fi ea, și care ar putea duce la o deteriorare gravă a funcției pulmonare. Aceasta îi include, de asemenea, pe pacienții cu cancer pulmonar și persoanele care au suferit o intervenție chirurgicală pulmonară, în special cu rezecție parțială sau chiar îndepărtarea unui plămân întreg”.

„Importanța acestor rezultate este că scăderea nivelului de oxigen (hipoxie) este asociată cu imunitatea scăzută. Studiile au arătat că hipoxia poate inhiba tipul de celule imune majore utilizate pentru a lupta împotriva infecțiilor virale numite celule T CD4 +. Acest lucru se întâmplă deoarece hipoxia crește nivelul unui compus numit factor inductibil de hipoxie-1 (HIF-1), care inhibă celulele T și stimulează o celulă puternică de inhibare a imunității numită Tregs. Asta pregătește terenul pentru contractarea oricărei infecții, inclusiv COVID-19, și face mult mai grave consecințele acestei infecții. În esență, masca vă poate expune foarte bine unui risc crescut de infecții și, dacă se întâmplă asta, rezultatul va fi mult mai rău

„Persoanele cu cancer, mai ales dacă cancerul s-a extins, vor avea un risc suplimentar de hipoxie prelungită, deoarece cancerul se dezvoltă mai mult într-un micro-mediu sărac în oxigen. Oxigenul scăzut promovează, de asemenea, inflamația care poate promova creșterea, invazia și răspândirea cancerului. Episoadele repetate de hipoxie au fost considerate și ca factor important în ateroscleroză și, prin urmare, de creștere a bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare”.