PUTIN SI MERKEL SE PREGATESC SA IMPARTA BASARABIA. Violente intre UNIONISTI si RUSOFILI la Balti

• Jamestown Foundation: Putin îndeamnă Transnistria la auto-determinare, Rogozin se afișează cu steagul Transnistriei

Vladimir Putin, președintele Rusiei, a sugerat pe 31 iulie că Transnistria este îndreptățită la auto-determinare, ceea ce implică ruptura de Moldova. În cadrul forumului Camp Seliger, sponsorizat de Kremlin, Putin a răspuns întrebărilor referitoare la această chestiune prin următoarea afirmație: ”Multe puncte nevralgice au apărut după destrămarea Uniunii Sovietice, iar Transnistria este unul dintre ele. Numai oamenii care locuiesc în Transnistria își pot determina singuri soarta. Comunitatea internațională, inclusiv Rusia, nu poate decât să respecte alegerile lor.” (Ria Novosti, 31 iulie). Cu puține zile înainte, Secretarul de Stat și Adjunctul Ministrului Afacerilor Externe, Grigory Karasin, a folosit, într-un articol din cotidianul cu tiraj zilnic al guvernului rus, sintagma: ”Aspirațiile Trasnistriei la auto-determinare.” Karasin supraveghează în mod direct activitatea diplomaţiei ruse pentru conflictul transnistrean. (Rossiyskaya Gazeta, 23 iulie).

Rapiditatea cu care aceste declarații s-au succedat este una atent calculată. Trimiterile la auto-determinare sunt laitmotivul retoricii Moscovei referitorare la conflictul din Transnistria.Putin adaugă o și mai mare greutate acestor afirmații prin asemănarea situației din Transnistria cu a celei din celelalte enclave din fosta Uniune Sovietică, care pretind la rândul lor dreptul de auto-determinare (Karabakh, Abkhazia și Osetia de Sud, zone în care s-au semnalat purificări etnice). Putin realizează însă că pretențiile auto-determinării sunt slab argumentate, pentru că nu există o etnie ”transnistreană” (moldovenii sunt alcătuiți dintr-o pluralitate de populații, în care etnicii ruși și ucrainieni formează al doilea și al treilea procent din populație). De aceea Putin a schimbat formularea clasică din ”poporul transnistrean” în ”oamenii care locuiesc în Transnistria”. Punerea pe tapet a perspectivei ”auto-determinării” este destinată amplificării presiunii psihologice asupra Chișinăului și măririi mizei în procesul internațional de negociere 5+2.

În data de 2 august Putin a semnat decretul prezidențial de numire (mai exact de reconfirmare) a Vicepremierului Dimitry Rogozin înt-un post adițional, ca Reprezentant Special al Președintelui Rusiei în Transnistria (“po Pridnestrovyu”). Fostul președinte (acum prim-ministru), Dimitry Medvedev, îl numise pe Rogozin pe același post adițional în luna martie anul curent (vezi EDM, 23 martie). Cu toate acestea Putin a decis să întărească autoritatea lui Rogozin, accentuând faptul că acesta deține mandatul în continuare și cu acordul lui Putin însuși. (Interfax, 2 august).

În aceeași zi Rogozin il primea la Moscova pe liderul Transnistrean, Yevgeny Shevchuk. Amândoi au omis să menționeze titulatura statului suveran Moldova (fără să mai menționăm de integritatea sa teritorială), mai puțin atunci când Rogozin a atacat Chișinăul. Acesta a exclus practic orice potențială rezoluție a negocierilor pentru soluționarea conflictului: ”Atât timp cât Chișinăul se pregătește pentru unirea cu România, ar fi stupid să vorbim de soluții în Transnistria.” Aceștia au discutat despre ajutorul economic rusesc pentru populația din Transnistria formată din ”cetățenii și compatrioții Rusiei de pe teritoriul Transnistriei [sic]” (Interfax, Olvia-Pres, 3 August).

Termenul ”Compatrioți”, o denumire fără nici un temei legal, se aplică practic tuturor cetățenilor ex-sovietici dar și descendenților acestora, ceea ce acoperă un spectru larg al operațiunilor politice rusești în teritoriile vizate. Moscova pretinde drepturi invazive cu scopul de proteja atât acești compatrioți sau cetățeni ai Rusiei, creați ilegal prin ”pașaportizarea” teritoriilor secesioniste (în pofida faptului că legea rusească obligă la domiciliu stabil în Rusia și nu admite dubla cetățenie).

În cadrul unei apariții comune a lui Rogozin și Shevchuk, după întâlnirea oficială dintre cei doi, steagul de stat al Rusiei și ”steagul de stat” al Transnistriei au fost afișate pe poziții de egalitate.Atât pe steagul cât și pe stema Transnistriei sunt prezente simboluri sovietice, secera și ciocanul și steaua roșie (www.president.pmr.gov.org, accesat pe 5 august), simboluri interzise în restul Moldovei (vezi EDM, 18 iulie). În timpul celei mai recente vizite ale sale la Chișinău, Karasin a apărat indignat steagul sovietic, cu secera și ciocanul si cu steaua roșie: ”Am subliniat un lucru în toate aceste întâlniri: Aceste [interdicții] sunt o blasfemie, un afront la adresa noastră. Cred însă că forțele sănătoase din Moldova vor protesta, la momentul oportun, impotriva acestor interdicții și vor încerca o reanalizare juridică a acesteia” (Kommersant,30 iulie). Această ultimă remarcă a încurajat deschis Partidul Comunist din Moldova, care s-a conformat solicitărilor și a protestat împotriva înterdicțiilor atât în stradă cât și în instanță.

Rogozin l-a primit, de asemenea la Moscova și tot în aceeași zi, și pe Mihail Formuzal, șeful executiv al Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia din Moldova. Populația găgăuză este în genere pro-Rusia, iar Formuzal practică un soi de echilibristică între Chișinău și Tiraspol. Acesta a început să apeleze frecvent la aluzii referitoare la autonomie în numele anumitor localități din inima Moldovei și de pe malul drept al Nistrului. În cadrul aceastei întâlniri Rogozin a acceptat invitația de a vizita Găgăuzia, din nou fără a face nici o referire la Moldova (Interfax, Olvia-Pres, 3 august).

Pretextul folosit de Rogozin pentru justificarea aceastei vizite este faptul că ”Găgăuzia e ortodoxă.”Asta deși mai mult de 90 % din populația Moldovei este și ea ortodoxă, ba chiar maroitatea acestui procent este sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Ruse.O separare de aceast gen, dintre găgăuzi și restul Moldovei, este o modalitate de a încuraja demarcarea (independența) lor politică. O vizită a lui Rogozin sau a oricărui alt oficial rus în Găgăuzia Autonomă va presa Chișinăul, sporind spectrul solicitărilor găgăuze pentru o autonomie ”sporită” sau pentru ”federalizare”, așa cum sugerează destul de des și Formuzal.

Ultimele declarații ale lui Putin, Rogozin și ale lui Karasin au venit ca urmare a aniversării a douăzeci de ani de ”apărăre a păcii” din Moldova de către Rusia. În cadrul aniversării din 28 iulie, Rusia a mai făcut câțiva pași în vederea ne-recunoașterii integrității teritoriale a Moldovei, cu scopuri practice (vezi EDM, 27 și 31 iulie). Declarațiile Moscovei din 31 iulie și 2 august adaugă noi elemente acestei tăgăduiri, prin sporirea îndemnurilor la ”auto-determinare” a Transnistriei și prin recunoașterea atributelor ”statale” (teritoriu, steag). Ultimele declarații par să extindă intruziunea politică a Rusiei în zonele aflate pe flancul drept din inima Moldovei, încurajând agitația comunistă și potențialele tendințe centrifugale ale liderilor găgăuzi din sudul Moldovei.

–Vladimir Socor

traducere pentru razbointrucuvant de G.

• Adevarul/ 5 august 2012: PROTESTUL DE LA BĂLȚI Polițiștii au întocmit două dosare penale pentru actele de violență din timpul manifestațiilor. Vezi VIDEO!

Sute de persoane protestează acum în centrul orașului Bălți împotriva unioniștilor. Chiar dacă forțele de ordine au făcut mai multe garduri vii în jurul protestatarilor veniți să se manifeste împotriva marșului, acțiunea a degenerat în acte de violență.

UPDATE, ora 19.02: La Comisariatul de Poliție din Bălți au fost aduși patru bărbați, dintre care doi s-au ales cu dosare penale pentru huliganism și instigare la violență. Totodată, polițiștii au mai reținut un băiat de 17 ani, în stare de ebrietate, care venise cu un steag roș-albastru la proteste.

UPDATE, ora 18.14: Polițiștii au deschis două dosare penale cu privire la actele de violență săvârșite astăzi în timpul protestelor de la Bălți. „La locul manifestațiilor au fost detașați 670 de polițiști. Din datele noastre preliminare au participat la proteste 4.000 de oameni, din toate taberele implicate”, a declarat ministrul de Interne Dorin Recean.

UPDATE, ora 16.20 „A venit timpul ca patrihoţilor să li se spună «davai dosvidania»”, scrie pe pagina sa de Facebook secretarul Comisiei Electorale Centrale, Andrei Volentir, cu referire la evenimentele de la Bălți și partidele implicate în acțiunile de violență.

„Aștept materiale de la MAI și vom reacționa conform legii”, a comentat Oleg Efrim, ministrul Justiției.

UPDATE, ora 15.50Portalul Unimedia informează că, în timp se îndreaptau spre autocare pentru a pleca la Chişinău, reprezentanții Acțiunea 2012 au fost atacaţi de locuitori ai oraşului Bălţi, care aruncau în ei cu roşii, ouă şi pietre. Unioniştii sunt însoţiţi de poliţişti şi de scutieri, care au format un cordon pentru a-i proteja. Între timp, un cameraman Unimedia a fost lovit cu o piatră, la fel ca şi un reporter de la Jurnal TV, care a fost transportat la spital.

UPDATE, ora 15.34:Primăria orașului Bălți a anulat autorizația unioniștilor de a mărșălui pe străzi, chiar dacă, ieri, instanța a permis organizarea evenimentului, informează jurnal.md.

Trei bărbați au fost luați pe sus de polițiștii sosiți pentru a stabili ordinea publică la Bălți, în cadrul mișcărilor de astăzi declanșate de unioniști. În același interval de timp a început și manifestul grupurilor „Garda Tânără”, „Patrioții Moldovei“ și „Ileri” din Găgăuzia. Printre protestatari au fost văzuți comuniștii și foștii lor colegi de partid Iurie Muntean, Victor Stepaniuc, dar și bașcanul Găgăuziei Mihail Formuzal.

Mai bine de 500 de unioniști s-au adunat în centrul orașului cu steaguri tricolore și mesaje patriotice. Ei au menţionat că scopul acestui marş, pe lângă cel de promovare a ideii unioniste, este de a atrage atenţia opiniei publice asupra încercărilor Partidului Comuniştilor de a destabiliza Republica Moldova prin tentative de desprindere administrativă după modelul regiunii transnistrene.

• Capital: Angela Merkel, aşteptată la Chişinău pe 22 august
  

Cancelarul german Angela Merkel va vizita Chişinăul, pe 22 august, a anunţat premierul Vlad Filat. Aceasta va fi prima vizită a unui şef al guvernului de la Berlin în Republica Moldova.

Premierul Vlad Filat a menţionat că până vineri urmează să fie stabilite toate detaliile vizitei, informează Agerpres.

Filat şi Merkel au avut două întrevederi oficiale în ultimii doi ani, timp în care Germania şi-a activizat rolul în privinţa reglementării transnistrene. În acest context, unii analişti de la Chişinău susţin că Germania ar sprijini ideea federalizării Republicii Moldova, poziţie similară cu cea a Moscovei.