Presedintele Nicolae Timofti: TRUPELE RUSESTI din Transnistria reprezinta un PERICOL MAJOR. Liderul moldovean viziteaza Romania, pe care o considera “cea mai apropiata tara” de Moldova, dar sustine si adoptarea LEGII DISCRIMINARII

3-05-2012 7 minute Sublinieri

 

[…] Ce are de făcut Republica Moldova, pentru a accelera procesele de apropiere de UE, în cadrul Parteneriatului Estic şi a obţine un regim liberalizat de vize cu ţările europene, foarte dorit, de altfel, de populaţie şi promis de alianţa actuală de guvernare?

În fond, au fost îndeplinite deja multe din cele necesare pentru a fi acceptaţi, dar vreau să accentuez un anumit moment: este foarte important că Republica Moldova s-a angajat să elaboreze anumite legi care sunt promise şi necesare pentru aderare. Şi, iată, în acest sens, vreau să vă spun că au fost adoptate deja 23 de legi, adică puncte au fost îndeplinite, au rămas două – e vorba de legea cu privire la discriminare şi legea privind centrul de combatere a crimei organizate şi lupta cu corupţia. Şi, în acest sens, vreu să vă spun că aceste două legi necesită încă un anumit efort, fiindcă sunt diferite opinii, chiar şi în cadrul alianţei. Dar vreau să vă spun că, în ultimul timp, după ultimele discuţii, mi se pare că deputaţii noştri, cum am mai spus- o şi în alt interviu, sunt oameni înţelepţi, oameni care înţeleg situaţia în care se află Republica Moldova, în problema dată, şi altă soluţie decât de a vota o lege care să fie prielnică pentru ambele părţi – şi Uniunea Europeană, şi Republica Moldova. Eu sunt convins că soluţia se va găsi. […]

Ecuaţia transnistreană s-a modificat din nou, recent, odată cu numirea vicepremierului rus, Dmitri Rogozin, ca responsabil pe problema transnistreană din partea Federaţiei Ruse, fiind, domnia sa, cunoscut pentru duritatea în negocieri, dar şi pentru că a susţinut separatismul transnistrean în anii ’90. Credeţi că această numire reprezintă o piedică în calea negocierilor?

Eu am avut o întrevedere cu domnul Rogozin, când s-a aflat în vizită la noi, în republică. Ştiţi, această părere despre care aţi vorbit dumneavaostră, că este dur în discuţii, în convorbiri, mi s-a făcut o altă impresie, vă spun, şi eu am perceput că înţelege necesitatea de a duce tratative de pe poziţii egale, cum şi-am cerut, eu am spus că nu văd altă posibilitate decât să ducem aceste discuţii de pe poziţii egale, în sensul că Republica Moldova, atât şi Rusia, pe care el o reprezintă, sunt cointeresate în finalizarea acestui conflict. O soluţie prielnică pentru ambele părţi, pentru toate părţile implicate în acest conflict, şi eu sunt sigur că Rusia – /…/ spunea domnul Rogozin – înţelege foarte bine situaţia în care se află acum atât Republica Moldova, cât şi Rusia, fiindcă sunt angajamente internaţionale, prin care Rusia a fost obligată şi este, şi-a luat angajamentul de a retrage armamentul şi forţele armate care se află în Transnistria. Deşi explică în felul său că s-a schimbat situaţia după anul 1999, sunt alte circumstanţe, însă, în fond, este clar că menţinerea armatei pe teritoriul unui stat străin prezintă un pericol, şi i-am spus direct: eu nu văd necesitatea ca să se afle pe teritoriul Republicii Moldova oameni înarmaţi, în afară de necesitatea de a asigura securitatea obiectelor militare şi depozitul cu armament, asta este clar, iar în alte puncte de trecere sau în alte condiţii, ostaşii cu arme prezintă un pericol. 

Să trecem un pic de la Federaţia Rusă şi Republica Moldova, la regiunea separatistă. A fost publicat, de curând, la Chişinău, un sondaj de opinie, care arată că interesele şi doleanţele locuitorilor din dreapta Nistrului diferă mult de cele din stânga Nistrului. Astfel, de exemplu, peste 57% din populaţia din dreapta Nistrului îşi doreşte reintegrarea, faţă de 14% în Transnistria. Diferenţele sunt şi mai mari, când vine vorba de direcţia pe care doresc s-o urmeze în viitor: 83% dintre locuitorii din Transnistria şi-ar dori integrarea în Uniunea euroasiatică Rusia-Belarus, în timp ce majoritatea populaţiei din dreapta Nistrului, pe de altă parte, îşi doreşte integrarea în UE. În aceste condiţii, cum poate avea loc reintegrarea Republicii Moldova?

Eu vreau să încep de la faptul că asupra acestor opinii ale cetăţenilor influenţează foarte mult şi comportamentul politicienilor din ţară şi din afară şi, aş spune eu, activitatea în mass-media, care foarte mult influenţează opinia publică. Cred eu că trebuie, prin acţiuni concrete, Republica Moldova să demonstreze că are intenţii, într-adevăr, în interesul tuturor, atât şi partea de pe malul stâng, tot trebuie să lucreze, să activeze în această direcţie, adică trebuieşte ca să găsim acele puncte de tangenţă, care ar uni oamenii, dar nu i-ar dezbina, şi eu sunt convins că ele sunt, există. Pentru aceasta este, încă o dată, necesar ca noi să întreprindem paşi concreţi de a fi acceptaţi în UE, să convingem că noi tindem spre modificări esenţiale a modului de viaţă şi oamenii au să facă concluzii: cu cine este mai bine. Dar eu, mi se pare că oamenii trebuie să înteleagă un lucru, din Republica Moldova, toţi, că suntem cetăţeni ai unui stat, indiferent că există această divizare artificială, dar noi trebuie să-i convingem pe cetăţeni că numai împreună, în comun, vom reuşi să avem o viaţă mai bună, şi nu în numaidecât, în anumite conjuncturi ale unor cercuri politice, ale unor organizaţii de-astea sau organisme internaţionale, cum ar fi, numaidecât, uniunea asta care se preconizează să fie adoptată, să fie formată, mai precis, Belarus -Rusia-Kazahstan.

Eu cred că priorităţile UE sunt cu mult mai atractive şi sunt cu… perspectivă mai viabilă, fiindcă aceasta a demonstrat-o deja faptul că multe ţări, în ultimul timp, au fost acceptate şi au dorit să /…/ în această uniune, şi oamenii se conving că o astfel de colaborare, în această uniune, este mai favorabil pentru /…/

[…]

Să vorbim acum şi despre prima dumneavoastră vizită într-o ţară vecină. Mâine plecaţi la Bucureşti. Cât de importantă este relaţia cu România şi care sunt cele mai importante domenii de cooperare?

Consider că cea mai apropiată ţară ne este România, şi asta eu o spun din motive a relaţiilor sau a existenţei actuale şi ţinând cont şi de trecutul nostru. Noi avem multe în comun şi trebuie ca să… La momentul actual, mai cu seamă că dorim să devenim membri ai UE, iar România deja a devenit şi avem nevoie de experienţa României, să o cunoaştem în acest domeniu, şi schimbul nostru de păreri, întâlniri, numai dacă să luăm ca exemplu cadrul legal care noi trebuie să-l studiem, să-l aplicăm în Republica Moldova, /…/ cadrul legal al UE în toate domeniile, şi noi avem o prioritate faţă de celelalte ţări care intenţionează să devină membre. Noi nu o să cheltuim surse pentru a traduce aceste legi. Noi vorbim aceeaşi limbă şi ne este foarte uşor. Adică, interesul nostru legat de integrarea europeană, una, de colaborare în domeniul economic, două, de relaţie de bună vecinătate, trei, şi multe multe alte… şi în domeniul cultural, de apropiere cât mai adâncă şi repararea unor greşeli care s-au comis anterior în relaţiile noaste bilaterale.

Deşi aceste relaţii bilaterale s-au îmbunătăţit semnificativ în ultimii trei ani, există şi voci care acuză o oarecare lentoare în dezvoltarea unor proiecte, aş menţiona doar gazoductul Iaşi-Ungheni sau găsirea unor proiecte finanţate din acele deja celebre 100 de milioane de euro, donate de România, Republicii Moldova. Ce credeţi că ar trebui făcut pentru a se accelera unele proiecte?

După câte cunosc, la ultima şendiţă comună a guvernelor României şi Republicii Moldova, la Iaşi, la 3 martie – da? – au fost discutate aceste probleme şi mă bucură faptul că sunt deja semne că lucrurile se vor îmbunătăţi considerabil. În crearea /…/ acestui gazoduct sau construirea lui în timp apropiat, va fi, cred eu, realizat şi asta ne bucură. Cele mai multe probleme care aţi spus referitor la…

Este vorba despre cele 100 de milioane donate de România – ar trebui finalizate nişte proiecte pentru ca banii să fie investiţi.

Cred că perioada care s-a scurs, au fost unele, aş spune eu, incertitudini, iar în această problemă, deja, după câte cunosc, domnul Filat, în discuţii a raportat că se vor mişca lucrurile şi vor fi realizate toate proiectele care au fost preconizate.

Aşadar, Dmitri Rogozin a vizitat coteţul. Aşa numeşte vicepremierul rus metaforic Republica Moldova, închipuindu-şi, probabil, că el ar fi motanul din povestea lui Hans Christian Andersen care credea că stăpâneşte jumătate din toată lumea şi încă jumătatea ei cea mai faină.

Primirea din coteţ

„Nu am reuşit să deschid bine gura, dar în coteţ deja e zarvă”, a scris Rogozin în microblogul lui de pe reţeaua de socializare „Twitter” după ce numirea sa în funcţia de reprezentant special pentru regiunea transnistreană a stârnit o mulţime de controverse. Cu ocazia sosirii sale la Chişinău şi Tiraspol, toate orătăniile şi-au ascuţit ciocul şi au căutat să se ţină bine pe picioare. Iar cele din stânga Nistrului şi-au plecat gâtul şi n-au mai contenit să măcăiască. Pentru că răţuşcă bine crescută îşi răşchirează tare picioarele, nu-i aşa? (…)

Urmărind atent voiajul lui Dmitri Rogozin, analistul Vladimir Socor consideră că Rusia se îndreaptă spre recunoaşterea oficială a Transnistriei ca entitate separată de Republica Moldova. Potrivit lui, soluţionarea „conflictului dintre Rusia şi Republica Moldova este mai îndepărtată astăzi decât oricând”. Subscriu în totalitate la această concluzie.

Chestiunea cu unionismul pe care a invocat-o Rogozin la Tiraspol, spune mai departe Vladimir Socor, este pură diversiune. Şi adaugă: „Moscova încearcă să găsească o scuză pentru a promova separarea Transnistriei de Republica Moldova, inventând un aşa-numit pericol unionist. Conducerea de la Chişinău nu este unionistă, ştim acest lucru foarte bine. În Moldova nu există niciun curent popular real pentru unirea Republicii Moldova cu România.”

Oul de lebădă

De bună seama, astăzi în vârful piramidei de la Chişinău nu se pune problema unirii imediate cu România. Şi Moscova înţelege asta. Şi totuşi, Rusiei îi este frică. Însă nu de unionismul clasei politice de la Chişinău, după cum crede Vladimir Socor, ci de substanţa etnică şi culturală a naţiunii majoritare din Republica Moldova. Cu alte cuvinte, şi Rogozin, şi Putin, şi Şevciuk, ca să rămânem pe câmpul metaforei lui Hans Christian Andersen, ştiu bine că răţuşca cea urâtă, chit că a fost clocită în cuibar străin şi a trăit în curtea raţelor, în realitate este altceva. (…)

Moscovei nu-i este frică de unionism, asta e cert. Unionismul e un curent de gândire care poate fi reprimat sau compromis. Kremlinul este speriat de o realitate culturală şi etnică obiectivă. Rogozin, Putin şi Şevciuk se tem de Moldova, care e sinonimul absolut al României. Moldovenii sunt români, şi conducătorii Rusiei n-au cum să îndrepte acest fapt. Ei l-au citit pe Hans Christian Andersen. Nu-i nimic dacă te naşti printre raţe, numai să ieşi dintr-un ou de lebădă!

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare în R.Moldova, Partidul Comuniştilor ar obţine cele mai multe voturi – peste 40 la sută. Pentru Partidul Liberal-Democrat ar vota 25 la sută dintre alegători, Partidul Democrat este cotat cu 18 la sută şi Partidul Liberal ar obţine puţin peste 10 la sută din sufragii. Acestea sunt datele celui mai recent sondaj al Intitutului de Marketing şi Sondaje IMAS, lansat la Chişinău.

Configuraţia politică în viitorul Parlament nu s-ar schimba. Cele trei partide din componenţa Alianţei pentru Integrare Europeană ar obţine 56 de mandate, suficiente pentru a forma Guvernul, dar nu şi pentru a desemna un şef de stat pentru care e nevoie de 61 de voturi. Liberal-democraţii ar avea 25 de mandate, democraţii ar ocupa 18 fotolii în Legislativ şi liberalii 12. Partidul Comuniştilor ar deţine 45 de mandate.

Potrivit sondajului IMAS, pentru Partidul Socialiştilor, condus de fostul comunist, Igor Dodon ar vota 1 la sută dintre alegători. Studiul mai relevă că cetăţenilor R. Moldova le este frica mai mult de sărăcie decât de Dumnezeu sau de război. Unirea cu România reprezintă o temere pentru trei la sută dintre respondenţii din dreapta Nistrului.[ …]

Nota noastra:

Intregul sondaj poate fi consultat aici: http://www.politik.md/media/files/F_TPM/Barometrul%20de%20Opinie%20Reintegrat%20-%20Sondaj%20national%20pe%20ambele%20p%C4%83r%C5%A3i%20ale%20Nistrului.pdf

Din el reiese ca moldovenii ar fi favorabili integrarii in UE cu o mica majoritate, dar nu agreeaza o integrare in NATO. In acelasi timp, nu par prea optimisti in privinta perspectivelor de integrare in UE si procentul celor care considera ca Rep. Moldova ar trebui sa ramana in sfera de influenta a Rusiei e apreciabil (cam in jurul procentului de votanti ai PCRM). Totodata, moldovenii au mult mai multa incredere in … rusi decat in romani (vezi p. 144).

Legaturi:

*

*

 


Categorii

1. DIVERSE, Basarabia, Rusia, Transnistria, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

12 Commentarii la “Presedintele Nicolae Timofti: TRUPELE RUSESTI din Transnistria reprezinta un PERICOL MAJOR. Liderul moldovean viziteaza Romania, pe care o considera “cea mai apropiata tara” de Moldova, dar sustine si adoptarea LEGII DISCRIMINARII

  1. Pingback: Basarabia si legea antidiscriminarii. Ipocrizia politicienilor si eurocratilor, biciuita de Pavel Paduraru. DEZICANDU-NE DE SUFLET, NE VOM SINUCIDE IN CORPORE - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  2. Pingback: Parlamentul European cere facilitarea CASATORIILOR HOMOSEXUALE/ In Moldova a fost votata LEGEA NEDISCRIMINARII - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  3. Pingback: GERMANIA SI RUSIA FEDERALIZEAZA REPUBLICA MOLDOVA? Al doilea plan Ribbentrop-Molotov, pus la cale de un “aliat” EURO-ATLANTIC - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  4. Pingback: Presedintele Rep. Moldova cere RETRAGEREA ARMATEI RUSE DIN TRANSNISTRIA. Dan Dungaciu confirma implicit SCENARIUL FEDERALIZARII MOLDOVEI DE GERMANIA SI RUSIA - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  5. Pingback: TIRASPOLUL cere Rusiei sa infiinteze o BAZA MILITARA in Transnistria pentru a se proteja de “AMENINTAREA ROMANEASCA” - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  6. Pingback: Rusia contraataca pe frontul estic: RELUAREA REVENDICARILOR DE FEDERALIZARE A MOLDOVEI SI “REECHIPAREA” TRUPELOR RUSESTI DIN TRANSNISTRIA - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  7. Pingback: PUTIN SI MERKEL SE PREGATESC SA IMPARTA BASARABIA. Violente intre UNIONISTI si RUSOFILI la Balti - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  8. Pingback: Parintele Savatie Bastovoi, interviu pentru Adevarul: NE CONDUC NISTE LINGAI SI VANDUTI. Cum este sabotata cartea romaneasca in Basarabia, ce relatii sunt intre Patriarhia Romana si Patriarhia Moscovei, despre BISERICA SI STAT si despre DATORIA DE A MARTU
  9. Pingback: FEDERALIZAREA MOLDOVEI, LA PACHET CU CEA A UCRAINEI? Germania si Rusia isi impart ESTUL Europei - Recomandari
  10. Pingback: 28 iunie 1940: CEDAREA BASARABIEI, BUCOVINEI SI TINUTULUI HERTEI URSS-ului IN URMA PACTULUI RIBBENTROP-MOLOTOV. Alianta Germania-Rusia-Ungaria-Bulgaria si sfasierea Romaniei Mari | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare