REACTII FASCISTO-CORPORATISTE fata de marirea alocatiilor pentru copii si legea insolventei personale. SARACII NU TREBUIE AJUTATI CA SUNT ALCOOLICI, PROTEJAREA DATORNICILOR DE EXECUTORII BANCARI E POPULISM

22-05-2015 12 minute Sublinieri

copii_saraci

Realizatorul de televiziune Moise Guran este aspru criticat după o emisiune în care a asociat sărăcia cu alcoolul. 

Criticând prima victoria a PNL în fața Puterii din Parlament, care a constat în mărirea alocațiilor pentru copii de la 42 la 84 de lei, Moise Guran, în emisiunea “Biziday”, a făcut o asociere între numărul persoanelor sărace cu numărul persoanelor alcoolice. “Neavând un studiu care să facă corelația între aceste două cifre, eu nu pot să trag concluzia că TOȚI cei care sunt săraci sunt alcoolici [sau invers]. Dar nu vi se pare că aceste cifre sunt afurisit de apropiate unele de altele?”, a afirmat realizatorul cu referire la cele de 1,5 milioane de alcoolici și 2 milioane de părinți aflați în sărăcie extremă,

potrivit criticatac.ro.

“De aici până la a-și expune ideea că banii oferiți de Stat se înfundă direct în sticlele părinților nu mai e decât un pas, iar Guran îl face sugerând că media consumului de alcool de la începutul anilor 2000 era mai mică datorită fostului sistem de deducții din impozit. Sau altfel spus, creșterea dependenței de alcool e legată de introducerea sistemului actual, cu alocații“, comentează autorul articolului publicat în sursa citată, Isaac Ionescu.

Emisiunea lui Moise Guran despre creșterea alocațiilor a adus multe critici și pe paginile de socializare.

Florin Poenaru scrie, pe pagina sa de Facebook, despre acest subiect că “fasciștii sociali din România precum Moise Guran sunt blocați în propriile idei, nu mai vin cu nimic nou, mai creativ cum ar veni. Pentru ei, orice ar fi, banii de la stat se duc la bețivii-care-nu-muncesc-din-sate-care-votează-PSD-ul. Aici începe și se oprește analiza lor, chiar dacă le place s-o mai facă pe deștepții cu câte o cifră aruncată aiurea”.

Echivalare grosolană între părinți extrem de săraci și alcoolici

Isaac Ionescu completează: “Echivalarea tacită a 1,5 milioane cu alte 2 milioane e într-atât de grosolană, încât nu păcălește nici măcar publicul biziday.ro, ca dovadă zecile de comentarii care-l iau în râs tocmai în acest sens. Corelația (nu cauzalitatea) dintre două fenomene constituie în presă oportunitate destul de eficientă pentru manipulat publicul neinformat, dar aici nici măcar corelație n-avem: cifrele diferă între ele”.

Moise Guran susține, în emisiunea sa, înlocuirea alocațiilor cu un sistem de subvenție constituit din haine, alimente și cărți, care “sunt preferabile lui Guran deoarece înseamnă o limitare a puterii de cumpărare: dacă tot ești sărăcan, taci din gură și ia de aici ce îți aruncă Statul. Pentru cumpărarea bunurilor precum medicamentele, care nu intră în aceste trei categorii, nu aflăm încă vreo rezolvare – probabil soluția e ca părinții să facă troc între ei, eu îți dau o pâine, tu îmi dai un paracetamol. Adevărul este că Guran nu crede în clasa în jos, sau dacă crede, știe el mai bine. Săracii sunt la Guran niște creaturi exotice despre care putem vorbi cât e nevoie ca să rezolvăm problema”, mai comentează sursa citată.

Am decis să mă alătur discuţiei (o alta opinie aici) cu punctul de vedere al celui care, de ceva timp, se ocupă cu tratamentul tulburărilor legate de abuzul de alcool.

Pentru început, câteva precizări se impun:

  • Alcoolismşi alcoolici sunt termeni vechi, neutilizaţi în medicină şi în psihiatrie decât în măsura în care medicii rămân tributari vechilor reflexe (aşa cum unii încă mai vorbesc de tulburare maniaco-depresivă, când terminologia corectă este tulburare afectivă bipolară).
  • Terminologia folosită în prezent este tulburare legată de consumul de alcool. Deşi mai lungă şi mai greoaie, este necesară pentru că reflectă o realitate clinică: problemele cu alcoolul se manifestă pe un interval de gravitate, aşa cum diabetul, de exemplu, poate fi incipient, mediu sau, în formele extrem de grave, se ajunge la orbire sau amputarea de segemente ale corpului.
  • Având această idee în minte, că există diverse niveluri de gravitate pentru problema de sănătate pe care o numim tulburare legată de consumul de alcool, se estimează că mai puţin de 5% din populaţia afectată de această boală se află într-o stare avansată de gravitate[1], aşa cum este cazul femeii prezentate în materialul dlui. Guran. Peste 90% din oamenii care au probleme cu alcoolul reuşesc să menţină un stil de viaţă care le permite să aibă o slujbă, o familie, o viaţă, o imagine publică. Sunt oameni ”normali” care se luptă cu o problemă de sănătate mintală. Ideea că 1,5 milioane de persoane se comportă precum cuplul filmat este pur şi simplu inacceptabilă. Este şi condamnabilă pentru că, poate neintenţionat, ziaristul creează o imagine-standard pentru o categorie de populaţie pe care o stigmatizează şi o dezumanizează, părând a spune ”iată cum sunt alcoolicii”. Poate că dl. Guran afirmă ”nu vreau să fiu fascist”, dar în acest punct al discursului său, domnia sa se găseşte pe o linie foarte subţire care îl mai desparte de incitarea la ură, dezumanizare, stereotiparea unui grup larg de oameni în numele dragostei pentru copiii patriei.
  • Este adevărat că în România se bea mult, însă Lituania, Moldova şi Belarusia sunt chiar deasupra Rusiei conform statisticilor WHO[2]. Doar puţin peste 20% este procentul consumului de tărie; majoritatea alcoolului consumat în România este de bere (50%), urmat de vin (30%) – referinţa la ”ţuica de pufoaică” poate să creeze impresia că în România se consumă în principal tărie, când, de fapt, aproape 80% din alcoolul consumat este sub formă de vin sau bere (sunt incluse băuturile alcoolice neînregistrate, estimate la 4 din totalul de 14,4 l alcool/cap de locuitor/an).

Şi câteva consideraţii personale:

România are o problemă uriaşă cu consecinţele negative asociate abuzului de alcool. Suntem pe primul loc în Uniunea Europeană la mortalitatea atribuită abuzului de alcool la femei (locul 4 la bărbaţi). Proporţia mare a alcoolului produs în condiţii precare pare să fie cauza ratelor mari ale cirozei hepatice în România (alături de Ungaria şi Slovacia). Suntem între primele cinci ţări din UE în privinţa dizabilităţii (fie prin moarte prematură, fie prin boală) cauzate de abuzul de alcool. În aceste condiţii dificile, România este, probabil, singura ţară din UE care nu are nici măcar un singur centru de tratament al dependenţei de alcool finanţat de către stat.

Tratamentul pe care îl oferă statul, dacă poate fi numit aşa, este de obicei reprezentat de o scurtă şedere la un spital de psihiatrie, celebra dezalcoolizare, intervenţie dovedită ca insuficientă şi, de aceea, ineficientă. Într-un studiu al ALIAT, peste 90% dintre oamenii intervievaţi la nivel naţional nu au ştiut să numească un centru de tratament pentru tulburările legate de consumul de alcool. Nu există o curriculă aprobată formal şi programe pentru instruirea şi specializarea medicilor şi psihologilor în tratamentul dependenţei de substanţe în general şi de alcool în special. Pe scurt, avem o problemă, dar nu investim niciun ban în rezolvarea ei. De fiecare dată când apar cazuri disperate (ca cel al familiei prezentate de dl. Guran), cei blamaţi sunt consumatorii. Ei sunt de vină. Ei ar trebui să fie pedepsiţi prin retragerea fondurilor sau, cum propunea mai de mult un doctor-deputat[3], prin refuzarea accesului la tratament gratuit.

În încheiere, aş dori să propun o ipoteză diferită pentru creşterea consumului de alcool în populaţia României: poate că nu creşterea alocaţiei de stat pentru copii a dus la acest fenomen, poate că de fapt responsabilă este sărăcia cronică a unei largi pături de populaţie, lipsa de orizont şi de speranţă, lipsa de sprijin din partea instituţiilor statului (inclusiv Direcţiile de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului care sunt subfinanţate, cu personal redus şi îngropat în birocraţie), diminuarea accesului la sănătate prin nefinanţarea unor programe eficiente care să sprijine mamele în dificultate, nereformarea sistemului de îngrijiri de sănătate mintală care continuă aceleaşi practici vetuste şi ineficiente, desprinse de realitatea suferinţei pacienţilor.

Poate că această criză economică fără sfârşit ia oamenilor capacitatea de a face faţă şi îi îmbolnăveşte. Poate că alcoolul este, de fapt, singurul ”medicament” pe care oamenii aceştia îl mai au la dispoziţie în mizeria şi disperarea lor, un medicament care ajunge să-i îmbolnăvească şi mai rău, până când ajung să se prăbuşească la marginea străzii, în şanţ unde o colegă a dlui. Guran i-a apelat nu ca să le ofere o mână de ajutor, nu ca să-i ducă la doctor, ci ca să-i facă de ruşine, să-i expună în faţa naţiunii şi să facă rating.

Bine, bine (vor spune suporterii dlui. Guran) dar sunt atâţia oameni care trec prin momente dificile şi nu ajung să-şi bea minţile şi să ia mâncarea de la gura copiilor”. Sigur că aşa este şi aceşti oameni merită întreaga noastră admiraţie pentru felul în care rezistă şi îşi croiesc un drum în viaţă în condiţii vitrege. Şi mai merită conştiinţa faptului că, dacă se întâmplă la un moment dat să cadă, să nu mai poată duce tot ce le pune viaţa pe umeri, va fi acolo cineva să-i ajute să se ridice la loc. Nu toţi suntem la fel de puternici, nu toţi ne naştem cu aceleaşi avantaje genetice şi sociale şi sper că nu vom ajunge noi, românii, să susţinem îndepărtarea, eliminarea celor mai slabi, a celor care nu se ridică la standardele de forţă şi vigoare ale societăţii. […]/ integral pe adevarul.ro

EI = nu e vorba de ei “aceeaşi mizerie”, ci de ei intelectuali, ziarişti, societate civilă etc.care au fost răscoliţi zilele astea de mărirea alocaţiilor. Evident, cînd se scade CAS-ul la angajator şi în general cînd deţinătorii de capital primesc pomeni, aceiaşi EI sînt tăcuţi sau chiar entuziaşti.

Săracii pentru EI = umanoizi care beau mult, se […] neprotejat foarte mult, nu  muncesc sau cînd muncesc o fac la negru, pentru că sînt nişte vicioşi

Au mărit alocaţiile. Parlamentarii PNL au propus. Realitatea TV a făcut ceva presiune. S-au mai ruşinat cîţiva şi a trecut măsura. Deci pînă la urmă s-a forţat o măsură minimală corectă. Din nou pentru toţi la un loc. M-aş fi aşteptat să apară reacţii că primesc toţi deodată şi nu se forţează ajutoare mai mari pentru familiile alea multe în nevoie. Sînt un naiv, reacţia a fost nu “de ce ajung bani şi la bogaţi”, ci “de ce ajung bani la săraci?”.

Reacţiile au depăşit limita tragicomicului. De la Moise Guran pînă la diverşi sociologi publici, toţi au afişat o mare îngrijorare: văleu, ăştia iau mai mulţi bani pentru copii, puiază, şi ne cuceresc. Stolojan (PNL) cu sinceritatea inconştientă, binecunoscută, declara azi că nu avem strategie cu demografia. Aş traduce eu cam aşa: să se înmulţească doar clasa de mijloc, să nu cumva să se înmulţească sărăcimea.

Filozofia anti-redistribuire se reflectă perfect în mintea guranilor et comp. Nici prin cap nu le trecere că e o mare problemă că  nu mai ajung deloc resurse la cei mai săraci. Problema e că orice resursă pentru ei le provoacă rău. Şi cînd sînt bani, şi cînd e creştere economică pentru sărăcani e foarte recomandat să nu se vadă nimic, altfel şi-o iau în cap şi fac petrecere.

Ultima soluţie probabil ar fi lagăr de muncă, cămăşuţe apretate şi berea la plastic interzisă. Ce pare o glumiţă e de fapt foarte serios. Un exemplu de ipocrizie e intervenţia “specialistului” care se presupune că temperează vocea lui Guran, dar e de fapt şi mai agresivă promovînd un soi de înşiruire logică verificată ştiinţific între sărăcie, băutură şi fertilitate:

Astfel de filozofii sînt foarte tolerate în mediul ştiinţific, academic românesc. Îngăduinţa cu care sînt privite se reflectă apoi în diverse rapoarte tot cu iz tehnocratic (îmi amintesc unele studii cu pensionari servite de un şef sociologic direct preşedintelui României ca să poată ăla abera în voie cu statul obez).

Vă recomand un excelent text al lui Isaac Ionescu, unde se explică mai bine apucătura tip Guran (dar nu numai, pînă şi peneliştii au atacat furibund măsura propusă chiar de ei – Ponta priveşte proabil cu ochii mari situaţia):

Pentru cumpărarea bunurilor precum medicamentele, care nu intră în aceste trei categorii, nu aflăm încă vreo rezolvare – probabil soluția e ca părinții să facă troc între ei, eu îți dau o pâine, tu îmi dai un paracetamol. Adevărul este că Guran nu crede în clasa în jos, sau dacă crede, știe el mai bine. Săracii sunt la Guran niște creaturi exotice despre care putem vorbi cât e nevoie ca să rezolvăm problema. Drept dovadă stă însuși faptul că a avut tupeul să lanseze tot acest discurs la televiziunea publică, fără să-i treacă prin cap că printre audiența de 6 milioane pe care o speculează trebuie să fie măcar câteva zeci de mii de români săraci lipiți pământului, care-l prind prin antena satelit. Clasa de jos nu există, n-are ochi și urechi, sau cel mai probabil nu înțelege. Guran e un veritabil toryist de România, cu sloganul schimbat: „nu există șpriț gratuit”. (SURSA)

Reflexele antisărăcie îi fac pe oamenii ăştia să-şi ducă raţionamentul pînă la ultimele consecinţe. În primul rînd, cum observa şi Ionescu, separă sărăcia de muncă – or, tocmai ăsta e suprema victorie, mînă de lucru săracă egal triumfuri în export. Vor continua pe această linie, pentru că nu au opoziţie.

O altă reacţie foarte expresivă la atîta extremism anti-alocaţii şi anti-săraci a avut Coman Norbert. Îmi permit să-i citez cuvintele de pe facebook:

Nenea Guran, eu sunt sărac și nu beau alcool, nu am mai fost în stare de ebrietate din 1993. Nici măcar de Revelion nu ciocnesc paharul ăla de tradiție idioată.
Am lucrat ceva timp în cluburi, discoteci etc., și am văzut destui bogați alcooliști. Am văzut și simțit și bunătatea patronilor. Am lucrat majoritatea timpului la negru, sărăcia nu te lasă să ai și pretenții. Că apare un Guran și spune: “las’ mă, tu nu vrei să lucrezi, sunt alții care stau la rând”. Sărăcia te obligă să accepți condițiile mizere impuse de patroni mizerabili, de gurani împuțiți, să accepți munca la negru și remunerație mizerabilă la multe ore de lucru pe zi.
În 2001, ca să mă întrețin la facultate, am muncit în sistem “la semi-negru” (figuram la part-time și munceam 240-260 de ore pe lună), fără zi liberă timp de patru luni, pe 3.6 RON/oră. Că asta vor guranii.

Apropo de sărăcie şi presiunea exercitată asupra ei, mi-am amintit un pasaj din Peter Handke: ” “Sărăcie” era un cuvînt mai mult sau mai puţin nobil, în orice caz frumos. Cam ca acele vechi manuale, cuvîntul emana anumite reprezentări: sărac dar curat. Prin curăţenie săracii deveneau demni de a face parte din societate.”

Cam asta e propunerea guranilor: noi oricum vrem să vă ţinem săraci, dar voi aveţi o datorie, să nu mai beţi atît de mult şi să vă călcaţi pantalonii găuriţi la dungă.

Guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, le-a transmis bancherilor că există o revoltă a populației împotriva lor şi i-a sfătuit să iasă mai des în public cu explicații.

Mugur Isărescu a avertizat că Banca Centrală nu mai poate fi percepută drept un avocat al băncilor comerciale, pentru că nu face bine nimănui.

„Suntem, noi, lumea de astăzi, într-o perioadă de represiune financiară. Să explicaţi ce este aceea o bancă comercială. Dacă mai lăsaţi multă vreme această explicaţie numai la nivelul Băncii Centrale, se va întări la nivelul populaţiei sentimentul că noi suntem avocaţii dumneavoastră şi nu e bine în primul rând pentru dumneavoastră”, a fost mesajul lui Mugur Isărescu, potrivit digi24.ro.

Potrivit guvernatoului BNR, complexitatea industriei bancare trebuie explicată populaţiei pentru a tempera avântul ideilor proaste şi populiste.

Băncile și FMI au avertizat în repetate rânduri cu privire la impactul negativ pe care-l va avea o lege a insolvenței persoanelor fizice. Cu toate astea, sub presiunea opiniei publice, Parlamentul a adoptat și trimis spre promulgare o astfel de procedură.

Un grup de 156 parlamentari au iniţiat un proiect de lege care prevede ca o persoană fizică care nu-şi mai poate achita ratele la credit să aibă posibilitatea de a transfera bunul ipotecat în favoarea băncii.

„Proiectul de lege prevede că atunci când o personaă fizică nu mai poate plăti un credit la bancă, să poată transfera bunul ipotecat în favoarea băncii. Din cauza crizei, valoarea creditului ipotecat nu mai acoperă creditul, iar banca se îndreaptă şi spre alte bunuri ale persoanei respective. Acest proiect introduce principiul echităţii. Cât timp banca şi-a trimis un evaluator agreat să evalueze creditul, banca şi-a acoperit riscul creditării, iar când apare criza contractului, riscul să fie împărţit, nu e normal să suporte doar clientul“, a explicat deputatul Daniel Zamfir.

El a mai spus că şi banca are de câştigat, în urma aplicării acestui proiect, deoarece se introduce rapid în circuitul civil imobilul ipotecat şi există posibilitatea rapidă ca banca să-şi recupereze banii.

„Când o persoană fizică nu-şi mai poate plăti un credit pentru care şi-a ipotecat imobilul, anunţă banca şi apelează la un notar sau un executor judecătoresc să transfere proprietatea în favoarea băncii, iar persoana este eliberată de orice credit“, a mai spus Zamfir, explicând prevederile proiectului.

La începutul anului, într-o scrisoare adresată Parlamentului României, FMI se arăta profund îngrijorat cu privire la adoptarea unei astfel de legi fără un studiu de impact şi fără un suport logistic adecvat. În lipsa acestor lucruri, susţine Fondul, o astfel de lege ar avea un impact negativ.

Legea insolvenței persoanelor fizice a fost adoptată miercuri de deputati, cu 309 voturi pentru, niciunul împotrivă și trei abtineri.

Noua lege îi va proteja de bănci și executori pe românii în impas, ajunși în situația de a nu-și mai putea plăti datoriile. 

Deputatul social-democrat Ana Birchall a declarat miercuri că legea insolvenței persoanelor fizice protejează românii de bună credință, sufocați de datorii.

“Proiectul de lege oferă un ajutor real românilor de bună credință, sufocați de datorii. Eu mi-aș fi dorit ca întreaga procedură să fie sub controlul instanței, dar, având în vedere comentariile CSM care au spus că este posibilă o îngreunare a instanțelor și în consecință termene foarte lungi, am decis ca în fața dumneavoastră astăzi să vin cu această propunere legislativă, care cuprinde două tipuri de proceduri: una administrativă în fața unei comisii de insolvență prin care se dă o reeșalonare a datoriilor în baza unui plan de rambursare pe un termen de 5 ani și numai procedura de lichidare se află în fața instanțelor de judecată”, a spus Birchall, la dezbaterea proiectului în plenul Camerei Deputaților.

Ana Birchall a precizat că printre principalele avantaje ale acestui proiect se află următoarele:

– faptul că în momentul deschiderii procedurii de insolvență se suspendă orice procedură de executare silită și nicio altă procedură de executare silită nu mai poate fi începută,

– se acordă preferință planului de rambursare și nu lichidării bunurilor,

– se suspendă de drept acumularea dobânzilor, penalităților și majorărilor de întârziere după momentul inițierii procedurii de insolvență,

– debitorul poate propune un plan de rambursare a datoriilor care se întinde pe 5 ani cu posibilitatea prelungirii cu încă un an.

“Practic, prin această lege sunt protejați românii de bună credință, sufocați de datorii, care să nu mai stea cu frica în sân că vor fi executați silit sau că vor rămâne pe drumuri pierzându-și bunurile. Acest proiect de lege este unul modern, echilibrat, care nu favorizează nici debitorul, nici creditorul, ci principiul de drept al egalității de instrumente juridice și permite debitorului de bună credință să poată să-și reeșaloneze datoriile și să nu fie executat silit. Ca să citez o colegă de la Ministerul Justiției, este un proiect cinstit”, a menționat Ana Birchall.

După ce a primit un vot pozitiv în Senat în decembrie 2014, procedura insolventei persoanelor fizice a asimilat câteva amendamente la Camera Deputaților, printre care și cele referitoare la bunurile neurmăribile.

Bunurile neurmăribile sunt bunurile din averea debitorului care nu pot fi supuse valorificării în procedurile prevăzute de prezenta lege, întrucât sunt necesare asigurării unui nivel de trai rezonabil.

Sunt incluse în categoria bunurilor neurmăribile:

a) bunurile de uz personal sau casnic, inclusiv mobilierul, necesare debitorului şi familiei sale pentru un trai rezonabil, dar fără ca valoarea fiecăruia sa depăşească 5.000 lei;

b) obiectele de cult, dacă nu sunt mai multe de acelaşi fel, dar fără ca valoarea fiecăruia sa depăşească 2.000 lei;

c) un vehicul, daca acesta este în mod indispensabil necesar debitorului si familiei sale inclusiv pentru deplasarea de la/către
locul de muncă şi care valorează cel mult 5.000 euro, iar costul dobândirii sale nu face obiectul unei creanţe împotriva averii
debitorului;

d) obiectele necesare, în mod rezonabil, debitorului ce suferă de un handicap sau persoanelor din întreţinerea sa aflate în această situaţie şi obiectele destinate îngrijirii bolnavilor;

e) alimentele necesare debitorului şi persoanelor aflate în întreţinerea sa pe durata desfăşurării procedurii;

f) bunurile care servesc la exercitarea ocupaţiei sau profesiei debitorului, în condiţiile art. 728 alin. (1) din Codul de procedură civilă;

g) inventarul agricol;

h) scrisorile, fotografiile şi tablourile personale sau de familie şi altele asemenea;

Bancherii se tem că existența unei legi a falimentului personal i-ar face chiar și pe bunii platnici să o lase mai moale cu plata ratelor la bancă.

Asociația Română a Băncilor a estimat la sfârşitul lunii martie că impactul aplicării Legii insolvenței persoanelor fizice în România se ridică la circa 3,5 miliarde de lei, luând în calcul faptul că o parte dintre clienții buni platnici ar putea decide să nu mai plătească, așteptând “beneficiile” insolvenței, dar și costurile de logistică ale băncilor cu implementarea unei astfel de legi.

“Pe o abordare europeană, pe calculul pe care l-am făcut asupra insolvențelor persoanelor fizice la nivel european, a reieșit o sumă de aproximativ 3,5 miliarde de lei. Europenii au în această legislație și filtre prin care limitează eventualele excese în folosirea acestei legi. Pun și responsabilități pentru cei care beneficiază de actul de insolvență, ai obligații, dar și limitări în viitor. În unele țări 5 ani, în altele 10, nu mai poți să iei un credit dacă ai trecut printr-un proces de insolvență. Legislația europeană îi are în vedere numai pe cei de bună credință, care au ajuns în situația nefericită a insolvenței”, a declarat la momentul respectiv Florin Dănescu, președintele executiv al Asociației.

Oficialul ARB a atras atenția asupra faptului că “mirajul” acestei legi ar putea determina anumiți clienți, care până acum au fost buni platnici, să nu mai plătească, în așteptarea unei reduceri a sarcinii fiscale.


Categorii

1. DIVERSE, Razboiul impotriva populatiei

Etichete (taguri)

, , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

16 Commentarii la “REACTII FASCISTO-CORPORATISTE fata de marirea alocatiilor pentru copii si legea insolventei personale. SARACII NU TREBUIE AJUTATI CA SUNT ALCOOLICI, PROTEJAREA DATORNICILOR DE EXECUTORII BANCARI E POPULISM

  1. http://bucurestifm.ro/2015/05/22/s-a-incheiat-distribuirea-celei-de-a-doua-transe-de-vaccin-hexavalent/
    Aceasta este o stire strecurata de media printre zgomotoasele informatii despre preotii convinsi de Frunzaverde sa sfinteasca locuri de pierzanie, sinuciderea cu spectatori a unei nefericite victime a democratiei moderne, iminenta dotare cu grupuri sanitare racordate la canalizare in comuna Cincu.
    Pe 1 iunie, Radio Romania va incepe promovarea vaccinarii noilor nascuti.

  2. Pingback: LIPSA UNUI LOC DE MUNCA – ETICHETAT CA TULBURARE PSIHOLOGICA. Capitalismul orwellian si dictatura gandirii pozitive/ CONDUCEM LA PRODUCTIVITATE IN EUROPA, DAR AVEM CELE MAI PUTINE BENEFICII DIN MUNCA/ Ideile presei dependente de capital: SA VINA STR
  3. Pingback: Logica bancara: vicepresedintele CEC vorbeste despre “INCHISOAREA DATORNICILOR” si despre cum erau TRANSATI falitii in Roma antica | Cuvântul Ortodox
  4. Pingback: In timp ce conform rapoartelor oficiale ROMÂNII sunt cei mai expusi RISCULUI SARACIEI si EXCLUDERII SOCIALE, ANOFM lanseaza o campanie costisitoare de PR impotriva PENSIONARILOR si ASISTATILOR | Cuvântul Ortodox
  5. Pingback: La ce e bun un Parlament… LEGEA “DARII IN PLATA” SAU ANTI-CAMATARIE, CONTESTATA VEHEMENT SI “TICALOS” DE BNR, SISTEMUL BANCAR SI INVESTITORII STRAINI, A FOST VOTATA/ Romania – cea mai “CAPITALISTA” tara din
  6. Pingback: La ce e bun un Parlament: LEGEA “DARII IN PLATA” SAU ANTI-CAMATARIE, CONTESTATA VEHEMENT SI “TICALOS” DE BNR, SISTEMUL BANCAR SI INVESTITORII STRAINI, A FOST VOTATA. Romania – “ţara în care bancherul hoț amenință c
  7. Pingback: SARACIE SOCANTA IN ROMANIA. Raport oficial al ONU: suntem pe ULTIMUL LOC in UE in ceea ce priveste EDUCATIA, SANATATEA si SERVICIILE SOCIALE. Diviziuni sociale adanci, indiferenta celor din “CLASA DE MIJLOC” si NEOLIBERALISM TOXIC | Cuvântul
  8. Pingback: LEGEA “DARII IN PLATA” SAU ANTI-CAMATARIE, CONTESTATA VEHEMENT SI “TICALOS” DE BNR, SISTEMUL BANCAR SI INVESTITORII STRAINI, A FOST VOTATA. Romania – “ţara în care bancherul hoț amenință clientul cinstit”. Co
  9. Pingback: ILIE SERBANESCU despre decizia guvernului “tehnocrat” de a ingheta salariul minim: ROMANII TREBUIE UMILITI. E GUVERNUL CAPITALULUI STRAIN (Video)/ Vicepremierul Vasile Dancu ne promite “MASURI NEPOPULARE”/ CAPITALUL STRAIN scoate R
  10. Pingback: DICTATURA BANCARA. Sefii a patru mari banci europene AU CERUT IMPERATIV presedintelui Iohannis RESPINGEREA LEGII DARII IN PLATA. Rezultatul: presedintele s-a executat. Manipularile “acoperitilor” BNR din presa si SUPER-IMUNITATEA overlorzilor
  11. Pingback: Discrepanta de tara bananiera: 70% dintre salariatii români castiga SUB PRAGUL SALARIULUI MEDIU/ Cei mai mari investitori straini – CAPSUNARII/ ”Sustenabilitate” si ”productivitate” – tezele neoliberale ale CRESTERII PROFITURILOR CAPI
  12. Pingback: SARACII EUROPEI – TARA CU CEL MAI MARE ABANDON DE SUVERANITATE ECONOMICA DIN UE. 40% dintre români traiesc in mizerie | Cuvântul Ortodox
  13. Pingback: CIOLOS NU ARE BANI PENTRU BUGETARI, DAR ARE MEREU PENTRU… A AJUTA MULTINATIONALELE!/ Dispretul Julienocratilor pentru “pomanagii” si “trantori” sau URA DE CLASA folosita, din nou, ca vehicul electoral/ PREMIERUL CIOLOS PRIMES
  14. Pingback: 5 MILIOANE SARACANI. Un fals paradox: ECONOMIA ROMÂNIEI “DUDUIE”, DAR SARACIA CRESTE/ Cat de ”convergenti” suntem in raport cu UNIUNEA EUROPEANA: salariile românilor sunt mult SUB medie, pe cand preturile sunt ALINIATE la media tarilor d
  15. Pingback: PROFIT MULTINATIONAL PE SALARIU LOCAL DE MIZERIE. Sunt românii lenesi sau sunt platiti la nivel de exploatare?/ DUPA 13 ANI DE CORPORATIE: ”Fiecăruia la un moment dat i se aprinde un beculeţ şi se întreabă ce face cu viaţa lui, după ce îşi las
  16. Pingback: Romania saraca. Unul din zece copii din mediul rural merge la culcare FLAMÂND/ Salarii mici, profit mare/ Mitul asistatilor sociali
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare